În această ediţie specială a BUSINESS Magazin vorbim mult despre energie şi inovaţie. Despre megawaţi instalaţi, linii noi de producţie, agenţi conversaţionali de AI, algoritmi de securitate şi baterii pentru maşinile viitorului. Dar, dacă dai deoparte jargonul, vedem că în spatele tuturor acestor articole stă la bază întrebarea: „Cine duce, de fapt, această schimbare?”. Tehnologia e doar instrumentul.

Motorul sunt oamenii care ştiu să o construiască, să o pună la lucru şi să o adapteze atunci când contextul se schimbă peste noapte. Unul dintre exemplele în acest sens vine chiar din articolul de copertă al acestei ediţii, axat pe povestea MET România. În cifre, compania înseamnă pe piaţa locală 888,2 mil. lei cifră de afaceri în 2024, 14,7 mil. lei profit net şi o echipă de 56 de oameni. Pe hartă, este filiala locală a unui grup elveţian prezent în 15 ţări, activ pe 30 de pieţe naţionale de gaze şi conectat la 39 de huburi de tranzacţionare.

Dar povestea de fond este, de fapt, despre oameni români care coordonează subsidiare din Europa de Vest, care construiesc portofolii de active regenerabile sau care definesc programe de talent development pentru întregul grup.

Aceeaşi logică – tehnologia ca rezultat al oamenilor potriviţi – se vede şi într-o zonă aparent foarte diferită: AI-ul construit în România pentru o piaţă globală.

Dan Huru, CEO şi cofondator MeetGeek.ai, a pornit în 2021 cu ideea de a transforma şedinţele dintr-o corvoadă într-un avantaj competitiv. Start-up-ul pe care l-a construit alături de echipa sa, foloseşte inteligenţa artificială pentru a converti conversaţiile din companii în informaţii şi automatizări care economisesc timp, claritate şi energie. În mai puţin de patru ani, MeetGeek a ajuns la peste 5.000 de clienţi din 100 de ţări şi la investiţii totale de aproape 3 milioane de euro. „Ideile sunt peste tot. Diferenţa o face execuţia”, spune Dan Huru. Nu lipsa ideilor este problema României, ci capacitatea de a le duce până la capăt, cu procese clare, acces la pieţe şi echipe care ştiu să construiască produse repetitive, nu doar proiecte izolate. În oglindă cu aceste exemple tech, într-o fabrică cu 45 de ani de istorie găsim aceeaşi filosofie.

Alin Ioaneş, CEO al ROMBAT, vorbeşte despre inovaţie fără să forţeze cuvinte mari: „Lumea se aşteaptă la mari descoperiri, dar inovarea porneşte de la mici îmbunătăţiri de proces. Dacă reuşeşti să reduci pierderile cu 0,1% sau să optimizezi timpul de producţie cu două secunde, deja creezi plusvaloare. Aceasta este inovaţia reală, cea care face diferenţa zi de zi.” Pentru ROMBAT, oamenii nu sunt un „element de HR”, ci infrastructura invizibilă care leagă trecutul de viitor: tehnicieni, operatori, ingineri, mentori care au ţinut fabrica în mişcare prin toate tranziţiile economice ale ultimelor decenii. Investiţiile recente — linia Heavy Duty Champion HD-EFB, de circa 3 milioane de euro, şi un program de modernizare de 100 de milioane — sunt dovada că este rezultatul unei comunităţi profesionale care acceptă schimbarea ca normă şi o transformă în avantaj competitiv. Dacă trecem din zona industriei grele şi a energiei în universul securităţii cibernetice, al Bitdefender, vedem încă o dată cât de mult depinde inovaţia de oameni. În cybersecurity, tehnologia este doar jumătate din ecuaţie. Cealaltă jumătate o reprezintă echipele care gândesc, testează, anticipează şi reconstruiesc soluţii în ritmul în care evoluează atacatorii — adică foarte repede.

România are o particularitate: generaţii întregi de profesionişti s-au format într-un mediu cu reguli schimbate frecvent, cu crize succesive şi cu resurse limitate. În energie, tehnologie sau industrie, asta a produs o combinaţie interesantă de rigurozitate tehnică şi creativitate practică. Întrebarea pentru noi, ca ţară, nu este dacă avem destule idei sau destule tehnologii, ci dacă avem un ecosistem care să-i ţină aproape pe oamenii care le pot construi: programe care să-i încurajeze, companii care să le dea autonomie şi sens, capital disponibil să le finanţeze ideile, cât şi politici publice care să nu le pună beţe în roate în momentele critice.   

Ioana Matei este editor-şef Business Magazin