Şef bun vs. şef rău. Cât are de pierdut o companie pe seama unui şef toxic?

Autor: Razvan Muresan Postat la 22 aprilie 2012 2266 afişări

Orice greşeală de management s-a putut vedea mult mai uşor după debutul crizei. Astfel a căpătat amploare discuţia despre calităţile managerilor şi a început să fie cu adevărat apreciată abilitatea acestora de a fi şefi buni şi constructivi. Un manager toxic aflat în fruntea unei companii livrează rezultate mai slabe, mai puţin profit, iar angajaţii săi sunt demotivaţi şi neproductivi. Ce face diferenţa între un şef bun şi unul rău? Cum ajung managerii să devină tirani şi cât plăteşte o companie pentru eşecul unui CEO?

Şef bun vs. şef rău. Cât are de pierdut o companie pe seama unui... deschide galeria

"Motivarea intrinsecă e un demers complicat şi mai ales subtil, care necesită inteligenţă şi creativitate din partea managerilor. E mai simplu să dai cu pumnul. Mai ales că şi funcţionează. Şi apoi să spui că la noi nu se poate <ca la americani>." Adrian Stanciu, managing partner la Human Synergistics, povestea pentru BUSINESS Magazin cum se motivează angajaţii fără a le da mai mulţi bani şi cum se obţin randamente şi productivitate crescute mizând pe nevoile de bază ale individului de autoîmplinire. În teorie sună simplu, în practică e însă mult mai dificil, dat fiind că managerul trebuie să fie nu doar competent, ci să aibă şi abilităţi denumite generic de leadership. Or, România a pornit destul de târziu pe acest drum.

Primii manageri şi modelele false

"În urmă cu zece ani, am făcut recrutări de manageri de foarte mare succes la ora respectivă şi pe care nu i-aş mai recruta în viaţa mea. Înainte erau interviuri şi formulare mai superficiale", spune Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust& Partners. Istoria nu e complicată. Primii expaţi au apărut în România în jurul lui 1995, odată cu sosirea primilor investitori străini. Manolescu îşi aminteşte că foarte mulţi dintre managerii care au venit la acea vreme în ţară aveau mult potenţial, dar nu aveau experienţă şi deci riscau să fie pierduţi de companiile-mamă dacă nu primeau oportunităţi. Apoi, mai erau cei de care organizaţiile voiau să scape sau se aflau pe finalul carierei. Fireşte, reperele lipseau, iar după zeci de ani în care cultura managementului a stat departe de România, primii veniţi au fost luaţi de buni. "Pentru mulţi dintre noi, ei au devenit modele de leadership, care nu mai au nicio legătură cu ceea ce se cere astăzi, dar din obişnuinţă unii au rămas cu acel model în minte până acum", crede Manolescu. Piaţa punea atunci accent pe competenţe, pe experienţa în companii cu reputaţie, iar, dacă omul reuşea să se vândă foarte bine, cei care se ocupau de recrutare erau păcăliţi. "Nu prea puteai să faci atunci distincţia între bun şi rău, doar în cazul în care era foarte rău." Cu alte cuvinte, se mergea mult pe ideea că dacă un manager a lucrat atâţia ani în acea companie şi are referinţe merită postul. "Contau mai puţin valorile morale şi partea de inteligenţă emoţională." Se miza deci pe un IQ ridicat, pe rezultate, contând mai puţin modalitatea de obţinere a lor, pe referinţe de la companii puternice - "dacă lucrai la o companie foarte importantă, era un semn puternic că s-a investit în tine".

Primele schimbări au început să apară abia în 2007. Manolescu defineşte managementul eficient prin "ce" şi "cum" - ce ai făcut să ajungi acolo şi cum ai ajuns la acele rezultate? Or, partea de "cum" nu era luată prea mult în calcul în anii trecuţi, deoarece creşterea economică "a susţinut imperfecţiuni mari la nivel de management şi a încurajat angajări pe bandă care nu au pus accent pe valori morale". Lăcomia, de exemplu, şi-a pus amprenta şi asupra stilului de management, dat fiind că managerii ajung să ia decizii gândindu-se la ratele şi datoriile personale pe care le iau, deci la binele propriu. Or, asta nu ar trebui să afecteze deciziile de business.

Una peste alta, Manolescu observă că, odată cu recesiunea, "a ieşit mult gunoi de sub preş". Astăzi trăim o lume diferită, inteligenţa emoţională a ieşit în ultimii ani la suprafaţă din raţiuni evidente: aceleaşi reflexe din trecut care ne-au adus succesul ne pot aduce insuccese; avem acces la tehnologie şi o cantitate de informaţii care este exponenţial mai mare acum şi asta are un efect important asupra întregului comportament: "Un IQ (inteligenţă cognitivă) mai ridicat te poate face să ai un EQ (inteligenţă emoţională) mai scăzut: să ai tendinţa să nu asculţi alte păreri, să fii arogant. Modelele de leadership care la un moment dat au avut succes ar putea să nu mai funcţioneze acum".

Iar noua direcţie ar părea să fie cea a inteligenţei emoţionale şi mai puţin a celei cognitive: "Dacă eşti competent, cu un EQ foarte ridicat şi valori morale înalte, IQ-ul e mai puţin relevant pe lângă acestea în rolurile executive".

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/sef-bun-vs-sef-rau-cat-are-de-pierdut-o-companie-pe-seama-unui-sef-toxic-9550828
9550828
comments powered by Disqus
Nu au un program fix, nu au angajaţi, dar au multă libertate. În ce domenii activează şi cât câştigă freelancerii din România Nu au un program fix, nu au angajaţi, dar au multă libertate. În ce domenii activează şi cât câştigă freelancerii din România

Spre deosebire de corporatiştii parcă traşi la indigo pe care îi întâlneşti la vremea prânzului în preajma mallului Promenada, îmbrăcaţi smart casual şi cu badge-ul atârnat negreşit la gât, freelancerii alcătuiesc un altfel de peisaj. Pe cât de diferite sunt domeniile în care lucrează, pe atât de diferite sunt şi poveştile, ţinutele, agendele şi pasiunile celor ce au ales să „agaţe în cui” legitimaţia de birou pentru a se dedica full time hobbyurilor transformate în meserie.

vezi continuarea
ZF.ro
ALERTĂ alimentară la KFC. Ce au putut găsi inspectorii ANPC ALERTĂ alimentară la KFC. Ce au putut găsi inspectorii ANPC
Avertisment apocaliptic: În numai câţiva ani, România va rămâne PUSTIE.
ProMotor.ro
Un şofer amendat pentru că vorbea la telefon a dat O REPLICĂ GENIALĂ Un şofer amendat pentru că vorbea la telefon a dat O REPLICĂ GENIALĂ
Marian Godină a descoperit cine îi murdăreşte maşina: „Azi am prins autorul” - FOTO
Cât de ecologice sunt de fapt maşinile electrice? Latura ascunsă a electromobilităţii
Descopera.ro
Descoperire URIAŞĂ despre unul dintre cei mai mari FARAONI ai Egiptului Antic Descoperire URIAŞĂ despre unul dintre cei mai mari FARAONI ai Egiptului Antic
BĂTRÂNUL de 80 de ani care a UMILIT armata ungurilor. ''Pe unde mergea toţi picau''
O mare PROBLEMĂ sexuală pe care o au mulţi bărbaţi. Mulţi se JENEAZĂ să recunoască. Rezolvarea este, însă, simplă şi rezultatul este uluitor
Go4it.ro
Taxiurile zburătoare sunt mai aproape de realitate! Pot decola vertical şi zbura cu 100 km/h Taxiurile zburătoare sunt mai aproape de realitate! Pot decola vertical şi zbura cu 100 km/h
Site-ul care îţi arată cât de bun este semnalul reţelelor mobile din România.
Jefuitorii de bănci nu mai folosesc pistoale, ci stick-uri USB! Cum golesc hackerii BANCOMATELE băncilor din Europa
Csid.ro
Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime
Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată
HOROSCOP AUGUST 2019: se anunţă noi câştiguri financiare şi multe relaţii pasagere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.