♦ Economia României trece printr-o perioadă dificilă, creşterea a frânat brusc şi peste aşteptări, după ce motoarele pare că s-au gripat unul câte unul ♦ Situaţia este marcată de mai multe particularităţi locale - de la majorările de impozite şi taxe la instabilitatea de pe plan politic ♦ Totuşi, ea trebuie pusă şi în contextul geopolitic global care, la rândul său, face ca şi mai multă incertitudine să planeze asupra mediului de business autohton l În ce fel se resimte această prudenţă? Companiile îşi pun pe hold investiţiile, iar consumatorii îşi pun pe hold cheltuielile. Pentru cât timp? Nimeni nu ştie ♦ Dar dincolo de amânarea unor decizii de dezvoltare, mai există un efect care a lovit din plin multiple sectoare - restructurarea activităţii, ori asta s-a tradus în închideri de fabrici, concedieri de angajaţi, insolvenţe sau chiar falimente ♦ ZF a adunat zece dintre eşecurile majore ale perioadei recente. 

Industria auto se restructurează şi renunţă la mii de locuri de muncă locale

Valul de restructurări din industria auto germană, anunţat încă de la începutul anului trecut, când zeci de mii de locuri de muncă erau deja programate pentru eli­minare, a ajuns şi în România.

Şi continuă „să facă valuri“. Anul trecut, Au­mo­vio, fostul Con­ti­nental Automotive Ro­mânia, anunţa că va elimina 641 de poziţii în cele trei centre din ţară: 288 la Iaşi, 117 la Sibiu şi 236 la Timişoara. Bosch a anunţat la rân­dul său reducerea a aproximativ 510 poziţii la centrul din Timişoara până la sfârşitul anului 2030, ca parte a unui plan global de eliminare a 3.400 de locuri de muncă în divizia Global Business Services.

Şi acestea sunt doar două exemple. Mai recent, producătorul de componente şi sisteme de siguranţă pentru industria auto Joyson Safety Systems a scos la vânzare spaţiile industriale deţinute în localitatea Ribiţa, judeţul Hunedoara, în contextul consolidării operaţiunilor compa­niei în hubul din Arad.

La rândul său, Adient, lider global în producţia de scaune auto, a anunţat în 2026 că închide fabrica din Ploieşti, judeţul Pra­hova şi renunţă la cei 1.000 de salariaţi. Grupul mai are alte patru unităţi locale.

De altfel, primele rezultate financiare pe 2025 confirmă restructurarea din domeniul auto: Hella, Aumovio Technologies, Pirelli şi Adient au pierdut în total peste 1.800 de oameni. Per ansamblu, sectorul a pierdut aproape 16.000 de salariaţi, adică peste 10% din forţa de muncă, iar asta într-un singur an, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

O fabrică nouă, de 70 mil. euro, închisă după nici patru ani

În urmă cu câteva luni, grupul chinezesc Haier anunţa că scoate la vânzare fabrica de frigidere din Ariceştii Rahtivani din Prahova, pe care a închis-o în 2025. E vorba de o unitate pe care o deschisese în 2021, în urma unei investiţii de circa 70 mil. euro, din care o treime ajutor de stat.

Această închidere a reprezentat unul dintre cele mai mari eşecuri recente pentru economia locală.

Închiderea Haier a lovit din plin economia autoh­tonă pentru că fabrica provine dintr-o industrie - cea de electrocasnice - care promitea să pună România pe harta Europei drept un hub de producţie. De altfel, şi chinezii afirmau recent că piaţa locală este pentru ei un hub. Totuşi, au decis să renunţe la proiectul local.

Haier Tech România producea în Ariceştii Rahti­vani frigidere încorporabile şi standard, pentru cele trei mărci ale Haier Europe - Candy, Hoover şi Haier. Capacitatea totală a unităţii este de un milion de pro­du­se, potrivit celor mai recente date ZF. Fabrica se află în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahti­vani, în apropiere de Ploieşti, pe o suprafaţă de 63.000 mp. Terenul măsoară de două ori mai mult - 130.000 mp.

În momentul în care fabrica a fost inaugurată, în pandemie, piaţa de electro-IT se afla pe val. Între timp, din cauza inflaţiei ridicate, din cauza conflictelor şi războaielor şi din cauza dobânzilor mai mari, oamenii sunt prudenţi în achiziţii şi cumpără mai puţin.

Un fost colos industrial, la vânzare fără cumpărător

România avea asigurat lanţul valoric pentru indus­tria navală, esenţială inclusiv pentru sectorul de apărare, prin Liberty Galaţi, furnizor de tablă şi pentru nave. Acum însă, fostul colos cândva strategic se află într-o situaţie critică. În urmă cu câteva săptămâni, Tribunalul Galaţi a aprobat planul modificat de valo­rificare a acti­velor Liberty Galaţi, iar o nouă licitaţie va avea loc pe data de 19 iunie 2026 şi vizează atât Combinatul Siderurgic ce apar­ţi­ne Liberty Galaţi, cât şi Fabrica de ţevi ce aparţine Liberty Tubular Products Galaţi.

Preţul de por­nire este de 444 mil. euro pentru Liberty Galaţi şi 18,9 mil. euro pentru Liberty Tubular Products Galaţi. La prima licitaţie, în martie, la preţul de 690 mil. euro, combinatul nu şi-a găsit cumpărător.

„Pentru un ac­tiv indus­trial de ase­menea dimensiu­ne, prima licitaţie reprezintă adesea un test de piaţă. Inte­resul a existat şi s-a concre­tizat prin achizi­ţio­narea caie­telor de sar­cini, vizite în ca­drul com­binatului şi semna­rea unor acorduri de confi­den­ţialitate. Astfel de tran­zac­ţii necesită însă ana­lize com­ple­xe şi timp pentru struc­turarea unei decizii investiţionale“, a declarat Remus Borza, preşedintele Euro Insol. Spre compara­ţie, industria de apărare po­loneză a preluat unul dintre puţinii producători de oţel rămaşi în viaţă ai ţării. Oţelăria Huta Czestochowa, cu 1.300 de angajaţi şi trecută prin mai multe reorganizări şi falimente, ultimul sub con­ducerea Liberty Steel, care în România are Sidex Galaţi (Liberty Galaţi), va livra produse specializate, inclusiv plăci de blindaj, şi se va pregăti să participe la proiectele de energie nucleară ale Poloniei.

Reindustrializare din faliment şi cu 1.000 de oameni în prag de concediere?

Compania NVL B.V.&Co. KG, parte din grupul Rheinmentall Germania, a semnat cu Ministerul Apă­rării Naţionale un contract de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare, potrivit ultimelor da­te făcute publice de MApN.

„Contractul prevede achiziţia a două nave de pa­tru­lare maritimă şi a două vedete de intervenţie pentru scafandri. Obiectivul celor două proiecte SAFE este de a întări capacitatea defensivă a Româ­niei şi de a contribui la stabilitatea regională şi la securitatea fron­tierelor maritime ale Uniunii Europene şi NATO“, se arată pe site-ul ministerului.

Cu toate acestea, pe site-ul mapn.ro nu apare nicio informaţie cu privire la locul şi modul în care se vor produce aceste nave, deşi toate declaraţiile oficialilor din ultima lună indicau şantierul naval Damen Mangalia ca loc de producţie.

Cum se pot construi nave de aproape un miliard de euro într-un şantier în faliment, care urmează să concedieze toţi angajaţii?

Situaţia de la Damen Mangalia este una critică. Toţi cei 1.011 angajaţi urmează să fie concediaţi în două etape, pe 25 iunie şi respectiv 16 iulie, după cum se arăta în notificarea CITR, lichidatorul judiciar al şantierului din Mangalia. Decizia vine după ce Tribu­nalul Constanţa a dispus la final de aprilie intrarea în faliment a Damen Mangalia.

Mai mult, activele şantierului urmează să fie scoa­se la vânzare la preţul de 184 mil. euro, într-o licitaţie ce va avea loc 29 iunie.

O investiţie nouă oprită în pofida ajutorului de stat

Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială, a renunţat la construcţia fabricii de răşini din Oneşti (judeţul Bacău), un proiect de 100 mil. euro, cu 46,6 mil. euro ajutor de stat de la Mi­nisterul de Fi­nanţe.

„Am anunţat deja inclusiv la Bursă, la mi­nister şi către bănci că din cau­za preţului nejus­tificat de crescut la e­ner­gia e­lectrică şi gaze, am oprit investiţia şi am re­turnat ba­nii ministe­ru­lui“, a declarat Ştefan Vuza, ac­ţionarul Chim­complex şi preşedintele Consiliului de Administraţie.

Oficialii companiei transmiteau anterior că obiectivul principal al a­cestei fabrici îl repre­zen­ta asigurarea inde­pen­denţei totale a Ro­mâniei faţă de importu­rile de chimicale prin fabricarea locală a răşinilor epoxidice, folosite în industria auto, în cea de adezivi, vopsele, componente electrice şi electronice şi în alte industrii.

De la unul dintre cei mai mari exportatori, la zero clienţi

Taparo, companie antreprenorială prezentă de 20 de ani pe piaţa mobilei, perioadă în care s-a re­mar­cat ca un important ex­por­tator, dar şi un major furnizor al IKEA, este la un pas de fa­liment. Fir­ma a intrat în insolvenţă în noiembrie 2024, fiind primul mare semnal de alarmă din sectorul mobilei.

Apoi, în vara lui 2025, compania a renunţat şi la ultimii angajaţi, după ce a înştiinţat AJOFM Maramureş că face concedieri colective, fiind afectaţi 193 de salariaţi din 205 câţi mai avea. Măsura a fost justificată prin blocarea activităţii, lipsa de lichidităţi, pierderea bazei de clienţi şi imposibilitatea susţinerii cheltuielilor cu personalul. Spre comparaţie, în 2023, firma avea aproape 900 de oameni pe ştatele de plată.

Taparo a stat ani la rând în topul celor mai mari exporta­tori de mobilă, a­jun­gând şi pe locul doi sau trei în cla­sament, liderul fi­ind „vecinul“ din judeţul Maramureş - Aramis Invest.

Conform celor mai recente date, Taparo exporta peste 80% din producţie, iar unul dintre cei mai importanţi clienţi era IKEA. Însă, pe site-ul grupului apăreau şi nume precum JYSK, OTTO (re­tailer german de mo­bi­lă, haine etc.), Argos (retai­ler britanic) şi NEXT (retailer de haine, mobilă etc.).

Halele stau goale în aşteptarea echipamentelor

Germanii de la Diehl ar fi pus „on hold“ investiţia de 40 mil. euro anunţată din 2022 şi demarată în 2023 la Braşov. CTP, dezvoltatorul, a finalizat încă din 2024 ha­lele pentru Diehl, însă în continuare acestea sunt goa­le, fără echipamente de producţie, potrivit datelor ZF.

Diehl Controls, producător german de compo­nente pentru electrocasnice, parte din grupul Diehl Group, anunţa în septembrie 2023 construcţia fabricii de la Braşov, care ar fi cea de-a treia unitate a grupului din Europa, după cele din Germania şi Polonia.

Oficialii companiei spuneau la acea vreme faptul că viitoarea fabrică urma a fi gata la jumătatea anului 2024, moment în care va începe şi producţia, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Ba mai mult, grupul restructurează între timp şi activitatea din Polonia. Numărul locurilor de muncă va fi redus cu până la 20%, însemnând că aproape 200 de persoane vor rămâne şomere.

Reprezentanţii sindicali consideră că industria europeană a electrocasnicelor este distrusă sistematic de o luptă inegală cu producătorii asiatici, scrie presa din Polonia.

Cel mai mare angajator privat din judeţul Teleorman se închide

Fabrica de rulmenţi din Alexandria, cel mai mare angajator privat din judeţul Teleorman, deţinută de acţionari japonezi, a anunţat recent închiderea treptată a activităţii şi concedierea colectivă a celor peste 820 de salariaţi.

Mutarea face parte dintr-un proces mai amplu de restructurare prin care grupul japonez JTEKT Corporation, listat la bursele din Tokyo şi Nagoya, îşi reduce prezenţa industrială europeană.

Pe 27 februarie, grupul a semnat un acord preliminar pentru vânzarea a şapte filiale din Franţa, Cehia, Maroc, Belgia şi SUA către un vehicul de investiţii consiliat de firma germană DUBAG. Fabrica din Alexandria nu a fost inclusă în acel pachet.

Firma JTEKT Bearings Romania a obţinut în 2024 afaceri de 434 mil. lei, similare celor din anul anterior. Rezultatele pe 2025 nu sunt publice.

Profitabilitatea slabă îi determină pe suedezi să plece din România

Grupul suedez Lindab, producător de acoperişuri, hale metalice şi sisteme de ventilaţie, şi-a vândut ope­raţiunile din România către antreprenorii slovaci Ma­rián Kapusta Sr. şi Marián Kapusta Jr., marcând astfel fi­na­lul prezenţei com­pa­niei pe piaţa lo­cală de profile metalice.

Tranzacţia a in­clus fabrica de la Şte­făneştii de Jos, din judeţul Ilfov, îm­preună cu ope­ra­ţiunile de depozita­re şi echipa de vân­zări, un busi­ness care generează ve­ni­turi anuale de a­pro­ximativ 210 mili­oane de coroane suedeze (circa 18 milioane de euro) şi angajează în jur de 100 de persoane.

Decizia de ieşire din Europa de Est a fost anunţată de Lindab încă din decembrie 2024, când compania a comunicat că divizia Profile Systems din regiune a înregistrat o profitabilitate nesatisfăcătoare de-a lungul mai multor ani, din cauza dezvoltării slabe a pieţei, a volatilităţii preţurilor la materii prime şi a inflaţiei ridicate a costurilor.

Piaţa românească de acoperişuri metalice este dominată de producătorul local Bilka, controlat de antreprenorul Horaţiu Ţepeş. Compania cu sediul în Braşov şi-a consolidat poziţia de lider şi continuă expansiunea internaţională.

Din faliment, în topul mondial, apoi în insolvenţă, iar acum din nou în faliment

Producătorul de sis­teme de siguranţă pen­tru scaunele auto pen­tru copii Holmbergs Safety System SRL (fosta Te-Rox Prod), din Paşcani, judeţul Iaşi, a intrat în faliment în 2025 la un an după ce şi-a cerut insolvenţa. Gru­pul sue­dez Holm­bergs a pre­luat afacerea româ­nească de la an­trepre­noarea Doina Cepalis, în 2020.

Pentru produ­că­to­rul din România, aceas­ta nu a fost prima peri­oadă dificilă însă, antre­prenoarea Doina Cepa­lis povestind ante­rior pentru ZF cum a reuşit să redreseze situaţia. De această dată însă, alta a fost soarta businessului.

În momentul intrării în insol­ven­ţă, ZF scria că firma a intrat în inca­pa­ci­tate de plată la propria cerere după ce cel mai mare client al fabricilor autohtone, un grup din Franţa, a intrat la rândul său în incapacitate de plată, declanşând pro­bleme de cashflow şi de în­ca­sări pentru busi­nessul local. A­poi, firma con­tro­lată de suedezii de la Holmbergs a op­tat pentru faliment.