Incertitudinea geopolitică, problemele economice şi crizele create de schimbările climatice par să ocolească globul de sticlă al milionarilor globali, numărul celor care trec de pragul unei averi de 30 milioane de dolari crescând în ultimii 5 ani cu 90 de persoane pe zi. Asta face ca în 2026 să existE la nivel global 713.626 de aşa-numiţi UHNWI (ultra-high-net-worth individuals), faţă de 551.435 în 2021, potrivit raportului The Knight Frank Wealth 2026.

Statele Unite conduc detaşat această cursă a prosperităţii, patru din zece noi milionari din ultimii 5 ani provenind de aici, ceea ce face ca ponderea SUA în rândul acestei categorii de populaţie să urce de la 33% în 2021 la 35% în 2026, cu şanse mari să ajungă la 41% până în 2031. China rămâne al doilea mare pol, deşi şi-a mai temperat avântul, iar cota sa a scăzut uşor, de la 18% în 2021 la 17%, cu o prognoză de 15% pentru 2031. 

Dincolo de ritmul de creştere, scena globală a bogăţiei rămâne dominată de trei mari regiuni. America de Nord reuneşte 37% din totalul milionarilor cu averi peste 30 mil. dolari (264.272 de rezidenţi), cu o pondere de 43% estimată în 2031.

Locul secund este ocupat de Asia-Pacific, unde se află aproape 31% din total, cu o prognoză de creştere solidă, iar pe a treia poziţie se află Europa, care găzduieşte aproape un sfert din cei mai bogaţi oameni ai lumii, respectiv 183.953 de rezidenţi.

România, pe scena globală

Chiar dacă nu se poate compara la numărul de milionari cu marile pieţe şi este departe chiar şi de unele ţări din regiunea sa, România a înregistrat în ultimii 5 ani una dintre cele mai ridicate rate de creştere a numărului rezidenţilor cu averi de peste 30 mil. dolari, de 93%, având în prezent 749 de milionari. Iar numărul acestora ar urma să crească cu încă 50% până în 2031, la circa 1.120 de persoane. La nivel european, piaţa locală are un ritm comparabil cu cel al Turciei, fiind depăşite doar de Polonia, unde numărul milionarilor s-a dublat în ultimii 5 ani. Ca să punem în context performanţa Poloniei, la nivel global, doar Qatar a mai avut în perioada 2021-2026 o creştere de peste 100%. România arată destul de bine şi când vine vorba de estimările pe următorii 5 ani, fiind una dintre ţările europene cu cel mai ridicat ritm de creştere, de 50%, alături de Polonia (63%), Suedia (55%) şi Grecia (25%). Şi mai impresionant este faptul că ritmul prognozat ar plasa ţara noastră pe locul opt la nivel global în intervalul 2026-2031.

Datele analizei arată că, de fapt, cele mai spectaculoase creşteri se pare că nu vor veni în viitorul apropiat din partea marilor puteri, ci a economiilor mai mici, dar extrem de dinamice. Indonezia conduce cu o creştere prognozată de 82% a populaţiei cu averi de peste 30 de milioane de dolari, urmată de Arabia Saudită şi Polonia, ambele cu peste 60%.

„Europa nu putea lipsi din acest tablou global, Polonia, Suedia, România şi Grecia fiind printre pieţele cu cele mai robuste perspective de creştere, un semnal că bogăţia se răspândeşte geografic, chiar dacă continuă să se concentreze în câteva epicentre globale”, spun autorii raportului.

Unde se ascund cei mai mulţi miliardari

Dacă în categoria milionarilor cifrele depăşesc sutele de mii de persoane, atunci când vine vorba de miliardari, lucrurile se temperează vizibil. Potrivit raportului, planeta găzduieşte în prezent puţin peste 3.100 de miliardari, majoritatea aflându-se în Asia-Pacific (1.116), regiune urmată de America de Nord (965). Orientul Mijlociu concentrează peste 4% din miliardarii globali, mult peste ponderea sa în rândul UHNWI, de doar 2,8%, ceea ce arată că regiunea este preferată mai degrabă de cei superbogaţi decât de cei care sunt abia fac primii paşi pe drumul averilor spectaculoase. Însă, dacă aşa arată prezentul, viitorul s-ar putea să fie uşor diferit. Cele mai mari rate de creştere a numărului de miliardari sunt estimate în următorii 5 ani în Arabia Saudită, de 183% (de la 23 la 65 de miliardari), Polonia, de 123% (de la 13 la 29 de miliardari) şi Suedia, de 81% (de la 32 la 58 miliardari). Cu menţiunea că topul include doar ţările care au deja măcar cinci miliardari în 2026.

New money, old money

Cândva percepute ca simple instrumente de administrare a patrimoniului, family offices au devenit între timp actori importanţi pe pieţele globale de investiţii, iar în 2026 numărul lor va atinge pentru prima dată pragul de 10.000. America de Nord găzduieşte aproximativ 40% din total, în timp ce Europa şi Asia-Pacific îşi împart câte un sfert fiecare. În acest cerc al bogăţiei, proprietăţile de lux rămân, indiferent de vremuri, o mare iubire, investiţie pe termen lung care asigură atât siguranţa, cât şi un anumit statut. Totuşi, secretul succesului este diversificarea, aşa că investiţiile nu se limitează niciodată la case, oricât ar fi ele de vânate. Deşi sectorul imobiliar rămâne o componentă esenţială a multor portofolii, strategiile de investiţii devin din ce în ce mai specifice şi tematice. Surprinzător, centrele de date au devenit în ultimii ani una dintre cele mai atractive oportunităţi de plasare a averii, consecinţă directă a dezvoltării explozive a inteligenţei artificiale şi a infrastructurii cloud.

Totuşi, când vorbim de milionari, prima imagine care ne vine în minte este o locuinţă de lux cu vedere la Hyde Park, o piscină infinity pe o insulă tropicală, o cabană de lemn în Aspen. Pieţele rezidenţiale prime au reuşit în 2025 o creştere medie de 3,2% a vânzărilor, depăşind performanţa pieţelor rezidenţiale obişnuite (2,9%), avans susţinut de dependenţa redusă de finanţare ipotecară şi de rezistenţa cumpărătorilor la volatilitatea dobânzilor. Dubai rămâne simbolul suprem al pieţei rezidenţiale de lux, cu un plus de 25% în 2025, respectiv 500 de tranzacţii de peste 10 milioane de dolari, faţă de doar 113 în 2021. Pe lângă Dubai, Abu Dhabi s-a impus treptat ca destinaţie pentru persoanele cu o avere foarte mare care caută un stil de viaţă mai discret şi mai puţin vizibil. Chiar dacă regiunea a fost afectată de actualul conflict din Golf, analiştii cred că zona va rămâne la fel de atractivă pentru proprietari de lux şi în anii ce vin. New York rezistă presiunilor fiscale şi politice aduse de noua administraţie locală, stocul de proprietăţi de lux fiind la minime istorice, în special în Upper East Side, în timp ce Londra traversează o perioadă de reechilibrare după modificările fiscale pentru rezidenţii înstăriţi, se mai arată în raport. În UE, deşi oraşe precum Milano (0,4%) şi Madrid (5%) atrag o parte importantă din capitalul disponibil, adevărata forţă a pieţei europene a produselor de lux stă în destinaţiile tradiţionale pentru reşedinţe secundare. Méribel (9%) şi Marbella (8,1%) se bucură în continuare de o cerere puternică, atragând cumpărători în căutare de reşedinţe de vacanţă pe care le pot lăsa moştenire generaţiilor următoare.

Pe lista celor mai „fierbinţi” pieţe rezidenţiale de lux se află - cum altfel? - şi Monaco, alături de Coasta de Azur, staţiunile din Alpi, inclusiv Gstaad, Courchevel sau Verbier, Roma, cu a sa Via Veneto, faimoasa arteră din „La dolce vita” de Fellini, malurile lacului Como, dar şi Queenstown în Noua Zeelandă şi Victoria în Australia.