…este unul dintre sfaturile pe care Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România, le oferă tinerilor profesionişti, precum şi principiul care l-a ghidat pe el în propria ascensiune profesională. Care sunt celelalte elemente ce l-au purtat din Nordul Moraviei, până la rolul din România, explorând în total zece pieţe în cariera sa de până acum?

„Sunt originar dintr-un sat foarte mic din nordul Moraviei. Am o familie mare, iar în copilărie, primul meu loc de muncă a fost să ajut la construcţia caselor de acolo. M-am specializat în construcţia acoperişurilor. Chiar şi astăzi, când merg acasă să-mi vizitez părinţii, casele sunt încă în picioare şi acoperişurile la care am lucrat sunt acolo. Acesta este un lucru de care sunt mândru şi cred că este una dintre trăsăturile carierei mele. Da, îmi place să construiesc lucruri şi îmi place să construiesc lucruri care chiar durează. Şi acoperişurile sunt încă acolo ca dovadă”, îşi începe povestea din cadrul evenimentului Meet the CEO Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Aflat în acest rol de aproximativ doi ani, el consideră ca element definitoriu al carierei sale felul sistematic în care, cărămidă cu cărămidă, a ajuns în poziţia curentă şi este, de altfel, felul în care îi încurajează şi pe tinerii aflaţi la început de carieră să îşi imagineze traseul profesional. De asemenea, aceasta este şi viziunea sa asupra modului în care se va dezvolta noua etapă a băncii cu capital austriac sub ghidajul său.

Zdenek Romanek îl consideră pe tatăl său, profesor de matematică şi fizică în Moravia de Nord, precum şi director al unei şcoli, principalul mentor din viaţa sa. „El vine din Moravia de Sud, iar acolo, oamenii iau viaţa foarte în serios. Ei simt fiecare minut, sunt foarte înţelepţi. Tatăl meu mi-a dat, de exemplu, primul sfat financiar din viaţă: mi-a dat o bucată de hârtie, un pix şi mi-a spus să încep să scriu cât cheltuiesc, iar apoi să economisesc câte ceva în fiecare lună. Este un sfat foarte pragmatic - nu poţi deveni bogat într-un an, doi, trei... Dar dacă continui să faci lucrurile corect timp de cinci, zece ani, reuşeşti să construieşti ceva solid.” De asemenea, încă din copilărie, tatăl său îi spunea că trebuie să înveţe o meserie ca să îşi câştige existenţa în lume. Aşa că, după construcţia de acoperişuri, domeniul în care a ales să se specializeze odată cu mutarea la Praga a fost IT-ul. La 17 ani, începuse deja să lucreze ca freelancer în IT: avea o mică firmă cu prietenii săi, care, printre alte proiecte, lucra şi pentru o bancă. Astfel, a devenit curios în legătură cu complexitatea domeniului bancar şi a început să studieze şi bankingul, în paralel cu informatica. „Analizând felul în care s-a dezvoltat cariera mea, m-a interesat mereu modul în care tehnologia poate să ajute afacerile reale, sectorul financiar.” Privind retrospectiv, spune că nu regretă faptul că traseul său profesional a înclinat ulterior mai mult către banking: „Acum, bankingul este tot mai mult şi mai mult un domeniu cu adevărat tehnologic. Este despre produs, proces. Este despre înţelegerea tot mai bună a clienţilor, iar partea tehnologică este esenţială pentru a putea livra ceea ce ei au nevoie. Aşa că nu a trebuit să sacrific ceva. Este locul perfect pentru mine. În complexitatea bankingului, rolul meu implică multă tehnologie. În plus, bonusul a fost că atunci când am decis să studiez bankingul, am cunoscut-o şi pe soţia mea. Suntem împreună de 28 de ani”.

Carte de vizită Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România:

►Œ Pasionat de tehnologie şi impactul digitalizării asupra industriei de banking, Zdenek Romanek are peste 20 de ani de experienţă în servicii financiare şi consultanţă de management;

► Din 2022 este Preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România, iar înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA;

Ž► Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi Vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance;

► Născut în nordul Moraviei, are două masterate, în Computer Science la Charles University, şi în Insurance şi Banking  la Universitatea de Economie şi Business din Praga, precum şi un MBA la INSEAD;

► Şi-a început cariera ca IT freelancer în Cehia, trecând, ulterior, în consultanţă de business, în companii precum KPMG şi McKinsey, apoi în domeniul financiar-bancar.

Înainte de venirea sa în România, a avut şansa sa lucreze în alte nouă pieţe, atât europene, cât şi în Statele Unite, pe Wall Street: „Să vin dintr-un sat din Moravia şi să pot lucra pe Wall Street în cadrul unor proiecte de business IT uriaşe pentru băncile de acolo era un vis.” Întotdeauna a vrut să se dezvolte şi să înveţe, iar munca în diferite colţuri ale lumii i-a împlinit această nevoie: „Aveam o mare convingere că schimbarea geografiei, lucrul în diferite ţări, face parte din procesul de învăţare. Uneori schimbi geografia, alteori rolul, dar în trecut geografia a însemnat pentru mine mult în procesul de învăţare”. A găsit mereu interesant să analizeze ADN-ul fiecărei ţări, diferenţele între oameni, obiceiurile, modelele de funcţionare, pentru că acestea sunt mereu diferite. „Am fost surprins pentru că iniţial, când eram tânăr şi citeam despre aceste diferenţe culturale, simţeam că mă uit la acelaşi televizor ca şi prietenii mei din SUA, de ce am fi diferiţi? Şi apoi am învăţat că în fiecare ţară există foarte multe diferenţe subtile, că oamenii operează diferit, că lucrurile care sunt etichetate la fel nu sunt la fel. Mi-a plăcut câte ceva în fiecare ţară.” După experienţa din Statele Unite, deşi părea că atinsese visul american, a decis, alături de soţia sa, să revină în Europa – nu însă fără să aloce mult timp de gândire acestei decizii. „Combinaţia dintre IT şi business părea un vis. Am primit o ofertă de angajare pentru o promovare, soţia mea a primit şi ea o ofertă de muncă în New York, am fi putut să rămânem acolo. În acea perioadă am decis practic că vrem să ne întoarcem, pentru că am hotărât că ne-am dori să avem copii aproape de familia noastră. A fost o dezbatere importantă, eu înclinam mai degrabă înspre ideea că ar trebui poate să rămânem. A fost foarte important să pot echilibra viaţa profesională cu viaţa de familie, era foarte important să pot supraveghea acest aspect.”

Cafeaua care a adus un nou CEO în România. În ceea ce priveşte companiile pentru care a lucrat, printre acestea se numără ING (în perioada în care lucra ca freelancer în domeniul IT), McKinsey (unde, vreme de şapte ani, a lucrat în câte un loc diferit în fiecare an), fondul de private equity PPF, iar timp de şapte ani, înainte de venirea sa în România, a lucrat şi pentru grupul Erste. Cum a venit însă această oferta de a prelua conducerea Raiffeisen Bank România? Zdenek Romanek spune că obişnuia, tot ca parte a unui proces de învăţare, să aibă discuţii referitoare la oportunităţile de carieră o dată pe an. „Aş recomanda asta oricui, mergi la o astfel de discuţie şi înveţi ceva, dar asta nu înseamnă că vei şi face o schimbare de carieră. Eu obişnuiam să am astfel de discuţii informale la cafea, să învăţ ce se întâmplă pe piaţă, să mă calibrez. Dacă o companie îşi schimbă CEO-ul, de exemplu, atunci era vorba despre o dinamică interesantă despre care aflam. Nu însemna că vreau neapărat să fac parte din această schimbare.” După discuţia la cafea din care a aflat despre oportunitatea din România, a alergat însă la soţia sa şi i-a spus că găseşte această propunere ca fiind interesantă: „Aş vrea să mai beau o cafea din care să aflu detalii despre acest rol”. A fost nevoie însă de patru luni pentru ca decizia finală să încline în favoarea preluării rolurilor de Preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România. „Era foarte important pentru mine dacă aş putea să aduc valoare adăugată acestui rol – este un mandat în care să schimb lucruri? Este cadrul acesta realizat într-un mod în care pot să am un impact?” Parte din procesul de analiză a deciziei a fost şi o vizită de patru zile, alături de soţia sa, la Bucureşti. „Au fost patru zile cu vreme oribilă, era octombrie şi ploua. Soţia mea mi-a spus că ar vrea să vadă Mamaia, unde mai fusese când era copil. Am mers acolo şi îmi amintesc că totul era pustiu, ploua şi bătea vântul, eram convins că decizia va fi una mai degrabă negativă, dar soţia mea mi-a spus:  «Ştii, din ce văd până acum, România este o ţară foarte romantică».”

După aproximativ doi ani petrecuţi aici,  Zdenek Romanek găseşte în continuare ţara romantică. „După ce am ajuns aici, am văzut că ţara este mult mai mare decât pare pe hartă şi există foarte multă diversitate. Este mai mult decât Bucureştiul, sunt multe centre regionale, nu este un set-up tradiţional, este foarte bine poziţionată din punct de vedere geopolitic. După doi ani, pot să spun că îmi place cu adevărat această ţară şi nu numai pentru că locuim aici.” Apreciază piaţa locală atât din perspectiva potenţialului de business şi a felului în care evoluează lucrurile prin prisma schimbărilor pe care şi-au propus să le implementeze – „Oamenii sunt foarte implicaţi, entuziasmaţi odată ce înţeleg scopul şi cred în scopul nostru” – cât şi pentru ei, ca familie – „Locuim aproape de şcoală şi avem în jurul nostru foarte mulţi copii de la şcoală. Copiii noştri ies afară şi mereu întâlnesc pe cineva – când vin acasă, mereu găsesc acolo alţi copii în afară de ai noştri”. Unul dintre hobby-urile lor, ca familie, sunt călătoriile (glumeşte în legătură cu soţia sa spunând că dacă nu ar fi avocat internaţional, ar putea fi cu succes un agent de călătorii – au planificate călătorii pentru următoarele 12-18 luni) şi, din acest punct de vedere, au obiective de diferite dimensiuni. Unul dintre ele este cunoaşterea României, iar harta din biroul său este deja plină de steaguri roşii care semnalează locurile pe care le-au vizitat deja.

Nu poţi să construieşti o avere de luni până vineri. În ce priveşte mediul de business, Zdenek Romanek observă că structura românească a companiilor se împarte în două, comparativ cu Cehia, Slovacia, dar şi Ungaria, unde există o piramidă a marilor corporaţii, a corporaţiilor de dimensiuni medii, a IMM-urilor/microîntreprinderilor, şi apoi a freelancerilor. Dar în România partea de mijloc este subdezvoltată, aşadar companiile de dimensiuni medii lipsesc din piramidă, ceea ce duce la un dezechilibru în lanţul de aprovizionare, în diferitele tipuri de relaţii de afaceri. „Şi există şi ceva unde băncile pot juca un rol parţial, nu complet, dar pot – acum chiar mai bine decât în trecut, datorită banilor europeni reali. În 2023 am continuat parteneriatul cu Banca Europeană de Investiţii, prin semnarea a trei noi acorduri de garantare ce ne permit acordarea de credite către IMM-uri în valoare de peste 650 milioane euro în următorii ani.  Unul dintre marile subiecte care ne preocupă este cum putem să ne întoarcem la clienţii noştri sau la cei care nu ne sunt clienţi şi să-i ajutăm să acceseze aceşti bani într-un mod inteligent, asta face parte din expertiza noastră financiară.” Şi pentru persoanele fizice crede că ceea ce este puţin diferit, din nou, faţă de alte pieţe, este gradul relativ redus de utilizare a produselor financiare. „Nu mă refer la creditare, dar chiar şi când vine vorba de creditare există un decalaj. Din punctul meu de vedere, pentru a avea un viitor bun, şi acesta este un sfat pe care l-aş da oricui, cel mai mare competitor pentru clienţii noştri este timpul. Nu este nimeni altcineva, doar timpul. Pentru că dacă nu începi să-ţi construieşti pensia destul de devreme, nu îţi vei construi pensia în ultimii cinci ani ai carierei tale. La fel se întâmplă şi cu riscurile. Oamenii nu iau în considerare multe riscuri în viaţa lor ca ceva la care ar trebui să se gândească. Dar apoi lucruri rele se întâmplă şi  o asigurare decentă te poate ajuta să îţi poţi continua viaţa într-un mod basic sau viaţa ta financiară într-un mod foarte diferit. Nu devii bogat într-un interval de cinci ani, este important să te gândeşti la un orizont mai lung de timp când vine vorba despre planificarea financiară.” Executivul consideră că  utilizarea produselor financiare  este subdezvoltată, însă generaţiile noi pot fi mai atente la acestea decât generaţiile anterioare. Aşa că aduce din nou în discuţie consultanţa financiară şi importanţa rolului proactiv al băncii pentru a-i ajuta pe clienţi să facă un prim pas în direcţia protecţiei financiare. „Începe cu un procent destul de mic în proporţie cu venitul tău, dar începe. Pentru că lucrurile vor sta diferit peste cinci ani, zece ani de acum înainte. Aşa şi-au construit, în principiu, oamenii de pe alte pieţe, pieţe occidentale, averea. Nu au făcut acest lucru de  luni până vineri.”  Mai spune că nu a realizat anterior cât de internaţional este Bucureştiul şi cât de mulţi investitori internaţionali sunt interesaţi de România ca atare. „Aşadar, aceasta este o piaţă cu o dinamică foarte interesantă, comparativ cu celelalte pieţe din regiune unde am fost anterior,  există mult mai mult interes în România din mai multe puncte de vedere, din perspectivă economică, din perspectivă geopolitică. Aşadar România este foarte internaţională, foarte dinamică, cu multe oportunităţi. Multe companii au România pe hartă ca piaţă interesantă sau ca piaţă de bază, ceea ce nu este cazul pentru Slovacia, să spunem.”

Cum treci de la tradiţional la digital păstrând profesionalismul? „Unul dintre aspectele care s-au regăsit în diferitele etape profesionale în care m-am aflat a fost că am ştiut să profit de tehnologiile existente scalând, reuşind să le integrez într-un context de business. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care am ales să vin în România, să ajut la trecerea dintre o companie foarte profesionistă, dar mai degrabă tradiţională, spre o instituţie financiară care foloseşte avantajele tehnologiei la scară mare”, descrie Romanek principala sa misiune la cârma Raiffeisen Bank România. El consideră că strategia pe care o au în acest sens pentru piaţa românească este una unică şi se referă la ea ca la o „creştere dimensională”: „Vrem să fim nu doar o bancă, ci o adevărată instituţie financiară pentru clienţii noştri; vrem să fim instituţia financiară cel mai recomandată de clienţii noştri. Şi există două motive pentru care credem că clienţii noştri ar trebui să ne recomande: soluţiile noastre digitale ar trebui să facă viaţa clienţilor noştri mai uşoară, în mod sistematic şi pragmatic, fie că sunt persoane fizice sau juridice. Şi pentru că expertiza noastră financiară proactivă pentru a face viaţa financiară a clienţilor noştri este mai bună, fie că este vorba despre viaţa de afaceri sau viaţa personală. Dar pentru a putea face asta este nevoie de utilizarea inteligentă a tehnologiilor, scalând”. Adaugă că eforturile lor în acest sens încep să dea roade, iar gradul de satisfacţie şi de recomandare ale clienţilor sunt în creştere; alte zone în care au început să îşi concentreze atenţia de puţin timp, sunt şi ele pe un trend crescător: „Spre exemplu, datorită abordării noastre de piaţă, pe segmentul de pensii  noi din România în ultimul an am ajuns la un procent de 46%. Deci, cam fiecare a doua nouă pensie în România a fost demarată de noi pentru clienţii noştri”. Un alt pas făcut de bancă în direcţia digitalizării şi „a unui nou capitol” din istoria băncii pe piaţa locală, anunţat săptămâna trecută, este parteneriatul exclusiv cu liderul global al plăţilor digitale VISA. Debutul parteneriatului exclusiv a fost anunţat odată cu lansarea unui nou card, „Cardul Galben Care Face Bine”, o iniţiativă care continuă implicarea băncii în susţinerea cauzelor cu impact pozitiv în comunitate. În cadrul aceluiaşi eveniment, Raiffeisen Bank România a anunţat că dăruieşte 1 milion de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru demararea construcţiei campusului medical de la Marie Curie. Prin intermediul noului card galben de debit în lei, fiecare tranzacţie la POS sau online făcută de clienţi cu acesta, indiferent de sumă, va aduce din partea Raiffeisen Bank o donaţie în contul Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, suplimentar faţă de susţinerea în valoare de 1 milion de euro.  Contribuţia către asociaţie este o donaţie din partea băncii, necondiţionată de valoarea tranzacţiei pe care clientul o face cu cardul.

România, the place to be. La momentul în care a aflat despre oportunitatea unui rol în România, Zdenek Romanek admira dinamismul acestei pieţe şi o considera interesantă: „Este una dintre pieţele care au evoluat într-un mod nontradiţional. Spre exemplu, este una dintre puţinele pieţe care au trecut prin digitalizarea bankingului tradiţional sărind online-ul şi evoluând direct spre mobile. De asemenea, ştiam că este una dintre pieţele cheie pentru Raiffeisen Bank”. După doi ani aici, se declară şi mai mulţumit de bazele pe care vor construi de acum încolo, precum şi de felul în care atât colegii, cât şi clienţii primesc schimbarea: „Atunci când am venit şi dezbăteam tranziţia înspre care vrem să ducem banca pentru ca aceasta să devină o instituţie financiară, să începem să valorificăm tehnologiile la o scară mai mare, unul dintre lucrurile pe care nu le ştiam era în ce poziţie bună se afla Raiffeisen Bank şi băncile în general în acel moment”. El descrie Raiffeisen Bank la momentul sosirii sale în România ca fiind o bancă cu o reputaţie foarte bună, foarte stabilă, robustă şi având multe alte calităţi. Astfel că avea emoţii în legătură cu felul în care oamenii aveau să primească schimbarea. A petrecut mult timp apoi, atât el singur, cât şi alături de întregul board, să încerce să înţeleagă unde vor să ajungă, care este ADN-ul băncii şi care este următoarea etapă spre care o vor conduce. Odată articulată viziunea, a avut surpriza ca aceasta să fie primită de oamenii din echipă şi să înceapă să o implementeze mai devreme decât anticipase. „ADN-ul pe care l-am descoperit aici ţine de profesionalismul bancar. Deci, chiar şi porecla pe care am auzit-o de la mai multe persoane din piaţă pentru Raiffeisen Bank România a fost «Şcoala de banking». Deci, dacă vrei să înveţi cu adevărat banking, vino la Raiffeisen şi apoi poţi merge mai departe. Viziunea şi strategia de aici ar putea să fie un model pentru grup, pentru alte ţări. Acum doi ani, am descoperit că România se plasa locul şapte în planurile de investiţii ale grupului. În cel mai recent trimestru, am ajuns pe primul loc. Eram pe locul şase la asigurările de viaţă - suntem deja de şapte luni, pe primul loc în întregul grup. Am fost pe locul cinci sau şase la pensii şi suntem deja pe primul loc de jumătate de an în întregul grup. Acum se pare că România chiar arată ce poate. Deja avem trei ţări care ne privesc şi vor copia exemplul nostru.”

Este România «the place to be»? „Cu siguranţă România este «the place to be». Există foarte multe investiţii directe care vor veni în ţară, foarte mulţi bani europeni care sunt pe drum sau urmează să vină în anii următori. Deja aceşti doi factori vor conduce dezvoltarea economică în următorii ani, investiţiile, noile proiecte şi proiectele care vor fi generate de acele proiecte. Există aici deja o piaţă a muncii puternice. Este una dintre puţinele ţări care cresc în materie de PIB, dacă ne uităm la ultimii doi ani. Cred că creşterea accelerată de aici bate inflaţia.” De asemenea, din punct de vedere macroeconomic, România este foarte rezilientă prin comparaţie cu alte pieţe. Aşadar, Zdenek Romanek crede că avem doar motive de optimism în ce priveşte dezvoltarea viitoare a ţării, cât şi a carierei sale aici.   

10 sfaturi pentru tinerii aflaţi la început de carieră de la Zdenek Romanek

1. Nu oferiţi cuiva 10 sfaturi, va fi dificil să le ţină minte.

2. Lucraţi la îmbunătăţirea discursului vostru – acesta este esenţial pentru orice, inclusiv pentru relaţiile voastre personale.  (Stăpâniţi „elevator speech” – un rezumat rapid al backgroundului vostru, experienţei şi scopului; este numit „elevator speech” în limba engleză fiindcă este suficient de scurt pentru a putea fi prezentat într-o călătorie cu liftul - n.red.)

3. Faceţi din toolurile AI parte din viaţa voastră cotidiană cât mai repede posibil. Dacă nu aveţi ChatGPT pe telefonul vostru şi nu îl folosiţi cumva o dată pe zi, deja rataţi ceva important.

4. Gândiţi-vă la dezvoltarea carierei voastre în paşi. Este important să aveţi un plan, dar şi un rol pe care îl consideraţi potrivit, într-o companie care reprezintă şi o bună platformă de învăţare.

5. Fiţi sistematici când vine vorba de învăţare, încercaţi să fiţi cât se poate de clari pentru voi înşivă care sunt lucrurile pe care vreţi să le învăţaţi nu în general, în viaţă, ci în următoarele 6-12 luni.

6. Este important să generaţi energie pozitivă – asiguraţi-vă că vă administraţi corespunzător energia. Atunci când ai un nivel de energie scăzut, vei lua mai multe decizii proaste, vei avea dialoguri nefericite, multe lucruri se vor înrăutăţi.

7. E important să ai ambiţii de carieră, dar fii atent şi la planul de familie şi la ambiţiile referitoare la familie – alocă timp şi spaţiu familiei şi ţie însuţi. Există trei aspecte cu adevărat importante în viaţă: business/carieră profesională, familie şi tu însuţi. Cred că este ideal ca oamenii să aibă ceva personal al lor căruia să îi aloce timp – eu practic karate de 35 de ani, iar această activitate este extrem de importantă pentru mine.

8. Oamenii nu au curajul să facă totul pas cu pas fiindcă nu cred că acest lucru este suficient: fă tot ce poţi în diferite situaţii, dar nu mai bine, oamenii deseori încearcă să facă lucrurile mai bine decât pot. Nu căuta perfecţiunea, fă tot ce poţi într-un anumit moment; astfel încât să nu te blochezi.

9. Întreabă şi nu face presupuneri, presupunerile sunt deseori greşite.

10. Când lucrezi în jurul globului, cel mai dificil lucru este: să te trezeşti dimineaţa şi să faci primul pas. Fă primul pas.

Raiffeisen Bank România a anunţat un parteneriat exclusiv cu VISA

Raiffeisen Bank a anunţat că sprijină Dăruieşte Viaţă cu 1 milion de euro şi a lansat, în premieră, Cardul Galben Care Face Bine.  

Noul card anunţat recent de companie marchează debutul parteneriatului exclusiv dintre Raiffeisen Bank România şi VISA, liderul mondial în plăţi digitale. În următoarea perioadă, toate cardurile clienţilor Raiffeisen vor fi înlocuite, treptat, cu carduri sub sigla VISA: cardurile de credit în perioada 15 iulie – 31 octombrie 2024, iar cardurile de debit în perioada 1 august 2024 – 31 martie 2025.

(Explicaţie foto: Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România, alături de Cătălin Creţu, General Manager, Bulgaria, Croaţia, România, Slovenia la VISA)

2023, anul planificării financiare şi al creditării sustenabile pentru Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank România a înregistrat o creştere cu 130% a planurilor de investiţii, pensii facultative şi asigurări de viaţă cu componentă de economisire şi garanţii record din partea Fondului European de Investiţii care permit finanţarea IMM-urilor româneşti cu peste 650 milioane euro în următorii ani. Experţii de la Raiffeisen Bank România au discutat 1:1 cu clienţii despre planificare financiară şi, până la finalul anului 2023, planurile de investiţii, pensiile facultative şi asigurările de viaţă cu componentă de economisire au fost deschise de peste 100.000 dintre clienţii Raiffeisen Bank în 2023.  Majoritatea românilor care au aderat la un fond de pensii facultative anul trecut a ales Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare, după cum arată datele oficiale la nivelul lunii decembrie 2023 şi datele furnizate de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. Diversificarea investiţiilor a fost un punct important al acestei evoluţii. Cele mai recente date publicate arată că  Raiffeisen Asset Management şi-a majorat în primul trimestru din 2024 cu 11,3% sau 462 milioane de lei activele nete pe care le administrează (OPCVM), ajungând la un total de 4,56 miliarde de lei conform datelor agregate de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF). Activele fondurilor cu componentă de acţiuni au avut o creştere de 32%, faţă de anul precedent.

„România este o piaţă cu o dinamică foarte interesantă, comparativ cu celelalte pieţe din regiune unde am lucrat anterior. Există mult mai mult interes pentru România din mai multe puncte de vedere, din perspectivă economică, din perspectivă geopolitică. Aşadar România este foarte internaţională, foarte dinamică, cu multe oportunităţi. Multe companii au România pe hartă ca piaţă interesantă sau ca piaţă de bază, ceea ce nu este cazul pentru Slovacia, să spunem.”

Zdenek Romanek,  Preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România

1. Există un stil de management pe care îl găsiţi specific românesc? Am observat un lucru, dar nu este specific doar pentru România, pentru că atunci când lucram, am făcut şi unele proiecte în Asia şi l-am observat, mi se pare că se regăseşte pic mai mult aici, în sensul că oamenii tind să îşi delege întrebările autorităţilor, liderilor. „Pentru că nu vreau să iau decizii, cred că managementul meu poate lua decizii mult mai bune decât pot eu să le iau.” Pentru mine, tema principală este: cum pot să dau puterea intermediarului, middle-managerului?

2. Cum definiţi succesul? Bunicul meu mi-a spus că pentru succes este nevoie de o combinaţie de două lucruri: ai nevoie de o echipă de oameni care să coopereze unul cu celălalt şi de obiective suficient de interesante pentru ei. Apoi, tatăl meu mi-a spus că există încă un lucru de care este nevoie – energia pozitivă pentru a realiza lucrurile propuse. El era de părere că poţi forţa anumite lucruri pentru luni, poate chiar ani, dar nu pe termen foarte lung. Dacă este nevoie să facem schimbări în organizaţie, trebuie să mă asigur că viziunea este înţeleasă, aşadar alocăm timp pentru discuţii foarte practice. Cooperarea echipelor este foarte importantă şi, din acest punct de vedere, folosesc un truc mintal pe care îl denumesc principiul Cubului Rubik: are şase culori, fiecare echipă din bancă poate să livreze câte o culoare, două culori, poate să observe forma, dar atât. Dacă nu vezi întregul cub, ca echipă, atunci poate nu lucrezi la ceva cu adevărat valoros, lucrurile cu adevărat importante se întâmplă ca un cub Rubik, în care toată lumea trebuie să contribuie. Dacă spui „roşul este o culoare minunată”, greşeşti, pentru că succesul nu este măsurat prin volumul culorii roşii, ci prin numărul de cuburi Rubik complete. Trebuie să vezi întregul cub Rubik pentru că atunci vei fi suficient de inteligent să ştii de cât verde este nevoie şi de ce cineva nu alocă suficientă muncă galbenului. Autonomia vine din acest timp de muncă, aici cred că informaţia aduce o mare diferenţă.

3. Cum vedeţi viitorul bankingului, prin prisma digitalizării? Cred că în următorii cinci, zece ani, piaţa va rămâne aceeaşi... Cred că, pe de o parte, pentru clienţi, persoane fizice, companii, va fi foarte important să aibă soluţii pragmatice care să fie digitale, aşa cum sunt utilizate acestea în alte industrii. Deci nu este doar o mişcare către digitalizarea bancară, ci către digitalizarea generală. Totul devine tot mai digital. Şi totuşi, pentru multe tipuri de decizii, ei vor solicita sfaturi de la experţi. Pentru că una este să îţi activezi poate cardul de credit într-un minut, pe aplicaţia mobilă. Dar apoi te gândeşti, cum încep să îmi construiesc pensia sau unde îmi pun cei 10.000 de euro? Este un subiect cu totul diferit. Cred, de asemenea, că obiceiul cultural de a nu folosi aceste produse este foarte puternic. Deci disponibilitatea lor nu va schimba nimic. Faptul că am pensia disponibilă pe mobil nu va influenţa comportamentul diferit decât dacă ar fi disponibilă doar în sucursală. Cred că da, este nevoie de soluţii digitale pragmatice pentru clienţii noştri. Şi nu văd aceasta ca pe o diferenţiere, toată lumea va face asta mai devreme sau mai târziu, este o chestiune de viteză. Dar cred foarte mult în capacitatea de a oferi în mod proactiv şi foarte sistematic sfaturi financiare pentru toate tipurile de segmente, asta nu există pe piaţă şi noi vrem să construim în această direcţie. Şi este foarte greu de copiat un astfel de model pentru că necesită o combinaţie puternică de factor uman şi utilizare inteligentă a tehnologiilor. Cred că  expertiza financiară proactivă va fi un factor diferenţiator aşa cum este şi azi, de fapt. Dar apoi, când vine vorba de profilul produselor financiare pentru populaţia românească în sine, vedem că este o populaţie pentru care venitul real creşte, iar oportunitatea şi nevoia reală pentru aceste produse de economisire cresc pentru că nu există, utilizarea lor este slabă. Unul dintre indicatorii de referinţă care este folosit mult este că intermedierea financiară pe piaţa românească este de doar 50% din medie europeană, să zicem. Dar acest lucru este înţeles ca volumul împrumuturilor raportat la PIB. Dar dacă foloseşti referinţa pentru asigurările de viaţă, pentru pensie şi pentru investiţii, ajungi practic la 20%, 30%. Iată cât de mult mai trebuie să facem în direcţia construirii averii în timp. Există produse, există soluţii pentru asta. Nu sunt neapărat foarte sofisticate, dar trebuie să începi să le foloseşti.