♦ „Ultimul an a însemnat o scădere abruptă în ceea ce înseamnă atractivitatea studiilor în domeniile informatice. Lucrurile s-au schimbat în alte sectoare, adică a fost o reaşezare pe structură şi unele domenii care nu erau cerute atât de mult înainte acum au devenit solicitate. Avem locuri cu taxă la domenii la care nu am mai avut, precum geologia sau chimia.“

Preferinţele tinerilor pentru studiile universitare se schimbă, iar domeniile care în ultimii ani au fost considerate atractive, în special cele din zona IT, nu mai au aceeaşi cerere din partea candidaţilor. În acelaşi timp, se observă o revenire a interesului pentru domenii precum chimia, geologia sau biologia, spune Liviu George Maha, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi,

„Ultimul an a însemnat o scădere abruptă în ceea ce înseamnă atractivitatea studiilor în domeniile informatice în ceea ce ne priveşte. Nu au mai fost atât de cerute de candidaţi. În acelaşi timp, lucrurile s-au schimbat în alte sectoare, adică a fost o reaşezare pe structură şi unele domenii care nu erau cerute atât de mult înainte acum au devenit solicitate. Avem locuri cu taxă la domenii la care nu am mai avut, precum geologia sau chimia“, a zis el la Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare, organizat de Confederaţia Patronală Concordia la Iaşi.

 El spune că schimbarea nu înseamnă neapărat o reducere a interesului tinerilor pentru studiile universitare, ci mai degrabă o reaşezare a preferinţelor între domenii.

„Anumite specializări, studenţii sau candidaţii nu au mers către domenii la modă sau uşoare, sau soft, sau ceva care să ţină de «vreau să am la CV o diplomă», ci au mers către lucruri concrete. Am văzut o creştere a cererii pe domenii chiar din ştiinţele naturii, biologie. Deci lucrurile se aşază.“

Numărul total de studenţi admişi şi înmatriculaţi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi este foarte apropiat de cel din anul precedent, spune rectorul universităţii.

„Numărul de admişi e exact acolo unde a fost anul trecut. Din perspectiva mediului academic, noi surprindem foarte bine aceste tendinţe pentru că dincolo de ce vrea părintele pentru copilul lui, dincolo de ceea ce poate părea dintr-o abordare poate superficială a realităţii pentru viitorul student, rămâne totuşi ideea de atractivitate ca un rezultat al acţiunilor mai multor factori.“

În opinia sa, atractivitatea unui domeniu de studiu nu mai poate fi explicată doar prin ceea ce este perceput drept „la modă“, ci este rezultatul mai multor factori, care se modifică în timp în funcţie de evoluţia economiei şi a pieţei muncii.

„Din perspectiva mediului academic, noi surprindem foarte bine aceste tendinţe, pentru că, dincolo de ceea ce vrea părintele pentru copilul lui, dincolo de ceea ce poate părea interesant, dintr-o abordare poate superficială a realităţilor, pentru viitorul student rămâne totuşi ideea de atractivitate ca un rezultat al acţiunii mai multor factori, iar aceştia se aşază în timp.“

Maha consideră că universităţile trebuie să ofere competenţe care să le permită absolvenţilor să se adapteze schimbărilor de pe piaţa muncii, nu doar competenţe asociate unei anumite tehnologii sau unui anumit moment din economie.

„Sunt competenţe care îţi dau substanţă, care îţi dau consistenţă şi care îţi asigură premise inclusiv pentru schimbări de paradi­gmă, evoluţii spectaculoase, adică îţi asigură nişte baze care să te ajute să te adaptezi oricăror realităţi. Şi există compe­tenţe asociate unei dimensiuni mai vocaţio­nale. Aceasta este provocarea cea mai importantă.

E vorba de a echilibra aceste capacităţi“, explică el.

Pentru universităţi, provocarea începe încă din momentul recrutării candidaţilor şi ţine atât de atractivitatea programelor de studii, cât şi de capacitatea acestora de a răspunde unor nevoi diferite ale economiei.

„Din perspectiva universităţilor, cu acest «cum atragem» ne confruntăm cu această întrebare încă din faza atragerii candidaţilor pentru programele de studii şi acoperirea regională, naţională şi chiar internaţională pe anumite programe de studii. Reprezintă o provocare pentru noi, răspunsul poate fi acelaşi şi anume că e vorba de un ecosistem, e vorba de mai mulţi factori care contribuie la această atractivitate.“

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, fiind o universitate generalistă, resimte diferit schimbările de interes de la un domeniu la altul. Dacă anumite specializări pierd din atractivitate, alte domenii pot compensa printr-o creştere a cererii.

„Din perspectiva universităţii noastre, e vorba de abordări diverse pentru că e o vorba de o universitate generalistă, care are şi ştiinţe tari, ştiinţele naturii şi sociale şi umaniste. Cu alte cuvinte, trendurile şi tendinţele se manifestă diferit. Acest lucru este un dezavantaj pentru că ai de abordam probleme diverse şi trebuie să priveşte sectoare, industrii, domenii de activitate poate puţin vizibile inclusiv publicului larg, dar în acelaşi timp îţi oferă posibilitatea de a compensa tendinţe mai puţin favorabile în anumite domenii cu tendinţe favorabile în altele“, explică Maha.

O altă problemă identificată de rector este legătura dintre cifra de şcolarizare stabilită la nivel naţional şi nevoile concrete ale pieţei muncii. Potrivit acestuia, Ministerul Educaţiei stabileşte numărul de locuri pentru învăţământul superior, însă nu face o distribuţie detaliată pe domenii, specializări şi programe de studii.

„Cei care fac politici publice în educaţie, anume ministerul, are, bănuim, argumente pentru o cifră de şcolarizare pe ansamblul studiilor universitare. Nu există. Ministerul aprobă un număr de locuri pentru tot învăţământul superior, dar nu face o distribuţie pe domenii, pe specializări, pe programe de studii“.

„Strict, deciziile la nivel de minister se iau pe număr de studenţi bugetaţi. Cu alte cuvinte, aceste studii nu există în mod serios.“

Rectorul spune că, la nivelul universităţii, deciziile privind programele de studii sunt raportate la nevoile pieţei muncii şi la feedbackul primit de la absolvenţi şi angajatori.

„Noi gândim în termeni de - programele noastre raportate la nevoile pe care le are piaţa muncii de aici şi ceea ce colectăm ca feedback de la absolvenţi în dialogul lor cu angajatorii. La nivel de domenii, sunt unele unde e foarte greu să defineşti o corelaţie.

Formarea continuă nu este valorizată corespunzător nici în ceea ce ne priveşte pe noi, adică mediul academic este considerat de categoria a doua, să ţii un curs de formare profesională nu este suficient de academic şi atunci mulţi profesori spun că mai bine ţin cursuri la licenţă. A actualiza aceste competenţe, de a le corela cu ceea ce e acum nivelul tehnologic ar constitui un bun avantaj competitiv într-o piaţă a muncii tot mai concurenţială“, a concluzionat el.