În 15 ani, Lidl a investit direct peste 2,7 miliarde de euro în România şi a ajuns la o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei în 2025, nivel care plasează compania pe primul loc în clasamentul retailerilor alimentari şi pe poziţia a treia în topul celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri. Dincolo de aceste cifre, însă, parcursul companiei traversează mai multe crize Globale, episoade de inflaţie şi schimbări fiscale care au pus presiune pe deciziile de investiţii. Cum construieşti pe termen lung într-o piaţă care îţi cere aproape permanent să reacţionezi pe termen scurt?

„Din perspectiva mea, a construi un business pe termen lung înseamnă să poţi lua decizii de investiţii cu o perspectivă mai amplă decât ciclul economic de moment. Într-o piaţă în care am trecut prin crize, inflaţie şi schimbări fiscale, disciplina financiară devine cu atât mai importantă: trebuie să ştim unde merită să investim, în ce ritm şi cu ce impact aşteptat asupra businessului”, spune Olga Drăguinea, CFO şi Board Member al Lidl România.

Din rolul său, ea se află în centrul acestor decizii, la intersecţia dintre strategie, investiţii şi disciplină financiară. Pentru unul dintre cei mai mari jucători din economia locală, cei 15 ani de prezenţă în România nu se măsoară doar prin dimensiunea reţelei sau prin creşterea cifrei de afaceri, ci şi prin capacitatea de a continua investiţiile într-un context care s-a schimbat de mai multe ori. Infrastructura, logistica, magazinele, tehnologia şi oamenii au reprezentat principalele direcţii în care compania şi-a direcţionat capitalul, în timp ce eficienţa a rămas elementul în jurul căruia a fost construit modelul de business. „La Lidl, investiţiile constante au urmărit construirea unor baze solide pentru dezvoltarea viitoare – în infrastructură, logistică, reţeaua de magazine, oameni şi procese digitale. În acelaşi timp, avem un model de business construit în jurul eficienţei, care ne permite să gestionăm responsabil resursele şi să rămânem competitivi chiar şi atunci când contextul economic se schimbă.” Această perspectivă nu a însemnat menţinerea aceloraşi priorităţi indiferent de evoluţia pieţei. Compania le-a ajustat atunci când contextul a cerut-o, fără să renunţe însă la obiectivele construite pe termen lung. Pentru Olga Drăguinea, aici se află una dintre principalele lecţii financiare ale celor 15 ani de activitate: investiţiile nu trebuie continuate mecanic, ci evaluate în funcţie de valoarea pe care o pot produce în timp. „Creşterea sustenabilă nu înseamnă să investeşti indiferent de context, ci să ai disciplina de a continua să investeşti acolo unde aceste investiţii creează valoare pe termen lung, susţinute de un model de business eficient.” În cei 15 ani, investiţiile directe realizate de Lidl în România au depăşit 2,7 miliarde de euro, sumă echivalentă, potrivit companiei, cu 3,7% din totalul investiţiilor străine directe realizate în ţară în intervalul analizat. Capitalul a mers către dezvoltarea magazinelor şi a infrastructurii logistice, către tehnologie şi către celelalte proiecte necesare extinderii operaţiunilor. Din biroul unui CFO, această sumă se vede prin bugete, randamente şi decizii de alocare a capitalului. La nivelul clientului sau al angajatului, investiţiile se traduc însă în rezultate mult mai concrete: distanţa până la cel mai apropiat magazin, disponibilitatea produselor sau timpul economisit prin simplificarea unui proces intern. „Dincolo de dimensiunea acestei sume, pentru noi a fost important ca fiecare etapă de dezvoltare să răspundă unei nevoi reale a businessului şi a oamenilor. Un magazin mai aproape de casă, o experienţă de cumpărături mai bună, produse care ajung la timp pe raft sau o soluţie tehnologică ce simplifică munca unui coleg sunt, pentru noi, tot atâtea forme prin care investiţiile capătă sens. În final, investim pentru a creşte, dar mai ales pentru a face lucrurile mai bine pentru oamenii care aleg Lidl.”

De ce a continuat Lidl să investească atunci când alţi jucători se retrăgeau?

Una dintre deciziile care au influenţat traiectoria Lidl România a fost continuarea investiţiilor chiar şi în momentele în care alte companii îşi restrângeau prezenţa locală. Decizia a pornit de la evaluarea potenţialului pieţei şi de la statutul României în strategia regională a grupului. „Cred că una dintre deciziile care au contat cel mai mult a fost să continuăm să avem încredere în potenţialul României şi să investim inclusiv în momente în care alţi jucători au ales să se retragă de pe piaţa locală. România este o piaţă strategică pentru Lidl, una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est, iar noi vedem în continuare mult spaţiu pentru dezvoltare.” Această miză nu s-a limitat la deschiderea unor magazine noi. Investiţiile au urmărit extinderea reţelei, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi dezvoltarea echipei. Privită retrospectiv, continuitatea a devenit unul dintre factorii care explică poziţia ocupată astăzi de companie. „Tocmai consecvenţa de a investi atunci când contextul nu era neapărat cel mai simplu ne-a permis să consolidăm poziţia pe care o avem astăzi.” Lidl a ajuns cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc şi a treia cea mai mare companie din România după cifra de afaceri. În 2025, businessul a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creştere cu mai mult de 10% faţă de anul anterior. Pentru Olga Drăguinea, locul ocupat într-un clasament este însă rezultatul unei construcţii începute cu mult înainte ca Lidl să ajungă la această dimensiune. În spatele cifrei de afaceri se află o reţea logistică şi de aprovizionare dezvoltată în timp, investiţii în tehnologie şi o organizaţie care a trebuit să crească odată cu operaţiunile. „Privim această poziţie mai degrabă ca pe rezultatul unei construcţii pe termen lung. Am investit constant în România – într-o reţea eficientă din punct de vedere logistic şi al aprovizionării, bazată pe tehnologie modernă şi, foarte important, în oameni.” După 15 ani şi investiţii directe de peste 2,7 miliarde de euro, provocarea nu mai este doar atingerea unei anumite dimensiuni, ci continuarea creşterii într-un mediu în care costurile, fiscalitatea şi comportamentul consumatorilor se pot schimba rapid. Pentru CFO-ul Lidl România, răspunsul rămâne legat de aceeaşi combinaţie care a susţinut dezvoltarea companiei până acum: disciplină financiară, eficienţă şi păstrarea unei perspective care depăşeşte ciclul economic imediat. „Pentru noi, mai important decât locul într-un clasament este să putem continua să creştem sustenabil şi să investim pe termen lung în România.”

Cum arată următoarea etapă de expansiune?

Lidl pregăteşte o nouă etapă de extindere în România. Dezvoltarea reţelei de magazine va continua împreună cu investiţiile în infrastructura logistică necesară susţinerii unui număr mai mare de unităţi şi a unor volume în creştere. Pentru 2026, compania are un buget de peste 285 de milioane de euro, cu 56% mai mare decât cel alocat în anul precedent, şi intenţionează să deschidă peste 40 de magazine la nivel naţional. Investiţiile ar urma să genereze aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă şi să determine o creştere de circa 10% a volumelor de marfă achiziţionate de la producătorii locali. „Continuăm să investim în dezvoltarea reţelei de magazine şi în infrastructura logistică din spatele ei. Este un model care ne-a permis să creştem susţinut în aceşti 15 ani, dar, la fel de important, a creat oportunităţi de creştere şi dincolo de Lidl. Pentru 2026, avem un plan amplu de expansiune, care prevede deschiderea a peste 40 de magazine la nivel naţional, cu un buget de peste 285 de milioane de euro, cu 56% mai mare decât în anul precedent.” Planurile depăşesc însă orizontul unui singur an. Până în 2030, Lidl îşi propune să adauge aproximativ 200 de unităţi noi, raportat la reţeaua existentă în 2024. Compania vede în continuare spaţiu de dezvoltare atât în oraşele în care magazinele sale nu sunt încă suficient de aproape de clienţi, cât şi în zonele care s-au extins accelerat în ultimii ani. Următoarea etapă nu va însemna însă repetarea aceluiaşi format în toate localităţile. Strategia de expansiune va include magazine cu suprafeţe diferite, adaptate amplasamentului şi comunităţii deservite, dar cu aceeaşi ofertă de produse. „Abordarea noastră strategică în ceea ce priveşte expansiunea viitoare are în centru flexibilitatea în raport cu suprafaţa magazinului construit. Clienţii vor vedea atât magazine Lidl mari, aşa cum sunt obişnuiţi, cât şi magazine puţin mai mici, păstrând însă intactă oferta de produse cu care i-am obişnuit.”

Bio

• Olga Drăguinea este CFO şi membră a boardului executiv al Lidl România din octombrie 2020;

• S-a alăturat companiei în noiembrie 2014, în poziţia de Controlling Director, iar între iulie 2018 şi octombrie 2020 a ocupat rolul de Accounting, Finance and Tax Director;

• Anterior, a fost Head of Controlling la Hervis Sports & Fashion România şi Financial Controller în cadrul OBI România şi Kaufland;

• Este absolventă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde a studiat economie, finanţe şi bănci.

Sursa: LinkedIn

Chiar dacă dimensiunea unui business de retail se vede, de regulă, în cifra de afaceri şi în numărul de magazine, impactul său asupra economiei depăşeşte însă limitele companiei şi include locurile de muncă susţinute în întregul lanţ de valoare, relaţiile cu furnizorii şi investiţiile realizate în comunităţile în care operează. Lidl are în prezent peste 14.000 de angajaţi în România. Potrivit companiei, în cei 15 ani de prezenţă, operaţiunile sale au susţinut, cumulat, echivalentul a peste 679.000 norme întregi anuale prin activitatea Lidl. „Astăzi, Lidl are în România peste 14.000 de colegi, dar impactul asupra pieţei muncii merge mult dincolo de echipa noastră”, subliniază Olga Drăguinea. O altă componentă a impactului calculat dincolo de operaţiunile comerciale este reprezentată de proiectele dedicate sănătăţii, educaţiei, protecţiei mediului şi comunităţilor locale. În cei 15 ani de prezenţă în România, Lidl a direcţionat peste 48,1 milioane de euro către donaţii pentru comunităţi. Alegerea proiectelor porneşte, potrivit CFO-ului Lidl România, de la identificarea domeniilor în care resursele investite pot răspunde unor probleme concrete. Compania urmăreşte atât numărul beneficiarilor, cât şi rezultatele programelor şi capacitatea acestora de a produce efecte care se menţin în timp. „Şi în zona proiectelor pentru comunitate pornim de la aceeaşi abordare pe care o avem în business: să înţelegem unde putem avea un impact real şi să direcţionăm resursele către cele mai urgente nevoi ale societăţii. De aceea, în timp, ne-am concentrat pe domenii precum sănătatea, educaţia, protecţia mediului şi sprijinirea comunităţilor locale, acolo unde credem că putem produce o schimbare concretă şi relevantă.” Valoarea investiţiilor reprezintă doar unul dintre criteriile folosite pentru evaluarea acestor proiecte. Continuitatea parteneriatelor şi efectele obţinute sunt cele care arată dacă finanţarea a răspuns, în cele din urmă, unei nevoi reale. „Nu este vorba doar despre valoarea financiară a acestor donaţii, ci şi despre impactul pe care îl generează proiectele susţinute. Ne uităm la indicatori concreţi: câţi oameni ajung să beneficieze de un program, ce rezultate produce acesta şi dacă efectele se menţin în timp.”

Aceeaşi perspectivă se regăseşte şi în modul în care CFO-ul Lidl România priveşte următorii 15 ani. Cifra de afaceri, extinderea reţelei şi eficienţa investiţiilor vor rămâne repere importante, dar nu vor putea defini separat succesul companiei. În ecuaţie intră capacitatea de a creşte fără pierderea relevanţei pentru clienţi, de a păstra încrederea construită până acum şi de a continua relaţiile cu furnizorii români şi comunităţile locale. „Cred că succesul următorilor 15 ani nu poate fi definit printr-un singur indicator. Cifra de afaceri, numărul de magazine sau eficienţa investiţiilor sunt, bineînţeles, repere importante pentru un business, dar pentru noi succesul înseamnă mai mult decât atât.” Pentru Olga Drăguinea, bilanţul următoarei etape va trebui să pună alături dezvoltarea financiară a companiei şi efectele produse în afara acesteia. „Dacă peste încă 15 ani vom putea spune că Lidl a crescut ca business, dar în acelaşi timp a contribuit la dezvoltarea economiei locale, a creat locuri de muncă, a susţinut furnizori români şi a avut un impact pozitiv în comunităţi, atunci cred că vom putea vorbi despre un succes real.” 

DE LA UN DEPOZIT GERMAN LA UN LIDER GLOBAL ÎN RETAIL

Istoria Lidl începe în anii 1930, când compania funcţiona ca un distribuitor en-gros de produse alimentare în Germania. Prima sa unitate modernă de tip supermarket a fost deschisă în 1973, la Ludwigshafen-Mundenheim. După o extindere rapidă pe piaţa germană, Lidl a început expansiunea internaţională în anii ’90, inaugurând primele magazine în Franţa în 1989. În 2017, retailerul a pătruns şi pe piaţa americană, continuând să se dezvolte la nivel global. În România, retailerul a intrat în 2011. Astăzi, Lidl operează mii de magazine în Europa şi dincolo de graniţele ei, rămânând fidel modelului de tip discount care l-a consacrat: produse de calitate la preţuri accesibile.

Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Olga Drăguinea

1. Lidl împlineşte 15 ani în România. Dacă ar fi să alegeţi trei cifre care definesc cel mai bine această perioadă, care ar fi acestea şi de ce?

Succesul Lidl în România se măsoară în oameni şi impact economic real. Cei peste 14.000 de colegi, alături de partenerii noştri, au transformat expansiunea companiei într-un motor pentru economia locală. Când ne uităm în urmă, cred că cel mai relevant este nu doar cât a crescut Lidl, ci câtă valoare a reuşit să genereze în jurul său. În 15 ani, contribuţia noastră anuală la valoarea adăugată brută a crescut de 17 ori, până la peste 2,5 miliarde de euro în 2025. Dacă ne uităm la impactul total Lidl, vorbim de 19,2 miliarde EUR, incluzând efecte directe, indirecte şi induse, plus impactul social şi contribuţiile fiscale, echivalentul a 67% din PNRR-ul alocat iniţial României. Ce mi se pare însă şi mai important este că peste 70% din această valoare vine din efectele indirecte şi induse. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a impactului nostru se vede în afara companiei: la furnizori, în locurile de muncă susţinute pe întreg lanţul de valoare, în venituri şi consum. Sunt rezultate care spun, de fapt, povestea celor 15 ani: am crescut ca business, am crescut ca echipă şi, odată cu noi, a crescut şi contribuţia pe care o avem în economia locală.

2. Lidl este astăzi lider pe piaţa de retail alimentar. Care au fost deciziile care au făcut diferenţa şi au susţinut această evoluţie?

Evoluţia noastră ca brand s-a construit în primul rând prin încrederea clienţilor. În toţi aceşti ani, am fost alături de ei la fiecare pas, ţinând cont de contextul economic, de schimbarea nevoilor şi a obiceiurilor de consum – şi ne-am adaptat astfel încât modelul nostru de business să răspundă tuturor nevoilor lor. Am investit în promisiunea noastră de a oferi cea mai bună calitate la cele mai bune preţuri. Astăzi, peste 80% din sortimentul nostru este format din mărci proprii, ceea ce ne permite să avem un control foarte bun asupra raportului calitate-preţ. În acelaşi timp, am făcut accesibile experienţe care înainte puteau părea rezervate unui buget mai mare – de la gusturile internaţionale pe care le aducem constant în magazine până la produse premium şi gourmet, precum cele din gama Deluxe. Luăm constant decizii pentru a proteja puterea de cumpărare. De exemplu, în august 2025, când a crescut TVA-ul, am ales să absorbim majorarea pentru o selecţie extinsă de produse de bază, astfel încât preţurile acestora să rămână neschimbate timp de o lună. Iar preocuparea pentru accesibilitate a continuat: astăzi, peste 360 de produse din sortimentul permanent au acelaşi preţ ca în 2025, de la legume şi fructe, carne sau lactate până la produse de brutărie şi alte articole din coşul de zi cu zi. Cred că toate aceste lucruri au făcut ca Lidl să devină, în timp, parte din viaţa de zi cu zi a românilor. „Ştii că merită” nu este doar o promisiune de brand, ci ceea ce încercăm să demonstrăm prin fiecare dintre aceste decizii. Iar poziţia de lider pe care o avem astăzi este, în primul rând, rezultatul încrederii pe care românii ne-au acordat-o.

3. Lidl nu mai este perceput doar ca un retailer, ci ca un reper pentru milioane de români. Cum se construieşte această relaţie şi cât de greu este să o menţineţi?

Încrederea este, probabil, cel mai important activ pe care l-am construit în cei 15 ani în România şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai greu de câştigat şi de menţinut. Ea se construieşte în fiecare zi, prin lucrurile concrete pe care le oferim oamenilor şi prin consecvenţa cu care ne respectăm promisiunea, inclusiv atunci când contextul economic este dificil sau când apar situaţii neprevăzute. Valoarea pe care o aducem în viaţa de zi cu zi a oamenilor rămâne fundamentul acestei promisiuni. Vorbim, în primul rând, despre raportul calitate-preţ, despre produse accesibile şi de calitate, dar şi despre un concept mai larg de valoare, care înseamnă simplitate, autenticitate şi responsabilitate.

4. Ce spune coşul de cumpărături al românilor despre starea economiei? Care sunt cele mai importante schimbări pe care le-aţi observat în comportamentul de consum în ultimii ani?

Coşul de cumpărături ne arată că românii sunt astăzi şi mai atenţi la valoarea pe care o primesc pentru banii cheltuiţi. Contextul economic din ultimii ani i-a făcut mai calculaţi şi mai atenţi la alegerile lor, dar asta nu înseamnă că aleg exclusiv în funcţie de preţ. Vedem tot mai clar ceea ce numim „value with purpose”: oamenii caută valoare, dar o definesc mai larg. Preţul rămâne în continuare important, însă contează tot mai mult şi calitatea, prospeţimea, originea produselor, varietatea şi, în general, cât de bine răspunde oferta unei nevoi reale. De aceea, dincolo de raportul calitate-preţ, am făcut eforturi pentru a absorbi o parte din creşterile de preţ într-un context economic delicat şi am continuat să diversificăm oferta cu produsele pe care clienţii le caută. În acelaşi timp, prospeţimea a devenit o componentă importantă a valorii pe care o oferim. Suntem deja recunoscuţi pentru calitatea şi prospeţimea fructelor şi legumelor din magazinele noastre, iar acest atribut contează tot mai mult în alegerile de zi cu zi.

5. Când vorbim despre investiţiile Lidl în România, care este efectul lor multiplicator în economie? Cum se propagă acestea dincolo de activitatea companiei?

Pe măsură ce reţeaua noastră s-a extins la nivel naţional, a crescut şi ecosistemul din jurul ei. Fiecare investiţie în dezvoltarea businessului înseamnă mai multă activitate şi pentru furnizori, parteneri şi comunităţile în care suntem prezenţi. Dacă urmărim lanţul de valoare, aceşti bani intră mai departe în economie: în investiţii, salarii, taxe şi consum. Iar acest efect l-am şi măsurat în cel mai recent studiu de impact socio-economic realizat de KPMG. Pentru fiecare 1 euro de valoare adăugată brută generat direct de Lidl, impactul total este de 3,33 euro VAB în economie. E un impact care se vede foarte concret şi în relaţia cu producătorii locali. În 15 ani, am colaborat cu peste 3.300 de furnizori din România, de la care am achiziţionat marfă în valoare de 16,4 miliarde de euro. Mai mult, activitatea noastră are un impact asupra pieţei muncii care reprezintă susţinerea a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an. Iar dacă privim impactul total, economic şi social în ansamblu, ajungem la 19,2 miliarde de euro – este o cifră greu de vizualizat, dar dacă încercăm să o traducem ar însemna aproximativ 67% din PNRR-ul alocat iniţial României. Din perspectiva noastră, acesta este unul dintre cele mai relevante rezultate ale dezvoltării Lidl în România: investiţiile noastre nu rămân în interiorul companiei, ci generează valoare pe întregul lanţ economic.