Averea lui Elon Musk a crescut cu aproximativ 300 de miliarde de dolari doar în acest an, ceea ce a consolidat poziţia sa de cel mai bogat om din lume. Cu toate acestea, pe fondul dezvoltării tehnologiei, în special a inteligenţei artificiale şi a roboticii, şeful Tesla crede că banii s-ar putea transforma într-o relicvă a trecutului, scrie Fortune.

„Cel mai probabil vom vedea tot mai des ceea ce astăzi numim venit universal de bază. Nu îmi este clar dacă banii vor mai conta cu adevărat în viitor”, a declarat Elon Musk.

Antreprenorul în vârstă de 55 de ani preconizează o „eră a abundenţei”, în care roboţii umanoizi ar urma să preia foarte mult din joburile de azi şi să producă atât de mult, încât ar putea exista mai multe bunuri şi servicii disponibile decât ar putea consuma vreodată oamenii.

În această lume, spune el, roboţii ar putea prelua orice job, de la îngrijirea copiilor şi predat, până la îngrijirea celor vârstnici, funcţionând non-stop, fără limitările unei forţe de muncă umane. Deşi a mai făcut predicţii similare de-a lungul anilor, Musk a continuat să împingă tot mai departe termenul la care acestea s-ar putea realiza, estimând recent că vor exista un miliard de roboţi umanoizi în cel mult un deceniu, iar numărul lor va creşte exponenţial de acolo încolo.

„Cred că vom trece printr-o schimbare majoră. Vom ajunge într-un punct în care dacă vei dori să ai un castel, roboţii îţi vor construi pur şi simplu unul”, a mai spus şeful Tesla.

Robotica este, de altfel, o piesă centrală pentru ambiţiile lui Musk legate de Tesla şi face parte din pachetul salarial istoric de un trilion de dolari negociat cu compania, care include obiectivul livrării a un milion de roboţi umanoizi. Programul Optimus al Tesla a întâmpinat însă dificultăţi în procesul de dezvoltare şi extindere.

Chiar dacă o lume plină de milioane de roboţi e, probabil, încă la mulţi ani distanţă, Musk a oferit şi un sfat pentru tinerii care se pregătesc pentru viitorul muncii: să nu studieze cât mai multe domenii şi să îşi construiască o vastă bază de cunoştinţe”

„Recomandarea mea pentru cei tineri ar fi să se concentreze pe cât mai multe domenii, care să includă arte şi ştiinţe, inginerie, şi în general cunoştinţe generale cât mai variate”, a spus Musk, care are el însuşi două licenţe, în fizică şi economie, obţinute la University of Pennsylvania.

Motivul, spune el, este simplu: pe măsură ce tehnologia devine tot mai capabilă, felul în care o foloseşti va depinde, în mare parte, de cât de bine ştii ce vrei să obţii de la ea.

„Ca să ştii ce să ceri roboţilor, trebuie să fii capabil să formulezi întrebarea, iar cu o bază solidă de cunoştinţe generale, vei fi mai capabil să formulezi cerinţa. Asta este ceea ce numim acum prompt engineering”, a mai spus Musk.

Prompt engineering-ul a devenit o abilitate larg discutată, şi chiar o direcţie de carieră, după explozia chatbot-urilor de inteligenţă artificială generativă precum ChatGPT, pe măsură ce utilizatorii au învăţat că felul în care formulează o cerere influenţează calitatea şi utilitatea răspunsului. Deşi AI-ul a devenit între timp mult mai bun la înţelegerea limbajului natural, iar nevoia de a construi cu grijă fiecare prompt a scăzut, Musk crede că, într-o lume plină de roboţi umanoizi, capacitatea de a-ţi exprima clar dorinţele va deveni şi mai importantă.

Musk nu este singurul lider din tehnologie sau business care insistă pe valoarea unei educaţii ample, pe măsură ce AI-ul reconfigurează piaţa muncii. Jack Clark, cofondator Anthropic, care a studiat literatura la University of East Anglia, în Anglia, a susţinut, la rândul lui, că o educaţie care traversează mai multe domenii poate pregăti oamenii pentru un viitor în care AI-ul preia tot mai mult din munca tehnică de rutină.

„Ce s-a dovedit util a fost faptul că am învăţat multă istorie şi multe despre tipul de poveşti pe care ni le spunem despre viitor”, a spus Clark, în cadrul unei conferinţe de la începutul acestui an.

Clark a avertizat generaţia Z să evite programarea de bază, de rutină, argumentând în schimb că programele de studiu bazate pe „sinteza între o mare varietate de subiecte şi gândirea analitică” ar putea deveni tot mai valoroase.

Jaime Teevan, chief scientist la Microsoft, a susţinut o idee similară, spunând că domeniile, interdisciplinare, asociate în mod tradiţional cu studiile umaniste, sunt tot mai valoroase pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenţei artificiale.

„Abilităţile metacognitive vor fi foarte importante: flexibilitatea, adaptabilitatea, experimentarea, gândirea critică, capacitatea de a pune lucrurile sub semnul întrebării. Dezvoltarea gândirii critice are nevoie de fricţiune, de lucruri dificile, de gândire profundă”, a declarat Teevan.