Comisia Europeană propune un plan în cinci puncte

Comisia Europeană a propus marţi un plan în cinci puncte pentru consolidarea rezilienţei şi securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene şi pentru prevenirea, anticiparea şi gestionarea situaţiilor în care au loc sosiri ilegale bruşte şi masive.

Potrivit Comisiei, trecerile ilegale ale frontierei se află în prezent la cel mai scăzut nivel din 2021. Totuşi, evenimentele recente, de la frontierele estice ale UE până la ţărmurile Mediteranei, au pus la încercare capacitatea statelor membre de a gestiona astfel de situaţii.

Comisia face referire inclusiv la criza din această vară din Ceuta, care a demonstrat cât de rapid se pot acumula sosiri masive la frontierele externe şi pot apărea situaţii de urgenţă.

Planul porneşte de la cele cinci direcţii stabilite de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după evenimentele din Ceuta şi se bazează pe Strategia europeană privind azilul şi migraţia adoptată în ianuarie 2026.

Cooperare mai strânsă cu ţările partenere

Prima direcţie vizează prevenirea migraţiei ilegale prin intensificarea cooperării cu ţările partenere.

Comisia propune măsuri pentru abordarea cauzelor migraţiei ilegale şi dezvoltarea unor oportunităţi pentru persoanele din ţările de origine, inclusiv printr-o nouă iniţiativă mediteraneeană privind competenţele şi locurile de muncă pentru tineri.

Sunt prevăzute, de asemenea, mecanisme de alertă timpurie şi de gestionare a crizelor, precum şi o cooperare mai strânsă între Frontex, Europol, Eurojust şi ţările partenere pentru schimbul de informaţii şi analiza riscurilor şi a rutelor de migraţie.

Frontex ar urma să primească atribuţii suplimentare

A doua direcţie urmăreşte consolidarea frontierelor externe ale UE.

Comisia intenţionează să lucreze la un nou cadru european de răspuns în situaţii de urgenţă, inclusiv pentru scenarii în care migraţia este folosită ca instrument de presiune.

Totodată, Comisia va propune consolidarea mandatului Frontex. Agenţia ar urma să aibă un corp permanent consolidat, care să permită desfăşurarea rapidă a personalului şi echipamentelor, un rol mai important în returnări şi capacităţi sporite de monitorizare a frontierelor externe şi a zonelor din apropierea acestora.

Statele membre vor putea primi sprijin pentru consolidarea segmentelor sensibile ale frontierelor externe şi, la cerere, prin mecanismul de protecţie civilă al UE.

Monitorizarea reţelelor sociale şi sisteme de alertă timpurie

A treia direcţie se referă la monitorizarea frontierelor şi identificarea din timp a unor posibile crize.

Comisia propune consolidarea mandatului Frontex astfel încât agenţia să poată monitoriza platformele de comunicare socială pentru o mai bună evaluare a situaţiei şi pentru sprijinirea gestionării frontierelor.

Statele membre ar trebui să transmită rapid către EUROSUR informaţiile relevante şi să raporteze imediat evoluţiile care pot afecta frontierele externe ale UE.

Planul prevede şi utilizarea unor iniţiative de reacţie rapidă pentru a răspunde tendinţelor emergente în materie de migraţie, dar şi răspândirii rapide a dezinformării şi informării greşite.

Măsuri împotriva reţelelor de trafic de migranţi

A patra direcţie vizează destructurarea reţelelor de introducere ilegală a migranţilor şi de trafic de persoane.

Comisia cere adoptarea rapidă a regimului de sancţiuni propus, care ar permite UE să impună îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie persoanelor implicate în introducerea ilegală a migranţilor.

Sunt prevăzute şi măsuri pentru intensificarea cooperării cu platformele online, instituţiile financiare şi furnizorii de servicii de plată digitală, astfel încât activităţile ilegale să poată fi identificate, iar fluxurile financiare asociate să fie urmărite.

Comisia propune, de asemenea, consolidarea Centrului european de combatere a introducerii ilegale de migranţi al Europol.

UE vrea să consolideze şi returnările

A cincea direcţie urmăreşte consolidarea sistemului european de returnare.

Comisia propune o cooperare mai strânsă cu ţările terţe în materie de readmisie şi folosirea instrumentelor disponibile, inclusiv în domeniul comerţului, cooperării pentru dezvoltare şi vizelor.

Frontex ar urma să aibă un rol mai important în returnarea cetăţenilor statelor terţe care nu au drept de şedere în UE.

Statele membre sunt chemate să aplice noul regulament privind returnarea şi procedura de returnare la frontieră şi să utilizeze mai mult sprijinul deja disponibil prin Frontex pentru returnare, readmisie şi reintegrare.

Comisia propune şi digitalizarea procedurilor pentru reducerea sarcinii administrative şi creşterea eficienţei returnărilor.

Planul va fi discutat în Consiliul UE

Planul în cinci puncte va fi prezentat statelor membre la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 1 şi 2 octombrie 2026.

Comisia subliniază că punerea în aplicare a măsurilor va necesita acţiuni coordonate ale statelor membre, agenţiilor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne şi ale Comisiei Europene.