La Thomas Jefferson High School for Science and Technology, un liceu exclusivist de lângă Washington D.C., reţeaua WiFi blochează complet accesul la ChatGPT, Claude şi alte instrumente similare de inteligenţă artificială. Navya Tuteja, elevă în ultimul an, a trăit ani de zile cu această restricţie la ore. Dincolo de porţile şcolii, însă, interdicţia nu mai avea nicio putere, ceea ce i-a dat elevei o idee de business. Astfel, acum două luni, profitând de accesul nelimitat la instrumentele AI ea a lansat Raaha, o platformă gratuită prin care candidaţii neurodivergenţi pot evalua în ce măsură un anunţ de angajare li se potriveşte, înainte să aplice. Platforma a strâns deja peste 1.000 de utilizatori şi indexează 20.000 de anunţuri de angajare, scrie Fortune.

Ideea nu a pornit de la o oportunitate de piaţă abstractă, ci de la mama ei, care are deficienţe de auz, şi de la un tipar pe care Tuteja îl tot observa în jurul persoanelor neurodivergente:

Anunţurile de angajare erau scrise aproape în întregime din perspectiva angajatorului, încărcate de cerinţe şi destul de tăcute în privinţa a ceea ce înseamnă, de fapt, o zi obişnuită de muncă.

Eleva şi-a finanţat singură dezvoltarea platformei şi o menţine gratuită cât timp îşi construieşte o bază de utilizatori, urmând ca banii să vină ulterior de la angajatori şi organizaţii dispuse să plătească pentru acces sau pentru anunţuri optimizate.

Reuşita ei academică iese în evidenţă într-o situaţie îngrijorătoare. Rezultatele PISA 2025 ale OCDE, publicate luna aceasta, arată scăderi record în ceea ce priveşte capacitatea elevilor de a citi şi înţelege un text, dar şi probleme în privinţa cunoştinţelor de matematică de bază.

La nivel global, citirea şi înţelegerea unui text a scăzut cu 28 de puncte faţă de 2015, matematica, cu 22, iar aproximativ 29% dintre adolescenţii de 15 ani sunt acum consideraţi performeri slabi la toate materiile testate. Elevii americani de aceeaşi vârstă au înregistrat cele mai slabe scoruri la citire din ultimul sfert de secol.

Tuteja nu contestă legătura dintre acest declin şi tehnologie, dar spune că a fost protejată structural de cel mai rău scenariu, iar protecţia nu a fost alegerea ei.

„Liceul ne-a educat într-un anumit fel, fără să ne folosim de diverse scurtături, iar oricât de enervant a fost, acele reguli ne-au adus şi beneficii”, a declarat eleva.

Tânăra antreprenoare nu crede că inteligenţa artificială generativă e, în sine, problema, deşi recunoaşte că o îngrijorează ideea că i-ar putea face pe oameni mai puţin capabili să gândească singuri.

„Oamenii pur şi simplu nu ştiu cum să o folosească corect”, spune ea.

Tocmai imposibilitatea de a apela la AI în timpul orelor a obligat-o să gândească singură, exact în punctele relevante pentru examene, un obicei pe care l-a păstrat şi după ore, când interdicţia nu se mai aplica şi avea deja o companie de construit.

Astăzi, ca preşedintă a clubului de inteligenţă artificială din liceu, aplică voluntar aceeaşi disciplină pe care i-o impunea cândva reţeaua şcolii. Ea scris singură algoritmul din spatele Raaha şi a lăsat AI-ul doar pentru părţile mecanice ale procesului, în principal pentru designul site-ului. Zi de zi, îl foloseşte pentru a redacta e-mailuri sau pentru a pune ordine în informaţii haotice, atunci când timpul e scurt. La şcoală, în schimb, nu recurge la el deloc.

„Încerc să învăţ totul singură, mai ales la materiile la care am examene”, spune ea.

Datele la nivel naţional arată cât de rar e cazul ei. Un sondaj RAND arată că procentul elevilor care folosesc regulat AI pentru teme a crescut de la 48% la 62% între mai şi decembrie 2025, deşi două treimi dintre ei recunosc că tehnologia le afectează gândirea critică.

Un studiu publicat în Science, pe peste 95.000 de studenţi, a constatat că utilizatorii zilnici de AI erau de aproape patru ori mai predispuşi decât cei care îl folosesc lunar să admită că l-au folosit pentru a copia.

Tuteja a introdus cuvântul „AI” direct în numele Raaha, dar ezită atunci când e întrebată exact ce instrumente a folosit pentru a o construi.

 „Oamenii vor avea o impresie diferită. Dacă le spui că ai folosit AI vor înţelege totul pe dos şi vor crede că inteligenţa artificială a făcut toată munca grea în locul tău”, a mai declarat tânăra.

Îngrijorarea ei se reflectă perfect în cele mai recente date privind dezvăluirea folosirii AI la job.

Un studiu Atlassian din 2026, pe aproximativ 1.000 de angajaţi americani, arată că cei care au recunoscut că folosesc AI au fost consideraţi mult mai leneşi decât ceilalţi, chiar şi atunci când munca era identică.

Un sondaj KPMG şi University of Melbourne, pe peste 48.000 de oameni din 47 de ţări, subliniază că 57% dintre respondenţi au ascuns utilizarea AI sau au prezentat rezultate generate de AI drept muncă proprie, mai ales din teama de a părea mai puţin competenţi.

„Cred că e bine să recunoşti dacă îl foloseşti cum trebuie. Dacă eşti foarte transparent în privinţa a pentru ce îl foloseşti, şi de fapt nu l-ai folosit ca să-ţi creezi întreaga companie, atunci nu cred că există niciun motiv de jenă.”, a mai spus ea.

Întrebată dacă şi-ar dori ca AI-ul să fie mai reglementat, nu a ezitat:

„Sunt 100% de acord cu reglementarea, dar ea e nevoie de ceva serios, viabil, nu de interzicere sau legi care mai mult pot încurca oamenii”.