Cultura organizaţională nu mai poate fi construită doar pe salarii competitive. Cei mai buni lideri de azi investesc în apartenenţă, empatie şi relaţii autentice – pentru că altfel nu mai funcţionează nimic. Cei mai buni lideri de azi investesc în apartenenţă, empatie şi relaţii autentice – pentru că altfel nu mai funcţionează nimic. Într-un mediu unde AI oferă know-how-ul, diferenţa o face cine creează conexiuni reale. Şefii de companii, conducătorii departamentelor de HR  şi antreprenorii spun că aprecierea autentică şi personalizată a devenit combustibilul retenţiei. Acum, într-o nouă eră a muncii, una a „economia relaţiilor”, liderii trebuie să devină constructori de punţi emoţionale. Când angajaţii se simt văzuţi, ei rămân, evoluează şi aduc performanţă în companiile lor. Când nu, pleacă.

„Timp de decenii, munca a existat într-o economie bazată pe cunoaştere, dominată de competenţe, inovaţie şi rezolvarea problemelor. Acum intrăm într-o economie a relaţiilor, în care forţa conexiunilor umane va deveni elementul definitoriu al succesului.

Zilele în care angajaţii concurau pentru cunoaştere au trecut. Cunoaşterea a devenit o marfă — disponibilă şi accesibilă tuturor — şi ritmul acestei «marfizări» va continua să crească. Ceea ce diferenţiază cu adevărat un loc de muncă în prezent este capacitatea de a te conecta, de a colabora şi de a construi relaţii de încredere — pilonii esenţiali ai performanţei unei companii”, scria Charles Hough, CEO al platformei Bonusly, o platformă digitală de recunoaştere şi recompensare a angajaţilor, la începutul studiului „The 2025 state of recognition report - The rise of the relationship economy.”

Termenul de „relationship economy” nu are un echivalent perfect în limba română, dar am putea să-l numim economia conexiunilor umane. Potrivit studiului Bonusly, organizaţiile se confruntă cu provocări semnificative: angajaţii lor se simt singuri, deconectaţi şi neimplicaţi în muncă. Unu din cinci angajaţi la nivel global se simte singur. Nivelurile de engagement au atins cel mai scăzut punct din ultimii zece ani. Doar 39% dintre angajaţi cred că cineva are grijă de ei. Mai mult două treimi dintre manageri sunt „disengaged”, adică s-au desprins emoţional de muncă.

„Cred că motivarea şi retenţia talentelor pornesc din a le oferi un scop clar şi un mediu în care să se simtă valorizaţi. (...) Este foarte important să arăţi că munca lor contează, ca are sens şi că au un impact real asupra clienţilor noştri, nu doar asupra business-ului nostru. Comunicarea deschisă şi feedback-ul constant sunt, de asemenea, esenţiale – oamenii vor să ştie unde stau şi cum pot evolua”, susţine Florina Dobre, CEO al Bringo România, companie cu circa 85 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 60 milioane lei în 2023.

Ea spune că munca cu scop, flexibilitatea, recunoaşterea meritelor şi oportunităţile de creştere trebuie să fie în prim-plan în relaţia companiilor cu angajaţii. „Digitalizarea ne ajută să scalăm, dar cultura se menţine prin momente umane: un «mulţumesc» personalizat sau o sărbătoare a succeselor sau momentelor importante, precum depăşirea recordului de peste zece milioane de comenzi livrate”, completează CEO-ul Bringo.

Florina Dobre, CEO, Bringo România

„Pentru organizaţii, cred că nu a fost niciodată mai important leadershipul ca în vremurile noastre. Vedem aceasta accelerare a adopţiei tehnologiei şi democratizare a informaţiei şi cunoştinţelor cu AI. Dacă în urmă cu doi ani pentru a răspunde la o întrebare ne ridicam de pe scaun şi mergeam la biroul unui alt coleg, poate acum întrebăm un AI. Odată cu facilitarea accesului instant la knowhow prin tehnologie, construcţia relaţiilor este întreruptă.”

Atunci când angajaţii se simt apreciaţi, sentimentul lor de apartenenţă se consolidează, iar alinierea lor la obiectivele organizaţionale se adânceşte. Iar acest lucru nu influenţează doar implicarea: se îmbunătăţesc şi dezvoltarea competenţelor, rata de retenţie şi performanţa echipelor, mai arată studiul Bonusly.

„Pentru organizaţii, cred că nu a fost niciodată mai important leadershipul ca în vremurile noastre. Sunt mai multe motive. Pe de-o parte, vedem aceasta accelerare a adopţiei tehnologiei şi democratizare a informaţiei şi cunoştinţelor cu AI. Dacă în urmă cu doi ani pentru a răspunde la o întrebare ne ridicam de pe scaun şi mergeam la biroul unui alt coleg, poate acum întrebăm un AI. Odată cu facilitarea accesului instant la knowhow prin tehnologie, construcţia relaţiilor este întreruptă, pentru că dispar tot mai mult acele micro-interacţiuni informale esenţiale pentru conectare autentică”, crede Florina Dobre.

Generaţia Z a înregistrat cele mai accentuate scăderi în ceea ce priveşte sentimentul de apreciere, susţinere şi grijă. Industrii precum tehnologia, finanţele, asigurările, transporturilor şi serviciilor profesionale au experimentat scăderi semnificative ale implicării angajaţilor. De altfel, Harvard Business Review spune că această singurătate la locul de muncă o epidemie, iar studiul Bonusly arată că angajaţii deconectaţi sunt cu 56% mai predispuşi să caute un nou loc de muncă şi că aceşti angajaţi deconectaţi costă companiile 34% din salariul lor anual.

„Studiile arată că unu din cinci angajaţi se simte singur. Ratele de engagement la locul de muncă sunt la minim istoric, de când se măsoară. Când ai astfel de sentimente, e imposibil ca angajat, indiferent de poziţie, să funcţionezi la un vârf de performanţă potenţială. Iar această susţinere a relaţiilor este poate cel mai important rol al liderilor actuali. Ei sunt liantul în echipă, cei care dau tonul tipului de interacţiuni de la job.  Dintr-o altă perspectivă, este o perioadă cu schimbări permanente. Multe, ample, constante. Capacitatea liderilor de a fluidiza tranziţiile este extrem de importantă. Pentru că acestea se reflectă direct în starea de spirit şi wellbeing-ul angajaţilor, deci e nevoie de mare atenţie la aceste schimbări”, a detaliat CEO-ul Bringo.

Recunoaşterea eficientă a angajaţilor — făcută la momentul potrivit, specifică, concentrată pe schimbarea comportamentală şi rezultate măsurabile — poate transforma locurile de muncă deconectate în unele prospere. Legătura dintre satisfacţia angajaţilor şi succesul operaţional al companiei este evidentă, crede şi Florina Dobre.

„Am văzut-o clar de-a lungul întregului parcurs profesional. Când angajaţii sunt mulţumiţi, operaţiunile merg mai bine – e un fapt de necontestat. (...) Abordăm echilibrul investind în oameni – de la traininguri care să-i ajute să crească, la beneficii care le arată că ne pasă”, a concluzionat ea.

Ionuţ Păun, director de HR, City Grill, unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante din România, cu peste 1.200 de angajaţi, subliniază că în sectorul său de activitate, unul dintre cele mai volatile din punctul de vedere al forţei de muncă, este esenţial un echilibru între salarii corecte şi un mediu de lucru bine structurat. „În sectorul HoReCa, retenţia angajaţilor este una dintre cele mai mari provocări, din cauza fluctuaţiei mari de personal, a volumului mare de muncă şi a numărului de ore lucrate. Pentru a motiva şi recompensa angajaţii, o strategie eficientă trebuie să combine beneficii financiare, oportunităţi de dezvoltare profesională şi un mediu de lucru cât mai prietenos şi atractiv unde tot personalul să aibă aceleaşi standarde şi principii. În City Grill suntem la nivelul pieţei din România în ceea ce priveşte salariile, punem pe primul plan dezvoltarea angajaţilor şi ne dorim să le oferim cât mai multe oportunităţi de promovare“, a spus directorul de HR al lanţului de restaurante.

Ionuţ Păun, director de HR, City Grill

„Există un impact direct şi vizibil între aprecierea angajaţilor şi calitatea serviciilor oferite clienţilor, mai ales în HoReCa, unde experienţa clientului depinde foarte mult de interacţiunea cu personalul. Angajaţii care se simt apreciaţi şi motivaţi sunt mai implicaţi, oferă servicii mai bune şi creează o atmosferă pozitivă pentru clienţi.”

De asemenea, şi el crede că există o legătură directă între satisfacţia angajaţilor şi succesul operaţional al companiei. „Da, există un impact direct şi vizibil între aprecierea angajaţilor şi calitatea serviciilor oferite clienţilor, mai ales în HoReCa, unde experienţa clientului depinde foarte mult de interacţiunea cu personalul. Angajaţii care se simt apreciaţi şi motivaţi sunt mai implicaţi, oferă servicii mai bune şi creează o atmosferă pozitivă pentru clienţi“, a punctat Ionuţ Păun.

În era post-pandemică, angajaţii nu mai caută doar pachete financiare atractive, ci pun accentul din ce în ce mai mult pe starea de bine, spune Oana Pascu, fondator al Complice.ro. Ea observă şi o schimbare clară în abordarea companiilor în acest sens. „Companiile trec de la bonusuri sau cadouri standard la experienţe care creează amintiri. Un raport Deloitte Insights din 2023 arată că 68% dintre liderii HR prioritizează acum wellbeing-ul experienţial, recompensându-şi angajaţii cu escapade de weekend sau workshop-uri creative, în loc de beneficiile materiale. Oamenii vor să simtă, nu doar să primească”, crede ea.

Experienţele personalizate şi recunoaşterea creativă ridică moralul pentru că lovesc direct în nevoia de a fi apreciaţi ca indivizi. Un studiu Gallup din 2024 arată că recunoaşterea personalizată creşte loialitatea cu până la 31% – de exemplu, un angajat pasionat de artă care primeşte o invitaţie la un atelier de pictură se simte văzut, iar asta îl leagă emoţional de companie, susţine Oana Pascu. „Un alt mecanism pe care noi îl aplicăm şi care este soluţia preferată de companii este Flexi Box, un pachet flexibil cu experienţe variate – gourmet, adrenalină, travel, condus, etc – din care angajatul alege ce i se potriveşte. Se customizează pe buget, oferind predictibilitate companiei, dar scapă de vibe-ul tranzacţional, ascunzând costul – ideal când bugetele variază sau scad. Autonomia în alegere combinată cu personalizarea face aceste soluţii extrem de eficiente şi apreciate pentru recunoaşterea şi loializarea angajaţilor.”

Fondatoarea Complice este de părere că un sistem de recunoaştere care să dea roade are nevoie de rădăcini solide în cultura companiei. „Primul pilon e personalizarea: ascultă ce motivează fiecare om. Apoi, lucrează în două direcţii – individual, cu gesturi care să-i facă să se simtă văzuţi şi valorizaţi, şi la nivel de echipă, pentru a suda relaţiile. Consecvenţa este esenţială – nici cu o singură floare nu se face primăvara, şi nici cu o singură experienţă ci printr-un ritm constant, ca o apreciere recurentă. Transparenţa vine din principii clare, cunoscute de toţi, iar alinierea la cultura organizaţiei asigură că recunoaşterea rezonează autentic”, detaliază Oana Pascu. 

Experienţele comune în afara biroului topesc barierele şi creează încredere, mai ales pentru angajaţii care lucrează hibrid, sau pentru companiile în care diversitatea generaţională este ridicată, cât şi pentru organizaţiile care implementează rapid AI şi alte tehnologii, crearea de legături autentice nu poate fi susţinută exclusiv din interacţiuni legate de muncă, spune fondatoarea Complice.ro.

Oana Pascu, fondator, Complice.ro

„Ascultă ce motivează fiecare om. Apoi lucrează în două direcţii – individual, cu gesturi care să-i facă să se simtă văzuţi şi valorizaţi, şi la nivel de echipă, pentru a suda relaţiile. Consecvenţa este esenţială – nici cu o singură floare nu se face primăvara, şi nici cu o singură experienţă ci printr-un ritm constant, ca o apreciere recurentă.”

„Este nevoie de crearea unor punţi la nivel emoţional, de experienţe împărtăşite şi trăite împreună. Un studiu Harvard Business Review (2023) a constatat că activităţile de grup non-profesionale îmbunătăţesc colaborarea cu 20%. Am văzut cum colegi care abia vorbeau devin parteneri de idei după astfel de momente – e chimia umană care se naşte când ieşi din rutină”, punctează Oana Pascu.

Dincolo de beneficii, comunicare şi leadership, spaţiul de lucru are şi el un rol din ce în ce mai important în relaţia dintre angajaţi şi angajatori. Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, subliniază importanţa spaţiului de lucru în stimularea angajaţilor.

„Un studiu din 2023 al Harvard Business Review subliniază că echipele care petrec timp în activităţi informale sunt cu 20% mai eficiente în colaborare, iar designul biroului poate amplifica asta. Şi Microsoft raportează că sesiunile lor de joacă structurată au crescut sentimentul de apartenenţă cu 18%, iar un design versatil susţine astfel de momente. Engagementul creşte când spaţiul reflectă valorile echipei şi îi invită să contribuie, fie că e un perete unde pot lăsa idei, fie o zonă de socializare care sparge barierele ierarhice“, susţine el.

Biroul modern este un spaţiu care modelează relaţiile profesionale şi întăreşte coeziunea echipelor, este de părere reprezentantul Workspace Studio. „Noi vedem biroul ca pe un hub social şi creativ, unde designul şi funcţionalitatea joacă un rol esenţial în a facilita colaborarea. Post-pandemie, am observat că angajaţii nu mai vin la birou doar pentru sarcini pe care le pot face de acasă, ci pentru a se conecta, a învăţa informal şi a construi relaţii. Un studiu Gartner din 2024 arată că 65% dintre cei care lucrează hibrid aleg să vină la birou doar dacă experienţa e unică şi valoroasă, iar asta înseamnă un mediu atractiv, care încurajează interacţiunea şi socializarea, mentoratul şi învăţarea informală”, punctează el.

Pandemia a schimbat fundamental rolul biroului, iar companiile au început să-şi regândească spaţiile pentru a răspunde în primul rând nevoii de conectare umană. Dacă înainte accentul era pe eficienţa spaţiului – câţi oameni încap într-un open space – acum prioritatea e experienţa angajatului. Ceea ce în sine este un mod de recunoaştere a meritelor şi valorii produse de angajaţi, crede Horaţiu Didea. „Organizaţiile simt că investiţia în birou este o investiţie în oamenii şi vor să le ofere acestora o experienţă foarte bună în spaţiul de lucru, să arate că le pasă de sănătatea lor, susţinută prin alegeri ergonomice, de dinamica dintre ei, susţinută prin spaţii de colaborare şi de starea lor de bine. Un raport MillerKnoll din 2023 arată că birourile cu elemente interactive au o rată de ocupare cu 28% mai mare, ceea ce confirmă că angajaţii vin pentru conexiune, nu doar pentru muncă solitară.”

Conceptul de „relationship economy” pune relaţiile în centrul valorii unei companii, iar biroul modern trebuie să fie un catalizator pentru asta. „Avem în vedere câteva elemente esenţiale. Primul e flexibilitatea spaţiului – zone modulare care se adaptează rapid la interacţiuni variate ale echipelor: de la sesiuni de brainstorming la întâlniri de proiect, discuţii formale sau informale, de la discuţii unu-la-unu la întâlniri cu toţi angajaţii.  Al doilea e ergonomia fizică şi socială – mobilierul, precum scaunele reglabile de la MillerKnoll sau mesele colaborative, trebuie să încurajeze postura naturală şi interacţiunea, nu doar confortul individual. Un alt element cheie e acustica – soluţii care reduc zgomotul şi creează intimitate, esenţială pentru conversaţii autentice. Iluminatul reglabil şi plantele sunt, de asemenea, vitale – creează o atmosferă caldă şi reduc stresul, ceea ce face angajaţii mai deschişi să lege relaţii.”

Nu în ultimul rând, Horaţiu Didea subliniază nevoia de design inclusiv: zone liniştite pentru cei care au nevoie de concentrare, dar şi spaţii dinamice pentru extrovertiţi. Un studiu LinkedIn din 2024 arată că 68% dintre candidaţi evaluează atmosfera biroului, iar un spaţiu bine gândit devine o investiţie în capitalul relaţional al companiei, crede el. „Cheia este echilibrul: funcţionalitate care susţine munca individuală, detalii care personalizează spaţiul şi cresc sentimentul de apartenenţă, alături de o cultură a colaborării, inovaţiei şi schimbului de idei susţinută de un spaţiu deschis, gândit pentru a încuraja interacţiunile informale, care sunt ingredient de bază în stimularea creativităţii.  Iar când angajaţii simt că biroul adresează nevoile lor de zi cu zi, avem o experienţă bună a angajatului, avem un cadru în care cultura organizaţiei se poate dezvolta, avem inovaţie şi creare valoare”, conchide Horaţiu Didea.   

Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio

„Cheia este echilibrul: funcţionalitate care susţine munca individuală, detalii care personalizează spaţiul şi cresc sentimentul de apartenenţă, alături de o cultură a colaborării, inovaţiei şi schimbului de idei susţinută de un spaţiu deschis, gândit pentru a încuraja interacţiunile informale, care sunt ingredient de bază în stimularea creativităţii.”