La început a fost un OIREP – adică o organizaţie care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului. Astăzi, FEPRA îşi depăşeşte rolul de simplu consultant şi intră într-o nouă etapă: cea de operator activ în economia circulară, cu investiţii proprii în infrastructura de reciclare a PET-ului şi sticlei. „Nu construim doar o companie, ci un ecosistem”, spune Ionuţ Georgescu, CEO-ul FEPRA, care a gândit această repoziţionare ca pe un proiect pe termen lung, cu obiectivul ca acesta să devină cel mai eficient ecosistem de economie CIRCULARĂ din regiune.

„Suntem singurul grup 100% românesc care oferă servicii integrate pentru economia circulară. Ne dorim ca FEPRA să devină unul dintre principalii actori regionali, un reper de inovaţie, eficienţă şi sustenabilitate”, descrie Ionuţ Georgescu, CEO-ul FEPRA, obiectivul ambiţios trasat pentru grupul pe care îl reprezintă. Transformarea FEPRA dintr-un OIREP (organizaţie care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului) într-un one stop shop de economie circulară a fost, potrivit CEO-ului Ionuţ Georgescu, un proces firesc.

„A venit natural, pe fondul expertizei acumulate în gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje şi al dorinţei de a genera un impact pozitiv real asupra mediului”, explică acesta. În prezent, compania nu mai joacă doar rolul unui consultant, ci acţionează direct pentru „a păstra resursele în economie cât mai mult timp posibil, generând beneficii atât pentru mediu, cât şi pentru partenerii noştri”. Misiunea s-a extins către transformarea deşeurilor în resurse prin reciclare, reutilizare şi inovare, oferind soluţii care adaugă valoare pe întreg lanţul circular. Repoziţionarea strategică a venit dintr-un sentiment dublu – al nevoii şi al oportunităţii. „Am simţit că putem şi trebuie să facem mai mult. Provocările de mediu devin tot mai complexe şi necesită un răspuns integrat, profesionist”, spune Georgescu. În acelaşi timp, România are un potenţial uriaş de a recupera decalajele faţă de alte ţări europene, ceea ce creează şansa „de a construi un model sustenabil, în care valorile companiei se aliniază cu cele ale angajaţilor şi ale societăţii”. Un alt element central al noii direcţii este cultura organizaţională. „Ne dorim să cultivăm o cultură antreprenorială sănătoasă, în care oamenii vin cu plăcere la muncă şi cred în misiunea organizaţiei. Aceste aspecte au generat declicul pentru repoziţionare”, precizează CEO-ul. Noul model de business depăşeşte cu mult obligaţiile legale de responsabilitate extinsă a producătorului. „FEPRA devine un partener strategic complet pentru companiile care îşi doresc un impact real în zona sustenabilităţii”, subliniază Georgescu. Serviciile includ gestionarea deşeurilor de ambalaje, soluţii de colectare şi reciclare adaptate diferitelor materiale – inclusiv textile, DEEE-uri şi baterii, auto şi industriale –, consultanţă de mediu, trasabilitate fizică şi digitală, audituri de sustenabilitate şi soluţii pentru tranziţia către economia circulară. Digitalizarea joacă un rol-cheie în acest proces. Prin tehnologie de ultimă generaţie, compania urmăreşte întregul parcurs al ambalajelor şi deşeurilor, „de la punerea produsului pe piaţă până la valorificarea lui finală, într-un mod transparent, eficient şi sustenabil”. Trecerea de la un rol de intermediar la unul de operator direct în reciclare marchează, potrivit lui Ionuţ Georgescu, „o etapă de maturizare strategică” pentru FEPRA. Este o schimbare care reflectă ambiţia companiei de „a contribui la dezvoltarea industriei, de a inova şi de a ne implica activ în fiecare verigă a lanţului circular”. Totodată, implică mai multă responsabilitate şi asumarea unor riscuri suplimentare, „pentru că fiecare tip de deşeu are particularităţile sale”. Internalizarea unor operaţiuni de reciclare aduce avantaje clare, dar şi provocări. „Înseamnă investiţii semnificative în infrastructură, tehnologie şi know-how, dar şi un control mult mai bun asupra procesului”, subliniază CEO-ul FEPRA. Beneficiile se traduc în eficienţă crescută, trasabilitate totală şi posibilitatea de a personaliza soluţiile pentru fiecare client. În ceea ce priveşte riscurile, acestea sunt legate de complexitatea operaţională, de necesitatea atingerii unor ţinte şi de construirea unei echipe foarte bine pregătite. „Este însă un pas firesc pe care suntem dispuşi să ni-l asumăm”, adaugă Georgescu. În viziunea sa, rolul FEPRA este acela de catalizator al schimbării, iar investiţiile nu se limitează la echipamente sau infrastructură. „Investim şi în know-how, educaţie şi parteneriate. Suntem convinşi că doar prin colaborare între industrie, autorităţi şi consumatori vom reuşi să creăm un sistem de reciclare funcţional, capabil să transforme România într-un exemplu regional de economie circulară.” Această tranziţie este privită nu doar ca o oportunitate, ci şi ca o responsabilitate. „Investim pentru a construi infrastructura de reciclare de care România are nevoie – nu doar pentru a gestiona mai bine deşeurile, ci şi pentru a transforma aceste resurse într-un motor de dezvoltare economică”, spune Georgescu. Strategia este una pe termen lung, fundamentată pe tehnologie de ultimă generaţie şi parteneriate solide, cu scopul de a livra constant calitate şi de a răspunde cerinţelor tot mai complexe ale pieţei.

Echipa de management FEPRA: 

Dan Paşcu, Directorul Tehnic, Andreea Vătămănescu, CFO, Sorina Răducanu, Director Comercial şi Ionuţ Georgescu, Ceo, Fepra.

De la PET la sticlă: FEPRA dezvoltă un hub regional de economie circulară în Transilvania. Planurile de expansiune ale FEPRA în zona de reciclare sunt deja susţinute de investiţii majore. În judeţul Hunedoara, compania deţine o instalaţie de reciclare PET aflată în proces de retehnologizare şi relocare. „Am decis mutarea activităţii într-o nouă locaţie, tot în judeţ, care ne oferă un spaţiu mai generos şi mai potrivit pentru extinderea şi diversificarea viitoare a capacităţilor de producţie”, explică Ionuţ Georgescu. Alegerea Transilvaniei aduce avantaje logistice şi operaţionale şi deschide calea dezvoltării unui parc regional de economie circulară, care va include facilităţi de reciclare, colectare şi tratare a deşeurilor, cu peste 150 de locuri de muncă create şi cu un aport direct la îndeplinirea obiectivelor naţionale de reciclare. Instalaţia de reciclare PET, achiziţionată la începutul acestui an, urmează să devină funcţională până la finalul anului, în paralel cu dezvoltarea unei linii dedicate reciclării sticlei. „Vom opera două facilităţi proprii în noua locaţie din Transilvania – o fabrică pentru procesarea sticlei de ambalaj şi una pentru reciclarea PET-ului – poziţionate strategic pentru a deservi atât piaţa locală, cât şi exporturile”, precizează Georgescu. Obiectivul pe termen mediu este clar: „Să devenim principalul exportator de fulgi de PET din România”, cu livrări către pieţe precum Franţa, Italia, Polonia, Germania şi Austria, dar şi cu extinderea colaborărilor locale şi internaţionale. Procesul de retehnologizare va ridica capacitatea de producţie a instalaţiei PET la aproximativ 1.500 de tone pe lună. Noua locaţie, cu o suprafaţă de 25.000 mp şi şase hale deja funcţionale, oferă flexibilitate pentru investiţii viitoare, inclusiv o linie de granulaţie sau chiar o unitate de producţie de preforme, în funcţie de cererea pieţei. În privinţa tehnologiei, FEPRA a ales echipamente moderne cu consum energetic optimizat, capabile să producă fulgi de R-PET food grade, destinaţi industriei alimentare, dar şi pentru alte segmente industriale. „Impactul direct se va vedea în creşterea randamentului, reducerea pierderilor tehnologice şi scăderea amprentei de carbon, inclusiv pentru deşeurile PET cu grad mare de contaminare, aşa cum sunt cele din fluxul municipal”, explică CEO-ul. Investiţiile totale planificate pentru perioada următoare depăşesc 5 milioane de euro, finanţate din surse proprii şi susţinute de parteneriate strategice. „Clienţii noştri au înţeles beneficiile unei colaborări pe termen lung şi importanţa dezvoltării unui parteneriat transparent încă din etapa de implementare a proiectelor”, subliniază Georgescu. Deşi infrastructura de reciclare presupune costuri mari şi marje reduse, piaţa din România are potenţial de creştere. „În comparaţie cu Germania, costurile iniţiale sunt mai mici, iar disponibilitatea de know-how şi forţă de muncă calificată este în creştere”, spune Georgescu. Totuşi, obstacolele sunt semnificative – piaţa este fragmentată, iar lipsa stabilităţii legislative şi fiscale descurajează investiţiile pe termen lung. „Marile grupuri internaţionale ezită să intre pe piaţă din cauza acestor incertitudini. Noi mizăm pe avantajul de a fi un jucător local, cu o înţelegere profundă a realităţilor din teren. Vrem să contribuim nu doar la dezvoltarea afacerii noastre, ci şi la maturizarea şi profesionalizarea întregului sector al economiei circulare.”

„În primul rând, trebuie să înţelegi piaţa şi să analizezi contextul în care lucrează actorii din industrie. Apoi, ai două opţiuni: fie accepţi regulile existente şi vezi dacă poţi performa, fie ai curajul să schimbi contextul. Performanţa leadershipului este aceea de a crea un viitor care nu ar fi existat fără prezenţa acelui lider. În al treilea rând, stabileşte-ţi valorile şi nu renunţa la ele niciodată, indiferent de bani sau circumstanţe.” - Ionuţ Georgescu, CEO, FEPRA

De la visul de a deveni procuror la leadership în managementul deşeurilor

Cum a ajuns Ionuţ Georgescu să îşi construiască parcursul profesional în domeniul managementului deşeurilor? În 1996, tânărul care se muta din Iaşi în Bucureşti pentru a studia Dreptul îşi imagina un viitor în magistratură. „Voiam să mă fac procuror, credeam că o să arestez toţi corupţii şi comuniştii şi că o să avem o ţară mai frumoasă”, îşi aminteşte el cu zâmbet. Realitatea avea însă să îi schimbe direcţia. După absolvire, dreptul nu i-a adus imediat o carieră juridică. Timp de aproape 11 ani a lucrat în media, marketing şi publicitate – de la editor de ştiri la Radio Nord-Est în Iaşi, până la vânzări şi publicitate comercială. „Nu pot spune că îmi plăcea domeniul, dar eram tânăr şi se câştigau bani buni atunci”, povesteşte. Momentul de cotitură a venit în 2005, odată cu naşterea primului copil. „Am început să pun întrebări despre viitor. Am vrut să fac ceva cu mai multă pasiune, care să aibă impact pozitiv în comunitate şi să pot duce pe termen lung.” A analizat mai multe sectoare şi a ajuns la concluzia că domeniul deşeurilor, deşi puţin reglementat în România anilor 2005–2006, oferea o oportunitate reală. „Atunci mi-a folosit cu adevărat Facultatea de Drept – am început să citesc legislaţia europeană şi să provoc Ministerul Mediului să o implementeze. Eram deja aproape de aderarea la UE.” A fondat ONG-ul „Centrul de excelenţă pentru dezvoltare durabilă” şi, împreună cu o echipă mică, a organizat primele conferinţe şi evenimente dedicate managementului deşeurilor. „Când faci astfel de activităţi, cunoşti foarte multă lume, înveţi subiectele în profunzime şi partea tehnică, nu doar legislaţia.” În 2010, după ani de confruntări constructive cu autorităţile, a primit o invitaţie surprinzătoare: să conducă Direcţia de deşeuri din Ministerul Mediului. „Mi s-a spus: dacă tot te cerţi cu ministerul, vino şi scrie legislaţia. Şi am acceptat.” Între 2010 şi 2012, sub conducerea sa, au fost adoptate numeroase acte legislative şi s-au deblocat fonduri europene importante. „Când am venit, nu se cheltuise niciun euro din 1,2 miliarde alocate. A fost o perioadă în care am tras mult, dar am şi văzut rezultate – legislaţie europeană implementată şi sisteme de management integrat al deşeurilor finanţate.” Experienţa de la stat i-a consolidat convingerea că succesul unei organizaţii depinde de leadership. „Nu vorbim de un singur lider, ci de o echipă de lideri. Când creezi o echipă solidă, începe succesul.” În 2013, a decis să părăsească administraţia publică pentru mediul privat. „Am vrut să construiesc organizaţia pe care mi-o doream. Am început cu consultanţă, pentru că era investiţia cea mai mică posibilă atunci.” Privind înapoi, remarcă lipsa cronică a finanţărilor private în managementul deşeurilor. „De 20 de ani în domeniu, nu am văzut investiţii consistente către zona privată – doar fonduri europene pentru autorităţi publice. E o lipsă acută, iar asta încă trebuie schimbat.” Astăzi, după două decenii, povestea sa este una despre adaptare, iniţiativă şi capacitatea de a transforma un domeniu ignorat într-o platformă de business şi impact social. „Dacă pui pasiune, îţi găseşti echipa potrivită şi rămâi consecvent, rezultatele vin – în orice domeniu.”

Din ce este format grupul FEPRA?

Structurat pe linii de business, grupul include: FEPRA SRL – compania holding, FEPRA EPR – Organizaţia de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorului, FEPRA PET Recycling – reciclare PET, FEPRA Waste Management – colectare deşeuri de ambalaje, DEEE-uri şi textile. FEPRA Traceability – soluţii digitale de trasabilitate, Global Innovation Solution – consultanţă de mediu şi PIVOT-C – consultanţă în sustenabilitate şi strategii ESG.

De la consultanţă la economie circulară

După primii paşi în consultanţă şi obţinerea autorizaţiilor şi studiilor de mediu, compania a crescut natural către noi zone de activitate – răspundere extinsă a producătorului, colectare, tratare şi, mai recent, reciclare. „Acum încercăm să le integrăm pe toate într-un flux complet de economie circulară, pe câteva categorii importante”, explică fondatorul. Numele FEPRA, deşi adesea asociat cu acronime sofisticate, nu are în realitate o semnificaţie prestabilită. „Nu înseamnă nimic în mod real. Este un brand pe care l-am creat jucându-ne cu litere şi idei. La un moment dat am notat «federation extended producer responsibility», iar un coleg a sugerat să mai punem un «a» la final, pentru sonoritate. Ne-a plăcut cum sună şi aşa a rămas”, îşi aminteşte el. Apariţia brandului a coincis cu un moment tensionat pentru piaţa deşeurilor. „Am vrut să construim o organizaţie bazată pe valori, transparenţă şi profesionalism, într-o industrie în care, dacă faci o simplă căutare pe Google, apar adesea dosare penale şi poveşti controversate.” FEPRA a crescut în 12 ani prin consolidarea unei echipe care aplică în practică valorile afişate pe pereţi. „Asta ne-a ajutat să trecem peste toate greutăţile antreprenoriatului românesc. Am pus accent pe comportamente reale, nu doar pe sloganuri.” Industria deşeurilor are, după cum recunoaşte, multiple faţete – de la oamenii săraci care îşi câştigă traiul colectând sticle şi doze pentru câţiva bani, până la structuri organizate de fraudare, aşa cum au fost documentate în Italia şi SUA. „Probabil că în România nu am ajuns la acel nivel de organizare, dar direcţia e clară. Noi vrem să fim o corporaţie care se bazează pe valori şi transparenţă, pentru că de acolo pleacă încrederea.”

Strategia FEPRA - mai puţină concentrare pe stat, mai mult pe parteneriate private

Când vine vorba de reciclare, fondatorul consideră că sistemul de garanţie-returnare implementat recent în România este un exemplu pozitiv. „Funcţionează acum, în unele privinţe, mai bine decât în Germania, unde e un sistem vechi, neupgradat. Producătorii privaţi şi-au luat viitorul în propriile mâini, au investit masiv şi au creat o legătură directă între producător, retailer şi consumator.” Totuşi, acoperirea este limitată: maximum 30% din ambalajele puse pe piaţă şi, raportat la deşeurile municipale, doar aproximativ 6%. „Este un sistem vizibil şi util, dar trebuie să discutăm şi despre cele 50% deşeuri biodegradabile şi despre colectarea separată. Aici suntem încă la nivelul «trotinetei», în timp ce alţii aleargă maratoane.” Deşi urmăresc politicile publice, echipa Fepra se bazează tot mai mult pe propriile forţe şi pe direcţiile trasate de legislaţia europeană. „Vedem problemele ca oportunităţi. Ne uităm la soluţii şi ne diferenţiem prin crearea de parteneriate solide cu alţi actori din sistem.” Un exemplu recent este colaborarea cu Mobexpert pentru colectarea şi reciclarea mobilierului. „Preluăm mobilierul, îi dăm o nouă viaţă şi asigurăm transparenţa până la reutilizare şi valorificare. Este doar începutul – vom continua să construim parteneriate care aduc valoare şi încredere în industrie.”

„Acum este momentul potrivit pentru a intra în această piaţă – următorii ani vor aduce schimbări majore, iar antreprenorii curajoşi vor fi motorul transformării.” - Ionuţ Georgescu, CEO, FEPRA

Extindere regională şi lecţiile unui parcurs cu vârfuri şi prăbuşiri

Fepra îşi propune să treacă la un nou nivel, printr-o strategie de extindere regională şi prin investiţii în infrastructură de economie circulară. „În prima săptămână din august am anunţat relocarea şi extinderea unităţii de reciclare PET din Hunedoara. Noul centru va deservi circa 70% din populaţia ţării şi peste 80% din deşeurile generate în zona vizată. Este o amplasare strategică, la intersecţia Transilvaniei, cu acces facil pe o rază de 150 de kilometri”, explică fondatorul. Ambiţia nu se opreşte la graniţele României. „Cred că antreprenorii români ar trebui să aibă curajul să gândească regional. Dacă investitorii şi retailerii din Polonia vin aici, de ce nu am putea şi noi să ne extindem în afara ţării? Vrem să fim o companie 100% românească, dar cu o prezenţă activă pe pieţele din jur.” Experienţa sa americană i-a întărit această viziune. În Statele Unite, a lansat un program pilot bazat pe blockchain pentru trasabilitatea reciclării sticlei, colaborând cu cel mai mare jucător din domeniu la acea vreme. „Acolo am învăţat cât de important este să accepţi eşecul ca parte a drumului. Dacă nu greşeşti deloc, probabil că nu încerci destul.” Creşterea accelerată a companiei, de la 1,5 milioane de euro cifră de afaceri în 2015 la 33 de milioane în 2018, a fost urmată de o perioadă dificilă. „Am crezut că suntem cei mai deştepţi şi cei mai frumoşi din piaţă. În realitate, piaţa crescuse, iar noi am fost doar beneficiarii valului. Nu am gestionat corect succesul.” Anii 2019–2020 au adus scăderi, iar în martie 2021 compania se afla aproape de închidere. „Am ales să muncim şi să ne eficientizăm intern prin organizarea grupului ca un one stop shop care să încurajeze colaborarea reală cu clienţii şi diversificarea serviciilor. A fost cea mai valoroasă lecţie ca antreprenor.” Decizia a venit la pachet cu o schimbare profundă a echipei. „Am schimbat 75% din management, pentru că mulţi nu erau dispuşi să accepte schimbarea. Eu creasem acel model în care totul depindea de mine, iar oamenii nu îşi asumau responsabilităţi. A trebuit să-l reconstruim de la zero.” Criza din 2021 i-a reconfirmat lui Ionuţ Georgescu un principiu esenţial: succesul depinde de echipă. „Dacă vrei ca firma să aibă succes, trebuie să ai lângă tine oameni mai deştepţi decât tine, fie că vorbim de financiar, marketing, comercial sau producţie.” Astăzi, compania îşi construieşte viitorul pe un model în care competenţele sunt distribuite, responsabilitatea este împărtăşită, iar leadershipul nu se rezumă la o singură persoană. „Când creezi o echipă de lideri, nu doar o echipă de executanţi, atunci începe adevăratul succes.” 

5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ionuţ Georgescu, CEO-ul FEPRA

1. Ce presupune, concret, noul model de business al FEPRA?

Noul model de business merge mult dincolo de simpla conformare legislativă. FEPRA devine un partener strategic complet pentru companiile care îşi doresc un impact real în zona sustenabilităţii. Oferim expertiză în gestionarea şi integrarea eficientă a fluxurilor cu responsabilitate (EPR), soluţii de colectare şi reciclare adaptate diferitelor tipuri de materiale – inclusiv textile sau alte fluxuri precum DEEE-uri şi baterii, auto sau cele industriale, consultanţă de mediu, trasabilitate fizică şi digitală completă şi audituri de sustenabilitate şi soluţii pentru tranziţia către economie circulară. Prin digitalizare şi tehnologie de ultimă generaţie, urmărim întreg parcursul ambalajelor, respectiv al deşeurilor, de la punerea produsului pe piaţă până la valorificarea lui finală. Totul într-un mod transparent, eficient şi sustenabil.

2. Ce înseamnă pentru FEPRA trecerea de la un rol de intermediar la unul de operator direct în reciclare?

Această trecere marchează o etapă de maturizare strategică. Asumarea unui rol operaţional direct în reciclare reflectă dorinţa noastră de a contribui la dezvoltarea industriei, de a inova şi de a ne implica activ în fiecare verigă a lanţului circular. Înseamnă, desigur, mai multă responsabilitate şi mai multe riscuri, pentru că fiecare tip de deşeu are particularităţile sale.

3. Care este poziţionarea dorită pentru FEPRA în următorii 3–5 ani pe piaţa locală şi regională a economiei circulare?

Suntem singurul grup 100% românesc care oferă servicii integrate pentru economia circulară, având o poziţie consolidată de trendsetter în aplicarea legislaţiei şi în dezvoltarea de modele inovatoare în sustenabilitate. Ne dorim ca FEPRA să devină unul dintre principalii actori regionali în domeniul economiei circulare, un reper de inovaţie, eficienţă şi sustenabilitate. Dacă ar fi să mă gândesc la rolul Fepra pe piaţa de reciclare din România, aş zice că ne vedem ca un catalizator al schimbării. Investim nu doar în echipamente şi infrastructură, ci şi în know-how, educaţie şi parteneriate. Suntem convinşi că doar prin colaborare între industrie, autorităţi şi consumatori vom reuşi să creăm un sistem de reciclare funcţional, capabil să transforme România într-un exemplu regional de economie circulară. La FEPRA, vedem tranziţia către economia circulară ca pe o oportunitate, dar şi ca pe o responsabilitate reală. Investim pentru a construi infrastructura de reciclare de care România are nevoie – nu doar pentru a gestiona mai bine deşeurile, ci şi pentru a transforma aceste resurse într-un motor de dezvoltare economică. Avem o abordare pe termen lung, bazată pe tehnologie de ultimă generaţie şi parteneriate solide, care să ne permită să livrăm calitate constantă şi să răspundem cerinţelor tot mai complexe ale pieţei.

4. Cât de dificil este să atrageţi investiţii într-un domeniu precum reciclarea – în care infrastructura e costisitoare, iar marjele sunt mici?

Infrastructura în domeniul reciclării presupune investiţii mari şi amortizări pe termen lung, în timp ce marjele sunt adesea sub presiune din cauza fluctuaţiilor de preţ la materiile prime sau a utilităţilor, ceea ce pune presiune constantă pe costul de producţie. Totuşi, România are un potenţial considerabil de creştere în acest sector. În comparaţie cu ţări din vestul Europei, precum Germania, costurile iniţiale sunt mai reduse, iar disponibilitatea de know-how şi resurse umane calificate este în creştere. Principalul obstacol rămâne gradul ridicat de fragmentare a pieţei şi lipsa unei stabilităţi legislative şi fiscale care să încurajeze investiţiile pe termen lung. Marile grupuri internaţionale ezită să intre pe piaţă tocmai din cauza acestor incertitudini. În acest context, FEPRA mizează pe avantajul de a fi un jucător local, cu rădăcini solide în România şi cu o înţelegere profundă a realităţilor din teren. Ne dorim să contribuim nu doar la dezvoltarea propriei afaceri, ci şi la maturizarea şi profesionalizarea întregului sector al economiei circulare.

5. Ce cantităţi de PET şi sticlă reuşiţi să colectaţi şi reciclaţi anual? Ce capacitate estimativă urmăriţi să atingeţi în următorii ani?

În prezent, gestionăm anual cantităţi importante de PET şi sticlă, pe care le colectăm şi le reciclăm în cadrul ecosistemului nostru sau al partenerilor noştri. Pentru următorii ani, ne propunem să atingem capacităţi de producţie de peste 20.000 de tone de fulgi de PET şi peste 120.000 de tone de culetă. În paralel, vom continua investiţiile în alte instalaţii dedicate reciclării plasticului şi altor tipuri de deşeuri, pentru a răspunde cerinţelor pieţei şi pentru a sprijini tranziţia către o economie circulară reală în România. 

Sfat pentru tinerii antreprenori care vor să intre în domeniul deşeurilor:

De la visul de a deveni procuror la leadership în managementul deşeurilor

Cum a ajuns Ionuţ Georgescu să îşi construiască parcursul profesional în domeniul managementului deşeurilor? În 1996, tânărul care se muta din Iaşi în Bucureşti pentru a studia Dreptul îşi imagina un viitor în magistratură. „Voiam să mă fac procuror, credeam că o să arestez toţi corupţii şi comuniştii şi că o să avem o ţară mai frumoasă”, îşi aminteşte el cu zâmbet. Realitatea avea însă să îi schimbe direcţia. După absolvire, dreptul nu i-a adus imediat o carieră juridică. Timp de aproape 11 ani a lucrat în media, marketing şi publicitate – de la editor de ştiri la Radio Nord-Est în Iaşi, până la vânzări şi publicitate comercială. „Nu pot spune că îmi plăcea domeniul, dar eram tânăr şi se câştigau bani buni atunci”, povesteşte. Momentul de cotitură a venit în 2005, odată cu naşterea primului copil. „Am început să pun întrebări despre viitor. Am vrut să fac ceva cu mai multă pasiune, care să aibă impact pozitiv în comunitate şi să pot duce pe termen lung.” A analizat mai multe sectoare şi a ajuns la concluzia că domeniul deşeurilor, deşi puţin reglementat în România anilor 2005–2006, oferea o oportunitate reală. „Atunci mi-a folosit cu adevărat Facultatea de Drept – am început să citesc legislaţia europeană şi să provoc Ministerul Mediului să o implementeze. Eram deja aproape de aderarea la UE.” A fondat ONG-ul „Centrul de excelenţă pentru dezvoltare durabilă” şi, împreună cu o echipă mică, a organizat primele conferinţe şi evenimente dedicate managementului deşeurilor. „Când faci astfel de activităţi, cunoşti foarte multă lume, înveţi subiectele în profunzime şi partea tehnică, nu doar legislaţia.” În 2010, după ani de confruntări constructive cu autorităţile, a primit o invitaţie surprinzătoare: să conducă Direcţia de deşeuri din Ministerul Mediului. „Mi s-a spus: dacă tot te cerţi cu ministerul, vino şi scrie legislaţia. Şi am acceptat.” Între 2010 şi 2012, sub conducerea sa, au fost adoptate numeroase acte legislative şi s-au deblocat fonduri europene importante. „Când am venit, nu se cheltuise niciun euro din 1,2 miliarde alocate. A fost o perioadă în care am tras mult, dar am şi văzut rezultate – legislaţie europeană implementată şi sisteme de management integrat al deşeurilor finanţate.” Experienţa de la stat i-a consolidat convingerea că succesul unei organizaţii depinde de leadership. „Nu vorbim de un singur lider, ci de o echipă de lideri. Când creezi o echipă solidă, începe succesul.” În 2013, a decis să părăsească administraţia publică pentru mediul privat. „Am vrut să construiesc organizaţia pe care mi-o doream. Am început cu consultanţă, pentru că era investiţia cea mai mică posibilă atunci.” Privind înapoi, remarcă lipsa cronică a finanţărilor private în managementul deşeurilor. „De 20 de ani în domeniu, nu am văzut investiţii consistente către zona privată – doar fonduri europene pentru autorităţi publice. E o lipsă acută, iar asta încă trebuie schimbat.” Astăzi, după două decenii, povestea sa este una despre adaptare, iniţiativă şi capacitatea de a transforma un domeniu ignorat într-o platformă de business şi impact social. „Dacă pui pasiune, îţi găseşti echipa potrivită şi rămâi consecvent, rezultatele vin – în orice domeniu.”

De la consultanţă la economie circulară

După primii paşi în consultanţă şi obţinerea autorizaţiilor şi studiilor de mediu, compania a crescut natural către noi zone de activitate – răspundere extinsă a producătorului, colectare, tratare şi, mai recent, reciclare. „Acum încercăm să le integrăm pe toate într-un flux complet de economie circulară, pe câteva categorii importante”, explică fondatorul. Numele FEPRA, deşi adesea asociat cu acronime sofisticate, nu are în realitate o semnificaţie prestabilită. „Nu înseamnă nimic în mod real. Este un brand pe care l-am creat jucându-ne cu litere şi idei. La un moment dat am notat «federation extended producer responsibility», iar un coleg a sugerat să mai punem un «a» la final, pentru sonoritate. Ne-a plăcut cum sună şi aşa a rămas”, îşi aminteşte el. Apariţia brandului a coincis cu un moment tensionat pentru piaţa deşeurilor. „Am vrut să construim o organizaţie bazată pe valori, transparenţă şi profesionalism, într-o industrie în care, dacă faci o simplă căutare pe Google, apar adesea dosare penale şi poveşti controversate.” FEPRA a crescut în 12 ani prin consolidarea unei echipe care aplică în practică valorile afişate pe pereţi. „Asta ne-a ajutat să trecem peste toate greutăţile antreprenoriatului românesc. Am pus accent pe comportamente reale, nu doar pe sloganuri.” Industria deşeurilor are, după cum recunoaşte, multiple faţete – de la oamenii săraci care îşi câştigă traiul colectând sticle şi doze pentru câţiva bani, până la structuri organizate de fraudare, aşa cum au fost documentate în Italia şi SUA. „Probabil că în România nu am ajuns la acel nivel de organizare, dar direcţia e clară. Noi vrem să fim o corporaţie care se bazează pe valori şi transparenţă, pentru că de acolo pleacă încrederea.”

Strategia FEPRA - mai puţină concentrare pe stat, mai mult pe parteneriate private

Când vine vorba de reciclare, fondatorul consideră că sistemul de garanţie-returnare implementat recent în România este un exemplu pozitiv. „Funcţionează acum, în unele privinţe, mai bine decât în Germania, unde e un sistem vechi, neupgradat. Producătorii privaţi şi-au luat viitorul în propriile mâini, au investit masiv şi au creat o legătură directă între producător, retailer şi consumator.” Totuşi, acoperirea este limitată: maximum 30% din ambalajele puse pe piaţă şi, raportat la deşeurile municipale, doar aproximativ 6%. „Este un sistem vizibil şi util, dar trebuie să discutăm şi despre cele 50% deşeuri biodegradabile şi despre colectarea separată. Aici suntem încă la nivelul «trotinetei», în timp ce alţii aleargă maratoane.” Deşi urmăresc politicile publice, echipa Fepra se bazează tot mai mult pe propriile forţe şi pe direcţiile trasate de legislaţia europeană. „Vedem problemele ca oportunităţi. Ne uităm la soluţii şi ne diferenţiem prin crearea de parteneriate solide cu alţi actori din sistem.” Un exemplu recent este colaborarea cu Mobexpert pentru colectarea şi reciclarea mobilierului. „Preluăm mobilierul, îi dăm o nouă viaţă şi asigurăm transparenţa până la reutilizare şi valorificare. Este doar începutul – vom continua să construim parteneriate care aduc valoare şi încredere în industrie.”

Extindere regională şi lecţiile unui parcurs cu vârfuri şi prăbuşiri

Fepra îşi propune să treacă la un nou nivel, printr-o strategie de extindere regională şi prin investiţii în infrastructură de economie circulară. „În prima săptămână din august am anunţat relocarea şi extinderea unităţii de reciclare PET din Hunedoara. Noul centru va deservi circa 70% din populaţia ţării şi peste 80% din deşeurile generate în zona vizată. Este o amplasare strategică, la intersecţia Transilvaniei, cu acces facil pe o rază de 150 de kilometri”, explică fondatorul. Ambiţia nu se opreşte la graniţele României. „Cred că antreprenorii români ar trebui să aibă curajul să gândească regional. Dacă investitorii şi retailerii din Polonia vin aici, de ce nu am putea şi noi să ne extindem în afara ţării? Vrem să fim o companie 100% românească, dar cu o prezenţă activă pe pieţele din jur.” Experienţa sa americană i-a întărit această viziune. În Statele Unite, a lansat un program pilot bazat pe blockchain pentru trasabilitatea reciclării sticlei, colaborând cu cel mai mare jucător din domeniu la acea vreme. „Acolo am învăţat cât de important este să accepţi eşecul ca parte a drumului. Dacă nu greşeşti deloc, probabil că nu încerci destul.” Creşterea accelerată a companiei, de la 1,5 milioane de euro cifră de afaceri în 2015 la 33 de milioane în 2018, a fost urmată de o perioadă dificilă. „Am crezut că suntem cei mai deştepţi şi cei mai frumoşi din piaţă. În realitate, piaţa crescuse, iar noi am fost doar beneficiarii valului. Nu am gestionat corect succesul.” Anii 2019–2020 au adus scăderi, iar în martie 2021 compania se afla aproape de închidere. „Am ales să muncim şi să ne eficientizăm intern prin organizarea grupului ca un one stop shop care să încurajeze colaborarea reală cu clienţii şi diversificarea serviciilor. A fost cea mai valoroasă lecţie ca antreprenor.” Decizia a venit la pachet cu o schimbare profundă a echipei. „Am schimbat 75% din management, pentru că mulţi nu erau dispuşi să accepte schimbarea. Eu creasem acel model în care totul depindea de mine, iar oamenii nu îşi asumau responsabilităţi. A trebuit să-l reconstruim de la zero.” Criza din 2021 i-a reconfirmat lui Ionuţ Georgescu un principiu esenţial: succesul depinde de echipă. „Dacă vrei ca firma să aibă succes, trebuie să ai lângă tine oameni mai deştepţi decât tine, fie că vorbim de financiar, marketing, comercial sau producţie.” Astăzi, compania îşi construieşte viitorul pe un model în care competenţele sunt distribuite, responsabilitatea este împărtăşită, iar leadershipul nu se rezumă la o singură persoană. „Când creezi o echipă de lideri, nu doar o echipă de executanţi, atunci începe adevăratul succes.”