Cine sunt tinerii care preiau conducerea unora dintre cele mai importante afaceri din România

Autor: Mădălina Panaete, Alina-Elena Vasiliu, Ioana Matei Postat la 25 martie 2019 1650 afişări

Businessul românesc de familie trece la a doua generaţie, iar numărul tinerilor care au preluat frâiele afacerilor de la părinţii lor este în creştere.

Cine sunt tinerii care preiau conducerea unora dintre cele mai importante afaceri din România
Cine sunt tinerii care preiau conducerea unora dintre cele mai... deschide galeria

Cei mai puternici oameni de afaceri români au început de câţiva ani să pregătească noua generaţie pentru a prelua frâiele businessurilor pe care le-au fondat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Acum le dau copiilor lor responsabilităţi, îi implică în luarea deciziilor importante în companie şi îi pregătesc pentru momentul în care se vor ocupa singuri de businessuri de zeci sau chiar sute de milioane de euro în timp ce alţii au preluat deja conducerea afacerilor înfiinţate de părinţii lor.

Succesiunea nu mai este un subiect tabu, iar moştenitorii au început să vorbească tot mai mult ca reprezentanţi ai companiilor pe care părinţii le-au clădit şi se ocupă de dezvoltarea afacerilor fie ca directori generali, fie din spatele unor departamente de vânzări, comercial sau marketing.
Afaceri precum Cris-Tim (industria cărnii), Elis Pavaje (materiale de construcţii), Kosarom (carne), ANA Pan (panificaţie), Paralela 45 (turism), Köber (vopsele), Aqua Carpatica (apă minerală), Depaco (acoperişuri), Transavia (carne), Cocktail Holidays (turism), farmaciile Ardealul sau Marelvi (electrocasnice) sunt câteva dintre cele care fac acum pasul către noua generaţie, asta după ce fondatorii s-au ocupat singuri sau cu un management profesionist de dezvoltare a companiei.

De altfel, cel mai recent studiu despre afacerile de familie din România, realizat de compania de audit şi consultanţă PwC, arată că 74% dintre afacerile locale au membri ai familiei din generaţia următoare care lucrează în companie, iar 49% plănuiesc să transfere atât proprietatea, cât şi conducerea organizaţiei către noua generaţie.

„Se pare că liderii afacerilor de familie din România nu sunt foarte interesaţi să vândă compania sau să o listeze la bursă. Astfel, doar 13% dintre respondenţi iau în considerare vânzarea sau listarea companiei, mai mic decât procentul la nivel global, de 17%, şi cel înregistrat în Europa Centrală şi de Est, de 22%”, se arată în studiul citat. Sunt antreprenori precum Jean Valvis care, după ce au vândut o serie de afaceri – apa Dorna şi laptele LaDorna în cazul lui – vor să lase noile afaceri următoarei generaţii.

Astfel, omul de afaceri elveţian de origine greacă spune despre apa Aqua Carpatica şi vinurile Sâmbureşti că le va lăsa mai departe copiilor. Pe de altă parte, sunt oameni de afaceri precum Omer Susli (fondatorul Praktiker), Florentin Banu (Artima, Joe) sau Radu Georgescu (care a fondat Avangate, RAV sau Axigen) care până acum au făcut afaceri pentru a le vinde. Cei pe care vi-i prezentăm în paginile următoare sunt însă câţiva dintre „absolvenţii şcolii de business făcute în familie”, care au misiunea de a duce afacerea părinţilor mai departe peste generaţii.


Radu Timiş JR, director comercial Cris-Tim

Un business pentru urmatorii 100 de ani

●  Cristina şi Radu Timiş au deschis în 1992 un chioşc în zona Gorjului din Capitală care avea 12 metri pătraţi. Însă nu s-au oprit aici şi au construit treptat propria fabrică de mezeluri, au investit apoi în lactate şi produse ready-meal şi acum pariază pe un business în sectorul viniviticol. Cei doi soţi au construit de la zero un grup cu afaceri de peste 150 mil. euro anul trecut, iar în drumul lor pentru construcţia unuia dintre cele mai cele mai mari grupuri din industria alimentară nu sunt singuri. Îi au alături pe cei patru băieţi, care au crescut practic alături de grupul care are astăzi mai bine de 2.000 de angajaţi. Radu Timiş, preşedintele grupului, spunea că grupul Cris-Tim a fost construit pentru a fi o afacere de familie cel puţin 100 de ani şi că nu va vinde businessul. Deja trei dintre băieţii cuplului Timiş sunt implicaţi în business şi susţin alături de părinţi dezvoltarea producătorului.

„În cadrul businessului nu ne comportăm ca familie. Fiecare răspunde de rezultatele lui şi este tratat ca un manager. Sigur, nu este uşor, pentru că suntem două generaţii diferite, lucrăm diferit, gândim diferit, avem alte viziuni asupra viitorului şi poate de multe ori apar şi scântei din cauza asta, dar sunt scântei constructive. Noi am reuşit să ne sudăm familia, să lucrăm foarte bine ca o echipă şi asta se vede şi în business”, povesteşte Radu Timiş Jr, 25 de ani, directorul comercial al grupului Cris-Tim. El a început să lucreze în cadrul grupului acum trei ani, în timp ce fratele său Ştefan s-a alăturat echipei în urmă cu aproximativ doi ani şi apoi a urmat fratele mai mic, care se ocupă de conacul Casa Timiş. Un singur băiat al soţilor Timiş nu a intrat încă în business, dar se pregăteşte şi el să-şi susţină familia.

„Suntem patru băieţi şi vom fi cu siguranţă o echipă solidă în viitor”, mai spune Radu Timiş Jr. Mesele în familie sunt un prilej pentru membrii familiei Timiş să vorbească tot despre business, mai ales că planurile Cris-Tim indică o continuare a dezvoltării afacerii în următorii ani. Pentru anul acesta, Radu Timiş estimează că grupul Cris-Tim va atinge venituri de 175 de milioane de euro şi se pregăteşte să intre pe piaţa vinului cu Casa Timiş.

„Trebuie să avem curajul să responsabilizăm noua generaţie, să avem grijă nu doar să înveţe, ci să intre în business şi să răspundă de ceea ce fac. Eu nu credeam că voi avea şansa să-i văd pe copii mei făcând ceea ce fac şi sunt foarte bucuros că sunt alături de mine în business”, a spus şi Radu Timiş, preşedintele grupului.

Însă familia Timiş nu lucrează singură la dezvoltarea companiei, ci a atras în management şi executivi precum Călin Clej sau Răzvan Furtună.
Călin Clej este consultant în management strategic şi are o experienţă de peste 15 ani în marketing, activând în cadrul PepsiCo şi Huawei, iar Răzvan Furtună, un manager cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul bancar, a activat şi în cadrul BCR. 


Maria şi Ana Necşulescu

Vinul din mâinile celei de-a treia generaţii 

●  Pentru Maria şi Ana Necşulescu, joburile pe care le au în cadrul companiei Jidvei nu sunt ca unele într-un orice alt business, pentru că legătura pe care o au cu această afacere este una specială. Ele au crescut practic odată cu producătorul de vinuri din Alba dezvoltat de tatăl lor, Claudiu Necşulescu. Antreprenorul şi tatăl său, Liviu Necşulescu, au readus la viaţă businessul Jidvei după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Astăzi, Jidvei vinde anual peste 14 milioane de sticle de vin, are 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate în Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu.

„Maria şi Ana Necşulescu au crescut în mijlocul poveştilor cu şi despre vin şi au descoperit cum pasiunea pentru acest domeniu atât de fascinant se poate împleti cu pasiunile şi preocupările lor”, spun reprezentanţii Jidvei, companie care la nivelul anului 2017 (ultimele date disponibile) a avut o cifră de afaceri de peste 34 de milioane de euro. Iar Ana şi Maria nu doar că lucrează astăzi alături de echipa cu peste 1.000 de oameni a Jidvei pentru dezvoltarea businessului, ci au dat şi numele vinurilor din gama exclusivistă Owner’s Choice.

Maria Necşulescu, absolventă a Facultăţii de Matematică şi Management din cadrul University College of London, a devenit în anul 2014 director general adjunct al Jidvei, iar de anul acesta coordonează şi departamentul naţional de vânzări.
Ana Necşulescu a urmat Business Studies în cadrul Cass Business School, unde timp de trei ani a studiat toate ariile de business, urmând o specializare în domeniul marketingului.

În prezent, Ana este marketing manager al Jidvei, poziţie care se potriveşte nu doar cu pasiunea ei pentru domeniu – despre care consideră că este o îmbinare perfectă între creativitate, psihologie şi sociologie, cunoaşterea pieţei şi a consumatorilor,  abilităţi de rezolvare a problemelor – dar şi cu pasiunea pentru lumea vinului. Cele două vor duce mai departe businessul Jidvei, dând şansa businessului românesc să ajungă la mai multe generaţii, aşa cum s-a întâmplat în industria vinului din alte ţări. De exemplu, familia Antinori din Italia a ajuns la a 26-a generaţie în vinificaţie, iar noua generaţie duce mai departe istoria de peste 600 de ani a producătorului de vinuri.

„În ce priveşte viitorul afacerii, atât Maria, cât şi Ana, îl privesc ca fiind unul de familie. Pe de o parte, este vorba despre a duce mai departe o construcţie ale cărei baze au fost puse de bunicul lor, Liviu Necşulescu, împreună cu tatăl lor, Claudiu Necşulescu, preşedinte al grupului Jidvei. Pe de altă parte, este vorba despre o abordare mai amplă, generoasă, întrucât Jidvei este mai mult decât un business de familie, Jidvei este o mare familie în rândurile căreia se numără nu doar cei peste 1.000 de angajaţi, dar şi toţi cei care iubesc vinurile Jidvei”, spun reprezentanţii companiei.


Alexandra Copos de Prada

Viitorul este dulce

●  Alexandra Copos de Prada a intrat în contact încă din copilărie cu businessul pe care părinţii ei l-au pus pe picioare şi povestea că de la 9 ani a început să lucreze pe timpul verii în diverse companii din cadrul grupului ANA.

„De la 9 ani am început să lucrez vara în diverse departamente ale companiilor noastre, înţelegând astfel pasiunea antreprenorială a părinţilor mei, munca asiduă, însă şi satisfacţiile pe care ţi le dă să-ţi conduci propria firma”, povestea ea anterior pentru Business Magazin. Ulterior, tânăra a mers la studii în Statele Unite, dar a lucrat şi în industria ospitalităţii.

Alexandra Copos a activat în cadrul unor firme internaţionale precum Starwood Hotels sau Hersha Hospitality, iar cunoştinţele de management le-a dobândit urmând un program MBA la The Wharton School, University of Pennsylvania, dar şi în stagiile de practică efectuate la firma de consultanţă McKinsey & Company în New York şi Dubai.

În 2014, ea a preluat conducerea ANA Hotels, lanţ care deţine mai multe hoteluri în ţară, inclusiv hotelul de cinci stele Athénée Palace Hilton, una dintre clădirile-simbol ale Capitalei. De asemenea, ea a fost numit şi preşedinte al lanţului de patiserii ANA Pan. Doi ani mai târziu însă, ea decide să plece de la conducerea lanţului hotelier şi se dedică businessului din panificaţie. Afacerea ANA Pan a intrat pe creştere după 2014, când Alexandra Copos a preluat conducerea şi a deschis magazinul Ana Baking Co., situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.

Omul de afaceri George Copos a ieşit anul trecut din acţionariatul lanţului de cofetării ANA Pan, pe care l-a dezvoltat la începutul anilor ’90. Pachetul de acţiuni a fost preluat de Alexandra Copos de Prada (50%) şi de Cristiana Copos (50%), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Lanţul Ana Pan operează 11 magazine proprii, trei magazine sub brandul Ana Baking şi două în supermarketurile Mega Image din Capitală. Deşi s-a stabilit de trei ani la Londra, Alexandra Copos face săptămânal naveta la Bucureşti pentru a avea grijă de dezvoltarea businessului.


Daniela Bîzgan, director general Marelvi

Succesul companiei, succesul familiei

●  Modul în care se conduce afacerea Marelvi, distribuitorul de electrocasnice înfiinţat în Rădăuţi şi devenit cel mai mare jucător de profil, este sintetizat în mottoul firmei: „Împreună, fiecare realizează mai mult”. Toţi membrii familiei sunt implicaţi în afacere, iar Daniela Bîzgan, una dintre cele trei fiice ale antreprenorului Dumitru Mihalescul, este directorul general şi administratorul companiei. „Am misiunea de a dezvolta şi a duce mai departe ceea ce a creat tatăl meu, prin acţiuni pe termen lung, care protejează şi îmbunătăţesc bunăstarea şi interesele companiei, pentru a putea transmite ulterior această moştenire şi generaţiilor următoare”, spune Daniela Bîzgan, care este directorul general şi administratorul distribuitorului de produse electrocasnice Marelvi, business înfiinţat în Rădăuţi de tatăl său, Dumitru Mihalescul.

Spune că în cadrul businessului toţi membrii familiei au roluri bine definite, fiind implicaţi în diferite departamente în cadrul companiei. „Eu administrez conducerea businessului, însă în momentul în care este necesară luarea unei decizii importante pentru companie, ne consultăm pentru a avea cele mai bune rezultate. Fiind un business de familie, succesul companiei este şi succesul familiei.” Daniela Bîzgan spune că ideea de a se implica în companie i-a fost insuflată de tatăl său încă din timpul liceului şi, ulterior, în facultate. „Tatăl meu era mereu ocupat şi îmi spunea adesea că abia aşteaptă să termin şcoala pentru a lucra împreună cu el, în echipă”, povesteşte antreprenoarea, care descrie naturală intrarea sa în companie.

„Nu mi-a creat niciun semn de întrebare sau vreun dubiu referitor la un alt domeniu de activitate.” Spune că ulterior a realizat că îi plac şi alte domenii de activitate în afara businessului de electrocasnice şi a cochetat cu ideea de a avea un restaurant propriu sau chiar un hotel, însă afacerea familiei a ţinut-o foarte ocupată, iar în timp a realizat că este mai uşor să activezi într-o industrie pe care o cunoşti şi să dezvolţi pârghiile şi strategiile necesare pentru a face performanţă. Lecţiile de business principale învăţate de la tatăl său sunt: „Să te asiguri că eşti înconjurat de oameni profesionişti, cu expertiză în domeniu, care te pot susţine să obţii reţeta succesului; să nu laşi niciodată pe mâine ceea ce poţi rezolva astăzi; flexibilitatea şi deschiderea în relaţia cu clienţii, partenerii şi angajaţii”.

Din rolul de director general, Daniela Bîzgan are câteva obiective bine definite pentru perioada următoare: unul dintre proiectele curente vizează extinderea companiei pe zona de logistică prin construirea unui nou depozit în Rădăuţi şi extinderea spaţiului de depozitare din Bucureşti, implicit investiţii în noi utilaje şi echipamente IT. Anul acesta lansează o platformă de comerţ online B2B pentru fidelizarea clienţilor, care va aduce multiple avantaje atât partenerilor, cât şi companiei Marelvi. Un alt proiect important este consolidarea brandurilor proprii printr-o vizibilitate mult mai mare pentru consumatorul din România – prin asocierea brandurilor cu imaginea unor influenceri cu un impact foarte bun în media. În acelaşi timp, lucrează constant la automatizarea proceselor de lucru pentru eficientizarea timpului şi creşterea performanţei angajaţilor.


Eduard Köber, director comercial Köber

Culoare la a doua generaţie

●  În familia Köber din judeţul Neamţ, care a pus bazele companiei producătoare de vopsele cu acelaşi nume, fiul a fost cel care s-a implicat treptat în business, ajungând să deţină acum rolul de director comercial. În vârstă de 33 de ani, Eduard Köber lucrează din 2009 pentru afacerea familiei, unde s-a angajat iniţial ca jurist, iar apoi a trecut pe poziţia de quality manager.

Este absolvent al Liceului Militar din Câmpulung şi al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, însă, spunea el în urmă cu câţiva ani, liceul a fost vectorul principal al formării sale, prin disciplina pe care i-a inoculat-o.
„Am lucrat pentru afacerea familiei atât în vacanţele de vară din liceu, cât şi în cele din facultate”, povestea Eduard Köber în urmă cu câţiva ani.
În vacanţele din timpul facultăţii lucra ca agent de vânzări sau operator pentru studii de piaţă, iar în liceu se ocupa de activităţile din fabrică, de pe urma cărora reuşea să-şi câştige banii pe care îi cheltuia ulterior în vacanţe. Primul lucru concret pe care l-a făcut în fabrica Köber a fost... să schimbe un bec. Iar de acolo s-a luminat drumul său în business.

Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an. Businessul a tot crescut, astfel că şi timpul necesar pentru gestionarea lui a devenit din ce în ce mai mare.
Chiar şi după ce Eduard Köber a făcut tot mai mulţi paşi în implicarea în business, frâiele afacerii sunt deţinute tot de părinţii săi. Familia din judeţul Neamţ a dus afacerile producătorului de vopsele la circa 320 de milioane de lei în 2018, nivel similar cu anul anterior. Pentru Köber lucrează peste 800 de angajaţi.

Anul trecut, compania şi-a extins gama de produse pentru industria de construcţii şi a suplimentat şi vopselele decorative, motiv pentru care acum proprietarii lucrează la un plan de extindere cu depozite în ţară.
Şi, dacă businessul se vrea a fi în continuare al familiei din Neamţ, achiziţiile nu sunt însă excluse, fondatorii spunând, în ultima vreme, că tatonează mai multe variante de a prelua alte companii pe care să şi le adauge în portofoliu. Până acum însă, niciuna dintre variante nu s-a concretizat. 


Valeriu Irimescu, managing partner rocavera

În numele tatălui

●  Pe Valeriu Irimescu l-a atras gândul de a se implica în businessul familiei încă din facultate. Tatăl său, antreprenorul Dragoş Irimescu, fondase Depaco, producător de acoperişuri, al cărui control a fost preluat în ultimul an de grupul Teraplast. Din Depaco făcea parte şi Polnebo, divizia responsabilă cu importul şi distribuţia de accesorii pentru învelitori.

Acolo şi-a dovedit Valeriu Irimescu măsura flerului său pentru business. Imediat ce şi-a finalizat studiile, a început să lucreze pentru Depaco, unde a ocupat mai multe funcţii, până la cea de director general, în care a stat mai mult de doi ani, până la sfârşitul lui 2018. Acum, rolul îi revine lui Marian Pîrvu, un executiv din afara familiei Irimescu, fost vicepreşedinte al producătorului de acoperişuri Ruukki.

După vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către Teraplast, familia Irimescu s-a orientat către un nou segment de piaţă, cumpărând o fabrică de prelucrare a pietrei în Băicoi, judeţul Prahova, business care funcţionează sub umbrela Rocavera. Acolo, Valeriu Irimescu este în prezent director general.

„Pentru mine, tatăl meu a fost cel mai apropiat şi potrivit model, atât prin prisma realizărilor sale, cât şi prin cea a nereuşitelor. Încă de la o vârstă fragedă, tatăl meu a avut grijă să mă crească în sânul afacerilor pe care el le-a dezvoltat şi să mă pregătească pentru momentul «predării»”, povesteşte Valeriu Irimescu.

Secretul în familia Irimescu a fost separarea dintre problemele de la birou şi relaţiile de acasă.
„Lucrul împreună a venit natural, poate şi datorită personalităţilor diferite pe care le avem şi care ne-au ajutat să ne completăm şi să evităm conflictele care de multe ori apar. Consider că este foarte important să se facă distincţia între ceea ce se întâmplă în viaţa personală şi ceea ce se întâmplă la birou.”

Odată cu preluarea de către Teraplast a pachetului majoritar, Depaco nu mai este o afacere de familie, fondatorii nemaiavând nicio funcţie executivă în cadrul firmei. A fost însă prima şcoală de business în care Valeriu Irimescu şi-a obţinut „calificarea”.
„În prezent, ne concentrăm pe dezvoltarea companiei Rocavera, dar şi pe proiectele imobiliare pe care le avem în desfăşurare în Bucureşti. În ceea ce priveşte aceste afaceri, suntem siguri că ele vor rămâne şi pe viitor proiecte de familie”, spune Valeriu Irimescu.

La momentul vânzării către Teraplast, Depaco avea trei fabrici de acoperişuri în România – la Băicoi (judeţul Prahova), Podari (judeţul Dolj) şi Sărăţel (judeţul Bistriţa-Năsăud). Toate au generat în 2018 afaceri de 232 de milioane de lei.
În prezent, în afară de Rocavera – pentru care Dragoş Irimescu estima afaceri de un milion de euro în primul an de funcţionare – familia Irimescu mai are afaceri şi în domeniul imobiliar. Familia investeşte 6 milioane de euro într-un complex cu patru blocuri în zona Străuleşti din Bucureşti şi încă 2 milioane de euro pentru un proiect de locuinţe în zona Băneasa.


Emil şi Vasile Goţa

Cu picioarele pe pavele

●  Fraţii Emil şi Vasile Goţa au crescut învăţând calităţile betonului şi urmărind cum se montează pavajul. Treptat, s-au implicat în procesul de vânzare a pavelelor pe care tatăl lor le producea, iar – în timp în familia Goţa au început şi discuţiile despre alăturarea celor doi fii la businessul Elis Pavaje din judeţul Alba.


Afacerea a început în urmă cu circa trei decenii, când Elisiu Goţa – fondatorul Elis Pavaje – a adus din Germania două bucăţi de pavele, un produs nepopularizat la acea vreme în România. A început să fabrice în propria curte pavele, în serii extrem de mici la început. În timp, afacerea s-a extins, ajungând să numere acum patru unităţi de producţie.

„Fiecare dintre noi a avut anumite afinităţi pentru câte o parte a businessului. Eu mi-am continuat studiile în domeniul economic şi, ulterior, am preluat latura comercială a afacerii, iar Vasile a făcut o facultate tehnică şi se ocupă de partea tehnică şi de montaj. În final, toate deciziile importante legate de afacere se iau, şi acum, în consiliul de familie”, povesteşte Emil Goţa, directorul general al Elis Pavaje.

Compania a fost înfiinţată în 1991, iar brandul a apărut pe piaţă în 2006 şi a fost inspirat din numele fondatorului companiei, Elisiu Goţa, care a pus bazele firmei în urmă cu trei decenii. O lungă perioadă a produs şi a vândut fără a avea o marcă anume în spate. Transferul afacerii mai departe către copii a fost o mutare curajoasă, care a pus şi multe responsabilităţi pe umerii celor doi fraţi.

„Creşterea unei afaceri de familie este ca şi creşterea unui copil: cel mai greu este să fii responsabil pentru tot ce aduce compania ta în piaţă şi să rămâi consecvent în a oferi valoare, pentru a putea obţine şi păstra respectul angajaţilor şi al clienţilor. Cel mai frumos este să vezi că, zi de zi, lucrurile chiar se întâmplă”, spune Emil Goţa.

Elis Pavaje are patru fabrici de pavele funcţionale în acest moment, la care se adaugă una de piatră, achiziţionată anul trecut – singura din portofoliul companiei în care nu se produc pavele. Unităţile din Petreşti (judeţul Alba), Stoeneşti (judeţul Prahova) şi Secuienii Noi (judeţul Neamţ) au o capacitate de producţie de câte 5.000 de metri pătraţi pe zi, iar cea din Vinţu de Jos (judeţul Alba) va avea şi ea aceeaşi capacitate începând din vara anului 2019, când se vor finaliza lucrările de repunere în funcţiune.

Afacerile Elis Pavaje au ajuns la 179 de milioane de lei în 2018, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Compania este angajator pentru 385 de salariaţi, iar familia din Alba îşi doreşte ca afacerea să nu se desprindă, în timp, de fondatori.
„Sperăm ca businessul Elis Pavaje să rămână şi peste generaţii tot în familie”, conchide Emil Goţa.


Vlad Popescu, director general Norofert Organics   

Inovatia în agricultură transmisă din tată-n fiu

●  Vlad Popescu povesteşte că istoria familiei în lumea îngrăşămintelor, în care au construit afacerea Norofert, a început cu bunicul său, în anii ’60, acesta fiind director la combinatul de îngrăşăminte chimice Craiova. Firma lor a fost însă înfiinţată în anul 2000 de tatăl său, care a fost nevoit să se retragă brusc din motive de sănătate.

Activităţile firmei-mamă ale afacerii, Norofert Eco, se concentrau, până în 2009, pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice. Vlad Popescu a început să lucreze în firma de fertilizatori agricoli a tatălui său încă de la 20 de ani: a cărat mai întâi marfă pentru clienţi şi abia apoi i s-a dat ocazia să facă vânzări pe teren. La 25 de ani, era pus deja în faţa deciziei cruciale de a lua frâiele afacerii sau de a o închide.

Deşi a studiat Ştiinţele Politice, a luat contact încă de mic cu agricultura prin intermediul businessului familiei şi, trecând prin toate etapele ierarhice, a reuşit să acumuleze o înţelegere foarte bună a modului în care funcţionează o afacere. „Nu cred că am avut vreodată alt gând cu privire la parcursul meu profesional. Preluarea afacerii de familie este o chestiune de tradiţie şi cred că mi-a fost insuflată încă de mic.” El conduce împreună cu prietenul şi colegul său, Mugur Gabriel Ion afacerea Norofert Organics – spune că fără acesta nu ar fi reuşit să îndrepte afacerea în direcţia pe care şi-o dorea.

Ei au făcut o schimbare radicală a businessului: au abandonat poziţia de importator şi distribuitor de pesticide şi îngrăşăminte în favoarea agriculturii ecologice, despre care Vlad Popescu spune că era o nişă nouă şi puţin explorată la momentul anului 2010; tatăl său a identificat oportunitatea de creştere şi a început să migreze înspre aceasta. „În 2015, atunci când am preluat afacerea, am riscat enorm şi am făcut un pas în necunoscut. Am decis să fim primii producători români de îngrăşăminte şi pesticide destinate exclusiv agriculturii ecologice. Cele opt campanii agricole care au trecut de atunci ne-au demonstrat că a fost pasul corect, având dublări ale cifrei de afaceri an de an”, descrie Vlad Popescu prima decizie de business luată, care a generat un rezultat al afacerilor de 10,2 milioane de lei în 2018.

Portofoliul de produse s-a dezvoltat constant şi a culminat cu introducerea pe piaţă a unui produs inovator de către Popescu – tableta efervescentă ca mod de prezentare a unei game noi de îngrăşăminte şi pesticide. Când vine vorba despre modelul de afaceri preluat de la bunicul şi tatăl său, Popescu spune: „Vreau să fiu cel puţin la fel de bun ca ei şi mă străduiesc ca la un moment dat să îi depăşesc”. Pentru dezvoltarea afacerii în continuare şi-a propus trei direcţii majore: extinderea pe pieţele externe, pas făcut deja în Republica Moldova, Grecia, Bulgaria şi Croaţia; până la sfârşitul anului în curs, şi-au propus să tehnologizeze cu utilaje performante şi fabrica deţinută, astfel încât, spune el, să facă faţă cererii pentru inputuri ecologice; odată cu aceasta şi-a propus să mărească şi echipa de vânzări.


Andrei Oltean, director de dezvoltare Irum reghin

„Când eram mic, îmi doream sa fiu tractorist”

●  Tânărul Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM Reghin, este renumit deja prin faptul că s-a aflat în spatele proiectului primului tractor agricol 100% românesc, TAGRO, spune că nu şi-a pus niciodată problema de a lucra în altă firmă în afară de a familiei. Prima amintire a tânărului legată de afacerea familiei ţine de momentul în care au ales numele Maviprod, când el avea în jur de 7 ani: M vine de la Mircea, A de la Andrei, Vi de la Violeta. „Apoi, îmi mai aduc aminte că ai mei erau tot timpul foarte ocupaţi şi mai ales la începuturi biroul însemna mult şi acasă – de exemplu duminica în bucătărie tata făcea contabilitatea etc. Toate aceste lucruri m-au racordat mult la afacere, auzind ce se întâmplă în casă eram convins că asta vreau să fac.” Apoi tot timpul s-a simţit atras de tractoare: „Când eşti mic, te întreabă lumea ce vrei să fii; – eu ziceam tractorist – cam acesta a fost primul job pe care mi-l doream, iar acum am ajuns să facem tractoare”.

De altfel, Andrei Oltean îşi aminteşte şi că, la 5 ani i-a însoţit şi el pe părinţii săi în Germania, într-o perioadă în care ei au lucrat acolo – într-o vie – unde a avut ocazia să vadă primele tractoare. „Dimineaţa, ca să nu rămân singur, fiindcă mi-era frică, era un mediu total nou, nu ştiu cum făceam că mă trezeam la 5 şi mă duceam cu ei – astfel că atunci, primul job pe care mi l-am dorit era cel de tractorist”, îşi amintea el râzând într-un interviu acordat anterior. Directorul de dezvoltare al IRUM consideră că nu este o problemă faptul că mulţi dintre copiii unor antreprenori care au fondat afaceri importante în România nu vor să preia frâiele acestora – observă că astfel de situaţii există şi în statele vestice, unde moştenitorii sunt doar acţionari.

Spre exemplu, a întâlnit-o la o conferinţă în Statele Unite pe tema afacerilor de familie pe una dintre moştenitoarele imperiului Mars: chiar dacă moştenitorii acestei companii sunt în jur de 50, niciunul dintre ei nu este implicat în afacere.
Andrei Oltean a făcut facultatea la Cluj, dar a urmat un semestru la Universitatea Tehnică din Stuttgart – „o zonă foarte puternică pe tipul acesta de învăţământ, fiindcă în Stuttgart sunt Mercedes, Porsche, ei au sediile acolo şi cresc o serie de ingineri de valoare”. Apoi la doctorat iarăşi a fost câteva luni în Germania, în zona de motoare diesel, undeva în nord. În rest, spune că încearcă să ajungă la cât mai multe cursuri internaţionale: „Acestea sunt la un alt nivel şi m-am lămurit acum şi mai mult că este foarte importantă educaţia”.

În timp ce Andrei Oltean este în prezent directorul de dezvoltare al grupului, Mircea Oltean este directorul general al IRUM, iar mama sa este directorul general al Maviprod – „Ea este şefa, glumim noi”. Andrei Oltean spune că prin munca alături de părinţii săi a identificat elementele de bază care trebuie îndeplinite pentru succes: „Corectitudine, seriozitate, iar probabil că unul dintre cele mai importante lucruri care au ajutat la dezvoltarea de până acum a fost că nu s-au pus banii pe primul loc şi tot timpul era prioritară dorinţa de a face ceva – de a lăsa ceva în urmă”. În prezent, IRUM are aproape 500 de angajaţi, iar cifra de afaceri pe anul 2017 la nivelul grupului Maviprod, din care face parte şi IRUM, este de 40 de milioane de euro. Cele două companii ale familiei au activităţi separate – Maviprod comercializează piese, are peste 14 puncte de lucru în ţară şi este condusă de Violeta Oltean, soţia directorului general al IRUM. 

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

ZF.ro
Deficit MAJOR de personal. Joburi pentru care înainte se băteau 1.500 de oameni pe post, acum nu se mai găsesc angajaţi Deficit MAJOR de personal. Joburi pentru care înainte se băteau 1.500 de oameni pe post, acum nu se mai găsesc angajaţi
Surpriză MAJORĂ pentru românii care vor să muncească peste hotare. Salariile explodează. Ce trebuie să ştiţi
ProMotor.ro
În România se poate conduce de la 16 ani! Uite ce trebuie să faci! În România se poate conduce de la 16 ani! Uite ce trebuie să faci!
S-a modificat CODUL RUTIER. Uite CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM CU SANCŢIUNILE!
De ce unele maşini semnalizează cu un far stins - VIDEO
Descopera.ro
Dezvăluiri INCREDIBILE din gulagul lui STALIN din Siberia în care şi-au găsit sfârşitul mulţi români au ieşit la iveală după aproape 80 de ani. „Vrei doar să plângi” Dezvăluiri INCREDIBILE din gulagul lui STALIN din Siberia în care şi-au găsit sfârşitul mulţi români au ieşit la iveală după aproape 80 de ani. „Vrei doar să plângi”
Această TÂNĂRĂ este singurul copil care s-a născut şi CRESCUT în apropiere de Cernobîl după tragicul eveniment. Arată INCREDIBIL şi are o poveste uluitoare
A vrut să facă sex ''SPORTIV''. După doar câteva minute s-a întâmplat ceva cu totul NEAŞTEPTAT - VIDEO
Go4it.ro
Hackerii pot modifică notele de la BAC şi alte examene. Cum reuşesc să spargă sistemele informatice Hackerii pot modifică notele de la BAC şi alte examene. Cum reuşesc să spargă sistemele informatice
Liang Hua, chariman Huawei: „Nu am decis încă dacă Hongmeng OS poate fi dezvoltat pentru smartphone-uri”
MILIARDE de dolari pe o simplă „amendă”. Cât va plăti Facebook pentru că a permis colectarea datelor utilizatorilor
Csid.ro
Dr. Mihaela Bilic: de ce e bine să luăm hormoni la menopauză VIDEO by CSID Dr. Mihaela Bilic: de ce e bine să luăm hormoni la menopauză VIDEO by CSID
HOROSCOP IULIE 2019: gafe în relaţii şi noi proiecte la locul de muncă
Dieta de vară: cum să slăbeşti 4 kilograme în 2 săptămâni

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.