♦ La nivelul întregii economii autohtone au fost înregistrate 7.553 de insolvenţe în 2025, cu 3,8% mai multe decât în anul anterior.

În regiunea Europei Centrale şi de Est, în 2025 au fost raportate puţin peste 46.000 de insolvenţe, numărul fiind similar (cu 0,26% mai mare) celui din anul anterior, arată raportul CEE Insovencies al firmei de analiză de risc şi consultanţă Coface.

Şase dintre cele douăsprezece pieţe analizate au raportat mai multe intrări în incapacitate de plată versus 2024, e vorba de Cehia, Estonia, Polonia, România, Serbia şi Slovenia. La polul opus s-au aflat Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia, ale căror cifre s-au îmbunătăţit.

Datele Coface arată că Ungaria e campioană la numărul intrărilor în incapacitate de plată, dar România ia „medalia de bronz“, depăşind Polo­nia, o ţară mai mare şi cu o economie mai dezvoltată.

Totuşi, în Polonia a fost inden­tificată cea mai mare creştere a numărului de insolvenţe - de 17,8%, versus 9,6% în Serbia, 8,7% în Cehia şi 12,9% în Slovenia.

Spre comparaţie, la nivelul întregii economii autohtone au fost înregistrate 7.553 de intrări în incapacitate de plată în 2025, cu 3,8% mai multe decât în anul anterior.

„Aceste cifre la nivelul regiunii reflectă o combinaţie de provocări economice persistente, condiţii de finanţare stricte şi adoptarea pe scară mai largă a procedurilor de restructurare sau insolvenţă în unele cazuri. Polonia se remarcă deoarece extinderea cadrelor de restructurare a făcut procedurile formale mai accesibile şi, prin urmare, mai frecvent utilizate de companiile aflate în dificultate financiară“, arată acelaşi raport.

Cauzele creşterii numărului de insolvenţe diferă de la ţară la ţară. În Serbia, spre exemplu, protestele naţionale ample împotriva corupţiei au creat un mediu de afaceri extrem de incert.

În Slovenia, condiţiile macroeconomice sunt cele care au stat la baza evoluţiei.

Pe de altă parte, involuţia din Ungaria este explicată de analiştii Coface prin faptul că factorii extraordinari care au umflat cifrele în anii precedenţi (în special efectele provenite din modificările tratamentului fiscal al unor forme juridice de întreprinderi) dispar treptat.

În ceea ce priveşte România, economia a fost anemică în 2025, iar inflaţia a crescut aproape de 10%.

„Numărul insolvenţelor este strâns corelat cu contextul macroeconomic; în 2025, acesta a fost caracterizat de politici restrictive (în special cele fiscale), inflaţie ridicată şi incertitudini geopolitice. Tendinţa ascendentă a insolvenţelor observată în 2024 (Ă9,38%) a continuat în 2025, numărul companiilor care au intrat în incapacitate de plată atingând un maxim al ultimilor şapte ani“, explică Tiberiu Chesoi, Head of Claims la Coface Romania.

Cel mai mare număr de insolvenţe a fost înregistrat în noiembrie şi decembrie, semnalând o deteriorare accelerată a situaţiilor financiare la finalul anului. Peste 90% dintre companiile care au apelat la această soluţie aveau venituri sub 0,5 milioane de euro (în anul anterior) sau nu îşi depuseseră situaţiile financiare pentru 2024, ceea ce sugerează un impact socio-economic limitat. Cu toate acestea, numărul firmelor mari care au intrat în insolvenţă a atins, de asemenea, un vârf al ultimilor şapte ani, reprezentând un risc sistemic din cauza potenţialelor efecte de domino. Ce urmează?

„Inflaţia persistent ridicată, politica fiscală strictă, consumul privat slab şi incertitudinea geopolitică sunt aşteptate să definească anul 2026, punând presiune suplimentară asupra afacerilor. În consecinţă, comportamentul de plată este probabil să se deterioreze, iar insolvenţele sunt proiectate să crească în continuare, inclusiv în rândul firmelor mari cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro“, arată aceeaşi sursă.