Timp de ani de zile, competiţia din industria PC-urilor s-a purtat în jurul vitezei, memoriei şi autonomiei bateriei. Astăzi însă, un nou criteriu începe să influenţeze decizia de cumpărare: inteligenţa artificială. În timp ce piaţa locală rămâne dominată de laptopuri, producătorii de tehnologie încearcă să transforme dispozitivele personale în instrumente capabile să ruleze local aplicaţii AI, iar România urmează aceeaşi direcţie observată la nivel global.

Vânzările de echipamente şi soluţii Lenovo în România s-au încadrat în aceeaşi tendinţă de creştere la nivel de grup, reflectând cele mai bune rezultate din istorie şi la nivel local. Performanţa este cu atât mai relevantă cu cât a avut loc într-un context în care deciziile de cumpărare, atât în zona consumer, cât şi în mediul de business, au fost influenţate de erodarea puterii de cumpărare şi de creşterea accelerată a costurilor operaţionale”, spune Doru Ristea, Country General Manager al Lenovo România.

Potrivit lui, piaţa locală de tehnologie a urmat direcţia globală a grupului Lenovo, care a raportat cel mai bun an financiar din istoria sa, cu venituri globale de peste 80 de miliarde de euro.

Rezultatele obţinute la nivel local au fost cele mai bune de până acum, în ciuda unui context economic complicat, în care atât consumatorii, cât şi companiile au devenit mai atenţi la cheltuieli. În ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, laptopul continuă să fie principalul motor al pieţei de PC-uri din România, reprezentând aproximativ 80% din vânzările totale ale categoriei. În paralel, producătorii încearcă să capitalizeze interesul tot mai mare pentru inteligenţa artificială prin integrarea acesteia direct în dispozitive.

Lenovo a fost unul dintre primii jucători care au lansat laptopuri pregătite pentru aplicaţii AI rulate local, fără a depinde exclusiv de cloud. Potrivit reprezentantului companiei, aceste dispozitive sunt echipate cu procesoare capabile să gestioneze sarcini complexe de inteligenţă artificială şi permit timpi de răspuns mai rapizi, dar şi un control mai bun asupra datelor utilizatorilor. „În urmă cu doi ani, Lenovo a lansat primele laptopuri AI capable, echipate cu procesoare de 45 TOPS şi acceleratoare dedicate AI (NPU). Acestea au făcut posibilă rularea locală a aplicaţiilor AI, oferind timpi de răspuns mai rapizi şi un control mai bun asupra datelor”, explică Doru Ristea.

Consumul de dispozitive inteligente a continuat să crească, însă într-un ritm moderat. Potrivit Lenovo, evoluţia este influenţată atât de disponibilitatea bugetelor, cât şi de accesibilitatea produselor şi de gradul de adoptare a aplicaţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Portofoliul companiei acoperă toate segmentele de utilizatori, de la consumatori individuali până la companii mari şi centre de date, iar strategia este construită în jurul conceptului „Smarter AI for All”.

Aceasta presupune dezvoltarea unui ecosistem complet, în care inteligenţa artificială poate funcţiona pe multiple dispozitive şi infrastructuri. „Această abordare permite utilizatorilor să acceseze aplicaţii AI într-un ecosistem «from pocket to cloud»: de la smartphone-uri Motorola până la sisteme de tip high performance, high density şi high availability, optimizate pentru scenarii complexe de procesare”, afirmă reprezentantul Lenovo. La nivel local, compania şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa de PC-uri, cu o cotă de aproximativ 30%, conform datelor IDC.

În contextul în care la nivel global segmentul premium câştigă teren, Lenovo consideră că succesul vine mai degrabă din capacitatea de a răspunde unor nevoi şi bugete diverse decât din concentrarea pe o singură categorie de produse. „Indiferent de structura cererii din piaţă, mai mult sau mai puţin premium, Lenovo îşi adaptează constant portofoliul pe baza feedbackului de la clienţi, astfel încât să poată oferi soluţii relevante pentru fiecare categorie de utilizatori, indiferent de buget”, spune Doru Ristea.

În privinţa preţurilor, industria IT a fost mai puţin afectată de inflaţie decât alte sectoare economice. Deşi costurile componentelor şi contextul geopolitic au generat presiuni asupra lanţurilor de aprovizionare, producătorii au reuşit să menţină o relativă stabilitate a preţurilor. „Deşi în multe industrii preţurile au crescut în ultimii ani, în IT impactul a fost mai moderat. Inovaţia constantă şi eficienţa operaţională a unor companii precum Lenovo au contribuit la menţinerea unei bune predictibilităţi a preţurilor, chiar şi într-un context economic şi geopolitic complex”, concluzionează Doru Ristea.

Consumatorii schimbă mai rar laptopurile, dar cer tot mai multă integrare, iar inteligenţa artificială începe să influenţeze deciziile de achiziţie.

Dacă în urmă cu câţiva ani schimbarea laptopului la fiecare trei-patru ani era o practică obişnuită, astăzi atât consumatorii, cât şi companiile îşi prelungesc ciclurile de înlocuire. Presiunea inflaţiei, costurile operaţionale mai ridicate şi nevoia de optimizare a bugetelor au determinat un comportament mai prudent în piaţă. Potrivit lui Doru Ristea, această tendinţă este vizibilă atât în segmentul consumer, cât şi în mediul de business, unde organizaţiile încearcă să obţină cât mai multă valoare din echipamentele existente. „Erodarea puterii de cumpărare şi creşterea costurilor operaţionale pentru companii au determinat un apetit mai rezervat de achiziţii în ultima perioadă şi un comportament mai prudent, atât în rândul consumatorilor, cât şi al companiilor, rezultând în prelungirea duratei de utilizare a flotelor de PC-uri existente.

Această tendinţă reflectă o nevoie de optimizare a costurilor şi de menţinere a unui nivel de rezilienţă într-un context economic şi geopolitic marcat de incertitudine”, spune reprezentantul Lenovo. În paralel, relaţia utilizatorilor cu tehnologia se schimbă. Dacă în trecut achiziţia era centrată pe un singur dispozitiv, în prezent consumatorii caută experienţe integrate între laptop, tabletă, smartphone şi serviciile bazate pe inteligenţă artificială. Tot mai mulţi utilizatori îşi doresc continuitate între dispozitive şi posibilitatea de a trece de la unul la altul fără întreruperi.

Munca, comunicarea şi divertismentul se desfăşoară simultan pe mai multe ecrane, iar interoperabilitatea devine o condiţie esenţială. „Utilizatorii nu mai privesc tehnologia ca pe o serie de dispozitive separate, ci ca pe un ecosistem interconectat, care trebuie să funcţioneze fluid şi fără întreruperi.

De exemplu, un utilizator începe o activitate pe laptop, o continuă pe tabletă şi o finalizează de pe telefon, iar această tranziţie trebuie să fie naturală şi fără fricţiuni”, explică Doru Ristea. În această ecuaţie, inteligenţa artificială adaugă un nou nivel de personalizare şi automatizare. Soluţiile dezvoltate de producători permit dispozitivelor să înveţe comportamentul utilizatorilor, să anticipeze anumite nevoi şi să simplifice activităţile repetitive. „Nu mai este vorba doar despre performanţa unui dispozitiv, ci despre capacitatea întregului ecosistem de a susţine productivitatea şi creativitatea utilizatorului”, adaugă el.

Consumul de dispozitive inteligente a continuat să crească, însă într-un ritm moderat. Potrivit Lenovo, evoluţia este influenţată atât de disponibilitatea bugetelor, cât şi de accesibilitatea produselor şi de gradul de adoptare a aplicaţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

Deşi inteligenţa artificială domină discursul industriei, Lenovo consideră că piaţa românească se află încă într-o etapă de tranziţie. Majoritatea utilizatorilor folosesc AI prin intermediul aplicaţiilor din cloud, însă interesul pentru rularea locală a aplicaţiilor pe dispozitive dedicate începe să crească. Beneficiile sunt legate de viteză, securitate şi controlul datelor, iar aceste argumente sunt deja importante pentru companiile care procesează volume mari de informaţii. „Impactul AI asupra pieţei locale este deja vizibil, dar suntem încă într-o etapă de tranziţie – de la interes şi experiment la adopţie concretă.

Pe măsură ce apar tot mai multe aplicaţii AI care rulează local, direct pe dispozitiv, valoarea unui sistem AI PC devine mult mai tangibilă”, afirmă Doru Ristea. Acesta consideră că mediul de business este în prezent principalul motor al adopţiei, în special în organizaţiile care folosesc intensiv date şi caută modalităţi de automatizare şi eficientizare. „Utilizatorii încep să înţeleagă beneficiile clare: viteză mai mare de răspuns, latenţă redusă, securitate crescută şi control asupra datelor, posibilitatea de a lucra offline sau în medii restrictive.” Creşterea cu 84% a veniturilor generate de soluţiile AI la nivelul grupului Lenovo reflectă o schimbare care începe să se vadă şi în România. Potrivit companiei, inteligenţa artificială nu mai este percepută exclusiv ca o tehnologie de viitor, ci începe să genereze beneficii măsurabile pentru utilizatori şi organizaţii. „Pentru clienţii din România, AI a depăşit deja etapa de concept sau curiozitate şi începe să fie percepută ca o sursă reală de valoare în business”, spune Doru Ristea. El arată că impactul se vede atât la nivelul dispozitivelor, prin apariţia AI PC-urilor, cât şi la nivelul infrastructurii, prin investiţiile în centre de date, soluţii edge computing şi platforme de management şi securitate. „Vedem deja o serie de proiecte concrete în diverse industrii, de la automatizarea proceselor interne până la optimizarea deciziilor operaţionale sau îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii. Din această perspectivă, AI nu mai este doar un instrument tehnologic, ci devine un avantaj competitiv, care ajută companiile să fie mai eficiente, mai agile şi mai bine pregătite pentru evoluţiile din piaţă.”

Ce urmează?

Din persectiva lui Doru Ristea, piaţa IT&C din România traversează o perioadă de recalibrare după creşterea accelerată din anii pandemiei. Deşi estimările pentru 2026 indică o scădere a pieţei de PC-uri comparativ cu anul anterior, perspectivele pe termen mediu şi lung rămân favorabile, susţinute de nivelul încă redus de digitalizare şi de apariţia unor noi nevoi tehnologice generate de inteligenţa artificială. Potrivit Country General Managerului Lenovo, evoluţia industriei trebuie privită într-un context mai larg, în care factorii economici şi geopolitici continuă să influenţeze deciziile de investiţii ale consumatorilor şi companiilor. „Piaţa s-a consolidat în ultimii ani, pe fondul unei creşteri bruşte în timpul pandemiei, dar păstrându-se la un nivel peste cel de dinaintea pandemiei. Desigur, ca orice piaţă, şi cea IT&C este influenţată de mediul economic general şi, în egală măsură, de situaţia geopolitică globală.” Deşi pe termen scurt estimările IDC indică o piaţă locală de PC-uri cu aproximativ 20% mai mică decât în anul precedent, reprezentantul Lenovo consideră că există premise solide pentru revenirea creşterii. România continuă să se afle în urma multor state din Europa Centrală şi de Vest în ceea ce priveşte gradul de digitalizare şi penetrarea echipamentelor IT în gospodării. „Pe termen mediu şi lung însă, gradul de penetrare a PC-ului la nivelul gospodăriilor, precum şi cel de digitalizare al companiilor şi instituţiilor publice este încă scăzut. Pe acest fond, dar şi în combinaţie cu creşterea constantă a consumului de aplicaţii AI ce necesită un suport tehnologic din ce în ce mai performant, estimez un avans constant şi consistent în următorii ani pentru piaţa de profil.” În mediul corporate, companiile continuă să manifeste prudenţă în privinţa cheltuielilor, însă nevoia de modernizare începe să devină tot mai evidentă. După o perioadă în care multe organizaţii au prelungit durata de utilizare a echipamentelor existente, atenţia se mută către investiţiile cu impact direct asupra competitivităţii. „Realitatea din piaţă este una echilibrată între prudenţă şi nevoia de modernizare. Pe de o parte, multe companii continuă să fie atente la costuri şi aleg să prelungească ciclurile de viaţă ale echipamentelor existente. Pe de altă parte, vedem semnale clare de reluare a investiţiilor, în special în zonele critice pentru business: securitate, productivitate, infrastructură capabilă să suporte AI.” Interesul pentru noile generaţii de echipamente capabile să ruleze aplicaţii de inteligenţă artificială direct pe dispozitiv este în creştere, mai ales în departamentele care procesează volume mari de date sau desfăşoară activităţi complexe de analiză şi dezvoltare. „Cred că în următoarele 12–24 luni vom vedea un nou val de modernizare a flotelor IT, determinat de trei factori principali: evoluţia aplicaţiilor AI, cerinţele tot mai stricte de securitate şi schimbările la nivel de software şi sisteme de operare.” În acest context, Lenovo îşi consolidează poziţia de lider pe piaţa locală. Compania deţine aproximativ 30% din piaţa PC-urilor din România, peste nivelul cotei globale de 24,4%, şi mizează pe un portofoliu care acoperă toate categoriile de utilizatori şi bugete. „În România, Lenovo ocupă o poziţie solidă de lider de piaţă, cu o cotă de aproximativ 30%, consolidată printr-o prezenţă echilibrată în toate segmentele. Unul dintre principalele avantaje competitive este capacitatea de a livra un portofoliu complet, adaptat fiecărui tip de utilizator şi buget.” Pentru perioada 2026–2027, scenariul anticipat de companie nu este unul de stagnare, ci de tranziţie către o nouă etapă de dezvoltare. După o perioadă de ajustare şi prioritizare a investiţiilor, piaţa ar putea beneficia de un nou ciclu de înlocuire şi modernizare, alimentat de evoluţiile din zona AI, securitate şi eficienţă energetică. „Pe termen scurt, ne aşteptăm la o perioadă de ajustare a pieţei, în care companiile îşi optimizează investiţiile şi îşi prioritizează proiectele cu impact direct în business. Totuşi, această etapă nu indică o stagnare, ci mai degrabă o tranziţie către un nou ciclu de creştere.” În opinia sa, pe măsură ce aplicaţiile bazate pe inteligenţă artificială devin mai sofisticate şi necesită putere de procesare tot mai mare, nevoia de upgrade va apărea în mod natural atât în companii, cât şi în rândul utilizatorilor individuali. „Ne aşteptăm la o revenire graduală a creşterii, susţinută de un nou ciclu de inovare tehnologică în jurul AI, securităţii şi eficienţei energetice.”   

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Doru Ristea, Country General Manager Lenovo România

1. Ce tip de consumator vedeţi astăzi în România: unul orientat spre preţ sau unul dispus să investească mai mult într-un produs premium care rezistă mai mult timp?

Consumatorul din România este astăzi mai informat şi mai atent decât în trecut, iar decizia de achiziţie reflectă acest echilibru între preţ şi valoare. Pe de o parte, există în continuare o sensibilitate ridicată la cost, determinată de contextul economic. Acest lucru se vede în tendinţa de a analiza mai atent achiziţiile şi de a prelungi durata de utilizare a echipamentelor existente. Pe de altă parte, observăm tot mai clar o orientare către produse cu valoare adăugată mai mare — în special în segmentele premium şi business — acolo unde utilizatorii înţeleg beneficiile pe termen lung: performanţă mai bună, durată de viaţă extinsă, securitate şi fiabilitate, experienţă de utilizare superioară.

2. Care sunt cele mai mari schimbări pe care le-aţi observat în comportamentul consumatorului român faţă de acum cinci ani?

Una dintre cele mai vizibile schimbări este nivelul mult mai ridicat de informare înainte de achiziţie. Consumatorii alocă mai mult timp documentării, compară opţiuni şi sunt mult mai atenţi la raportul valoare-preţ, nu doar la specificaţiile tehnice. În acelaşi timp, utilizatorii caută tot mai mult dispozitive care să poată acoperi mai multe scenarii de utilizare într-un mod eficient: muncă, entertainment, gaming sau comunicare. Laptopul nu mai este doar un instrument de productivitate, ci un hub central pentru activităţi diverse. De asemenea, vedem o importanţă mai mare acordată mobilităţii şi autonomiei. Posibilitatea de a lucra sau de a accesa conţinut din orice locaţie a devenit esenţială, ceea ce a influenţat atât preferinţa pentru anumite tipuri de dispozitive, cât şi criteriile de selecţie. Nu în ultimul rând, experienţa de utilizare a devenit un diferenţiator cheie. Designul, interfaţa, uşurinţa în utilizare şi integrarea între dispozitive cântăresc mai mult decât în trecut, iar utilizatorii sunt din ce în ce mai atenţi la modul în care tehnologia le simplifică activitatea de zi cu zi. Toate aceste schimbări arată o maturizare a consumatorului, care nu mai cumpără doar un produs, ci o experienţă completă, adaptată stilului său de viaţă.

3. Lenovo vorbeşte despre strategia Hybrid AI. Cum vedeţi integrarea AI în viaţa de zi cu zi a utilizatorului obişnuit din România în următorii ani?

Integrarea AI în viaţa de zi cu zi va fi din ce în ce mai naturală şi mai puţin vizibilă ca tehnologie în sine. Strategia Lenovo de Hybrid AI porneşte de la ideea că inteligenţa artificială trebuie să ruleze acolo unde aduce cea mai mare valoare — fie pe dispozitiv, în cloud sau în infrastructura de tip edge — în funcţie de scenariul de utilizare. Pentru utilizatorul obişnuit, acest lucru se va traduce în experienţe mai rapide, mai personalizate şi mai sigure, iar inteligenţa artificială va fi integrată în activităţile de zi cu zi: organizarea informaţiilor, generarea de conţinut, optimizarea fluxurilor de lucru, interacţiunea cu aplicaţiile şi dispozitivele. Un rol important îl vor avea şi asistenţii inteligenţi de tip Agentic AI, care pot învăţa comportamentul utilizatorului şi pot automatiza sarcini recurente, crescând semnificativ productivitatea. În acelaşi timp, modelul hibrid va permite utilizatorilor să beneficieze atât de puterea de procesare a cloud-ului, cât şi de avantajele rulării sistemelor la nivel local.