Banca Transilvania (TLV) nu a primit motivarea deciziei Consiliului Concurenţei în dosarul ROBOR şi nu a luat încă decizia de a provizona amenda, a spus Ömer Tetik, CEO-ul băncii, luni, în conferinţa cu analiştii şi investitorii pe rezultatele primului semestru din 2026.

Întrebat de casa de brokeraj poloneză Trigon dacă suma de 960 mil. lei devine plătibilă înainte de soluţionarea definitivă a litigiului în cazul în care decizia este comunicată, şi de analistul Jovan Sikimic care este stadiul dosarului, şeful băncii a răspuns că lipseşte chiar documentul pe baza căruia banca şi-ar putea calibra reacţia.

„Spaţiul public a fost inundat de declaraţii, opinii, observaţii. Trebuie să subliniez din nou că Banca Transilvania şi grupul BT nu sunt de acord cu acuzaţiile, pentru că, revenind la întrebarea iniţială, decizia, motivarea deciziei, nu ne-a fost comunicată. Singura comunicare a fost prin media şi prin comunicate de presă", a spus Ömer Tetik.

El a arătat că banca lucrează cu consultanţii juridici la mai multe scenarii, care depind de mersul procesului. Prima opţiune, în cazul în care decizia circulată public s-ar menţine, este contestarea şi refuzul plăţii, urmată de oferirea unei garanţii de plată, respectiv a unei scrisori de garanţie, în timp ce litigiul continuă.

„Nu suntem de acord să facem plata", a spus CEO-ul.

Pe partea de provizioane, Tetik a spus că discuţia este deschisă în interiorul băncii, dar şi cu auditorii şi cu avocaţii, iar decizia va depinde de estimarea şanselor de a pierde procesul. „Vedem probabilitatea de a provizona la fel cum vedem probabilitatea de a pierde, într-o instanţă corectă, în faţa Consiliului Concurenţei - destul de redusă", a spus el, adăugând că nu tratează răspunsul ca pe unul final şi că totul depinde de documentaţia oficială şi de momentul în care aceasta va ajunge la bancă.

„Va fi de lungă durată. Va fi un maraton. Va fi şi multă poluare în spaţiul public, cu ştiri, acuzaţii şi observaţii", a spus Tetik. El le-a transmis analiştilor şi investitorilor instituţionali că, citind observaţiile unor terţi independenţi, de la mediul academic la participanţii la piaţă, vor înţelege că „este o neînţelegere uriaşă", pe care banca speră să o clarifice, „deşi vom pierde timp şi bani prin instanţă".

Suma de 960 mil. lei a fost menţionată de analistul de la Trigon, nu de reprezentanţii băncii, care nu au confirmat şi nu au infirmat cifra în cadrul conferinţei.

Raportările semestriale arată de ce miza acestei decizii de provizionare este urmărită de investitori. La nivel individual, Banca Transilvania a raportat pentru primul semestru un profit net de 2,14 mld. lei, în creştere cu 20,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar la nivel de grup 2,5 mld. lei, cu 26,8% mai mult. O eventuală provizionare integrală a sumei vehiculate în spaţiul public ar echivala cu aproape 45% din profitul net semestrial al băncii.

Deocamdată, bilanţul nu arată o astfel de constituire. Linia de provizioane pentru alte riscuri şi cheltuieli era la 30 iunie 2026 de 632,5 mil. lei la nivel individual, în scădere cu 1,1% faţă de finalul lui 2025, şi de 811,1 mil. lei la nivel de grup, în scădere cu 3,1%. În plus, în metodologia proprie a băncii, costul riscului nu include provizioanele pentru risc de litigiu, astfel că un astfel de cost nu s-ar regăsi în indicatorul de 0,63% raportat la nivel individual pentru semestru.

Din perspectiva capitalului, banca are spaţiu de absorbţie. Rata totală de adecvare a capitalului era de 21,96% la nivel individual şi 21,16% la nivel de grup la 30 iunie, faţă de cerinţe globale de 18,15%, respectiv 18%, iar distanţa până la pragul de restricţionare a distribuirilor era de 381 puncte de bază la bancă şi 316 puncte de bază la grup. Fondurile proprii ale băncii erau de 21,53 mld. lei, iar activele ponderate la risc, de 98 mld. lei, ceea ce înseamnă că o sumă de ordinul a 960 mil. lei ar reprezenta, printr-un calcul direct, sub un punct procentual din rata de capital.