Investiţiile companiilor din Statele Unite sunt pe cale să crească de peste trei ori mai repede decât cele din Europa în cei şase ani scurşi de la pandemie, potrivit unor previziuni care arată cât de mare a devenit prăpastia dintre cele două economii, alimentată de cursa pentru inteligenţa artificială, relatează FT.

Cheltuielile corporate cu echipamente şi capacităţi noi de producţie din SUA sunt estimate să crească cu 40% în termeni reali între 2021 şi finalul anului viitor, arată prognozele companiei de consultanţă Oxford Economics. Principalul motor al acestei creşteri îl reprezintă cheltuielile în explozie cu echipamentele destinate inteligenţei artificiale.

Prin comparaţie, în zona euro investiţiile companiilor urmează să crească în aceeaşi perioadă cu doar 12% în termeni reali, iar investiţiile firmelor germane sunt aşteptate să stagneze aproape complet.

Cifrele subliniază dificultatea cu care se confruntă Europa în încercarea de a ţine pasul cu explozia cheltuielilor americane cu echipamente şi dotări de înaltă tehnologie. Continentul rămăsese în urma Statelor Unite la capitolul investiţii în tehnologia informaţiei chiar şi înainte de apariţia modelelor mari de limbaj, un fenomen declanşat de lansarea ChatGPT la finalul anului 2022.

Datele ridică însă semne de întrebare şi pentru economia americană, care mizează masiv pe inteligenţa artificială într-un moment în care Banca Reglementelor Internaţionale şi alte instituţii avertizează asupra riscului tot mai mare al unui „crah investiţional“ costisitor. Google, Meta, Microsoft şi Amazon sunt pe cale să investească peste 725 de miliarde de dolari numai în 2026, în cursa pentru construirea de infrastructură dedicată inteligenţei artificiale.

Prognozele Oxford Economics arată că Europa a făcut progrese minime, dacă nu chiar deloc, în reducerea acestui decalaj investiţional de la publicarea, în septembrie 2024, a raportului privind competitivitatea elaborat de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Draghi avertiza atunci că digitalizarea, decarbonarea şi cheltuielile mai mari pentru apărare impun o creştere „fără precedent“ a investiţiilor, până la niveluri „văzute ultima dată în anii 1960 şi 1970“. Efortul necesar, spunea el, este mai mare decât cel al Planului Marshall de după al Doilea Război Mondial.

„Statele Unite sunt o economie mai dinamică, mai antreprenorială, deci se mişcă mai rapid şi există recompense mai mari în cursa inteligenţei artificiale. Europa este mult mai lentă“, a declarat Daniel Harenberg, economist la Oxford Economics.

Europa se confruntă în acelaşi timp cu un decalaj de productivitate tot mai mare faţă de Statele Unite. „Statele Unite s-au distanţat şi mai mult faţă de Europa în ultima perioadă“, a declarat Bart van Ark, profesor la University of Manchester, în faţa oficialilor BCE, la forumul băncii centrale de la Sintra, din această vară.

Potrivit analizei lui van Ark, produsul intern brut generat pe oră lucrată a crescut cu 14 dolari în SUA între 2018 şi 2025, faţă de doar 2 dolari în Europa. „Decalajul nu ţine doar de sectorul digital“, a adăugat acesta, subliniind că performanţa superioară a americanilor s-a extins şi în alte sectoare, inclusiv în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, precum şi în serviciile profesionale.

Van Ark susţine totuşi că investiţiile mai mari nu sunt, în sine, suficiente pentru a rezolva problemele de productivitate ale Europei. „Problema mai profundă“ a continentului este că inovaţia nu este „conectată corespunzător“ cu adoptarea noilor idei şi instrumente de către companiile din diferite sectoare.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, avertiza anul trecut, într-un discurs, că modelul de creştere al regiunii, dependent de industria prelucrătoare, este „construit pentru o lume care dispare treptat“.

Europa a fost una dintre primele jurisdicţii din lume care au adoptat reguli stricte privind utilizarea inteligenţei artificiale, legislaţia europeană din 2024 în domeniu fiind, potrivit Comisiei Europene, „primul cadru legal de acest fel din lume“.

Criticii avertizează că reglementările stricte pot înăbuşi inovaţia şi pot descuraja investiţiile în inteligenţa artificială. „Suntem în contratimp cu o lume în schimbare“, spunea preşedintele francez Emmanuel Macron într-un discurs susţinut în urmă cu doi ani, în care avertiza că Europa „supra-reglementează“ şi „subinvesteşte“.

Karsten Junius, economist-şef la banca J. Safra Sarasin, afirmă că „Europa a ratat cel mai recent val de tehnologie de vârf“. El se arată totuşi încrezător că uriaşul decalaj investiţional faţă de Statele Unite este, cel puţin parţial, un fenomen temporar.

„Investiţiile în inteligenţa artificială din SUA nu vor continua la această scară la nesfârşit“, a spus Junius, adăugând că cicluri investiţionale în tehnologia informaţiei şi în cea a semiconductorilor au mai existat în trecut, „şi vom continua să le avem“.

Problema este însă agravată de nivelul mai scăzut de inovaţie şi de flexibilitate din Europa, pe care Junius îl pune parţial pe seama rigidităţii pieţei muncii.

„Dacă Europa nu reuşeşte să recupereze decalajul în tehnologia de vârf, nivelul nostru de trai relativ, comparativ cu cel din Statele Unite, va continua să se erodeze“, a avertizat economistul.