În 2010 scriam despre Andrei Lopată, unul dintre primii români dezvoltatori de jocuri pentru mobil. Acum conduce Revo Solutions, un business de aplicaţii cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane dolari

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 22 octombrie 2014 2421 afişări

În urmă cu patru ani, Business Magazin îş prezenta pe Andrei Lopată, cel care conducea Namco Bandai Networks România.

În 2010 scriam despre Andrei Lopată, unul dintre primii români dezvoltatori de jocuri pentru mobil. Acum conduce Revo Solutions, un business de aplicaţii cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane dolari
În 2010 scriam despre Andrei Lopată, unul dintre primii români...

Andrei Lopată este unul din cei puţini, cinci la număr, care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. Între timp au crescut considerabil şi numărul angajaţilor din sistem, şi numărul de companii.

Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

Cover Story 2010



Pe o piata care la nivel mondial depaseste cinci miliarde de euro, cea a jocurilor pentru mobile, lucreaza mai mult de 1.000 de romani. Recent intrata este compania japoneza Namco, creatoarea binecunoscutului Pac-Man.

Francezi, israelieni, americani, japonezi si nu numai isi disputa din Romania bucati dintr-o piata care la nivel mondial depaseste 5 miliarde de euro, cea a jocurilor pentru telefoanele mobile. Mitul programatorului roman este astfel confirmat; mai mult de 1.000 de oameni isi pun la bataie aptitudinile tehnice in patru mari filiale si multe alte firme mai mici. De mai bine de un an, de cand a intrat in joc si compania japoneza Namco, creatoarea binecunoscutului Pac-Man, batalia se da in liniste. Poate fi calmul dinaintea furtunii.

Pe pervazul biroului lui Andrei Lopata se afla "Arta managementului", editia a V-a, o carte scrisa de Christine Porter si David Reese. Cartea este putin prafuita si subliniaza dualitatea unui manager de companie de jocuri, pasionat initial de personaje animate, curse sau strategii virtuale, dar care este obligat, in cele din urma, sa renunte la natura sa ludica si sa se dedice administrarii afacerii.

Desi conduce Namco Bandai Networks Romania, cea mai recent intrata companie pe piata locala, Lopata este unul din cei putini, cinci la numar, care in 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astazi industria romaneasca a jocurilor. Intre timp au crescut considerabil si numarul angajatilor din sistem, si numarul de companii, iar Romania s-a transformat, printr-un soi de joc al sanselor, intr-un "hub" european al dezvoltarii de jocuri, cu un accent special pe nisa jocurilor pentru telefonul mobil.

Pe continentul european, numele Namco Bandai este insa destul de putin cunoscut, desi apartine unuia dintre cei mai mari producatori de jocuri din lume. In Romania, nici atat. Intrebati pe oricine din afara cercului de oameni din industria jocurilor si probabil nu va putea spune cu ce se ocupa compania. "Nici macar cei care vin la interviuri de angajare nu stiu prea multe", spune in gluma Andrei Lopata, directorul de operatiuni al companiei. "De-abia dupa ce afla de Pac-Man fac legatura", marturiseste el despre jocul devenit emblema pentru producatorul japonez.

Studioul din Romania si-a inceput activitatea in 2007, pe atunci sub numele de Vivendi Games Mobile, fiind divizia locala a producatorului care, un an mai tarziu, a cumparat competitorul Activision. In urma integrarii, jocurile pentru echipamente mobile nu au mai avut loc in strategia noilor manageri, care au luat atunci decizia sa renunte la productia de astfel de jocuri si sa inchida sau sa vanda toate birourile din lume. Asa a intrat practic Namco Bandai in Romania.

"Negocierea a fost destul de neobisnuita", isi aminteste Lopata, cel care a purtat discutiile cu Kenji Hisatsune, seful din SUA al companiei, cu managerul operatiunilor din Marea Britanie de la acel moment si cu seful studioului american de productie. Nu, nu pentru ca, in general, discutiile dintre europeni sau americani si japonezi sunt destul de greoaie, ci pentru ca strainii au pus mai degraba pret pe cuvant atunci cand au trasat conditiile generale ale preluarii, decat pe indicatorii si rapoartele financiare analizate cu minutiozitate inainte. Una dintre conditii, spre exemplu, a fost ca echipa de management sa ramana aceeasi, desi in contract nu se regaseste o asemenea clauza. Iar tactica este aplicata si acum, o decizie comunicata verbal valorand mai mult decat procesul birocratic ce trebuie urmat.

Studioul unde lucreaza acum aproape 140 de oameni, cifra ce urmeaza sa depaseasca 150 pana la jumatatea anului, este insa un soi de subcontractor pentru Namco Bandai, achizitia avand drept scop acoperirea activitatilor de adaptare a jocurilor pe noile modele de telefoane. In celelalte birouri, din SUA si Japonia, nu prea se mai facea fata, in timp ce in Marea Britanie activitatea s-a concentrat doar pe vanzari. "Cand porneste un proiect nou, compania cere oferte de la toate diviziile din lume, dar si de la firme externe, urmand sa aleaga producatorul in functie de costurile aferente si de timpul de derulare", explica Andrei Lopata.

Astfel, deciziile operationale si strategiile sunt creionate independent in fiecare dintre filiale, entitati juridice independente care ajung astfel sa concureze intre ele pentru a castiga un proiect. Competitia se justifica prin faptul ca investitiile si cheltuielile sunt suportate din incasarile proprii, fara sustinere din partea companiei-mama, model radical diferit fata de cel aplicat de Vivendi, spre exemplu, care lua deciziile la sediul central si le transmitea apoi spre executie in studiourile din lume, centralizand veniturile si cheltuielile.

"Evident, daca nu faci bani, nu mai poti prelua nici proiecte", spune managerul Namco Bandai Romania. Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape 2,4 de milioane de euro, din care mai bine de 95% provine de pe piata americana, in conditiile unei marje de profitabilitate de 2%. Perspectivele pentru acest an sunt insa destul de optimiste, mai ales ca a existat crestere chiar din primele doua luni, iar planurile lui Lopata vizeaza dezvoltarea a 12 jocuri in 2010, cu patru mai multe fata de anul precedent.

Intrarea Namco Bandai a confirmat Romania drept "hub" pentru productia de jocuri pentru telefoane mobile, chiar daca probabil nu asta a fost intentia de la bun inceput. Rand pe rand, pe piata si-au facut loc cativa dintre cei mai mari producatori din lume, mizand fiecare pe avantajul de a avea o legatura aici si de a nu porni de la zero ñ Electronic Arts a avut omul, pe Mihai Pohontu, angajat in SUA si intors in tara pentru a porni divizia, Gameloft a avut relatia stabilita anterior cu Romania de Ubisoft, companie aflata sub aceeasi umbrela, iar Namco Bandai a avut un birou gata cladit, cu mai bine de 100 de angajati. "Probabil ca daca in locul unui roman ar fi fost un ungur sau daca in loc de Bucuresti studioul ar fi fost la Budapesta, industria romaneasca de jocuri n-ar mai fi fost la fel de aglomerata", crede Paul Friciu, seful Gameloft. "Iar daca ar fi fost sa porneasca de la zero, evaluarea ar fi fost facuta mult mai in detaliu, caz in care alte tari vecine ar fi avut poate de castigat".

Pe de alta parte insa, Romania are in continuare avantajul ca dispune de programatori specializati mai ieftini decat in Vest, mai ales acum, cand situatia economica dificila a temperat asteptarile si cresterile mari de salarii de acum cativa ani. In total, in domeniul dezvoltarii de jocuri pentru mobile lucreaza probabil peste 1.000 de oameni, dar fiind ca, pe langa marii producatori care aduna mai mult de jumatate din aceasta cifra, exista zeci de firme mici cu cateva jocuri la activ sau chiar echipe de cativa oameni care au dezvoltat un singur joc pentru iPhone. Un programator din categoria juniorilor, cu un bagaj de cunostinte de baza, este platit cam cu 800 de euro, in timp ce unul specializat si cu experienta mai mare de trei ani castiga in medie 1.500 de euro, dupa aprecierea Iulianei Badea, manager in cadrul companiei de resurse umane Lugera&Makler, dar poate ajunge chiar si la 2.500 de euro. Adica sub nivelul salariilor programatorilor din Europa de Vest si chiar si din tari vecine, precum Polonia. "Fata de Ucraina, spre exemplu, programatorii romani sunt mai scumpi. Prin comparatie cu Franta insa, sunt mai ieftini, iar fata de Marea Britanie sunt foarte ieftini", apreciaza Andrei Lopata.

Cu toate acestea, salariile au crescut destul de mult in ultimii ani, cu o marja chiar mai mare de 20% pe an, pe de-o parte pentru ca nivelul de unde s-a pornit a fost scazut de la bun inceput, iar pe de alta parte pentru ca, de fiecare data cand un nou competitor si-a facut intrarea pe piata, firmele deja existente s-au asigurat astfel ca nu vor pierde din angajati. De-abia anul trecut s-au vazut si efectele acestei strategii de crestere a salariilor, cand, fortate sa se reorganizeze si sa reduca din cheltuieli, multe companii au renuntat la o parte din angajati - obligati astfel, in cea mai mare parte, sa se reorienteze catre alte domenii unde era nevoie de programare. "Singura problema ramane faptul ca, desi stam bine din punct de vedere tehnic, la capitolul design si creativitate mai avem de munca", crede Paul Friciu, managerul Gameloft, care se loveste acum tocmai de acest neajuns in cautarea de angajati, in special pentru departamentul de creatie, ca parte a strategiei de crestere de la 210 la 240 de oameni in prima parte a acestui an.

Andrei Lopata are si o explicatie pentru ceea ce denumesc managerii companiilor de jocuri "lipsa de creativitate". In Romania n-a existat traditia din cultura occidentala a revistelor de benzi desenate sau a jocurilor electronice de sala aparute in urma cu mai mult de trei decenii. Pac-Man, de exemplu, personajul pe care s-a construit imperiul Namco, a aparut in 1980 si detine opt recorduri Guiness, printre care "cel mai de succes joc video cu moneda" din lume, dar si cel mai mare joc, pentru ca in 2004 a fost recreat de studentii de la New York University, imbracati in costumul galben al personajului sau in fantome multicolore si jucat in labirintul cladirilor din Manhattan.

Pac-Man face astfel si o legatura culturala care altfel nu prea functioneaza. Pentru ca Namco Bandai imparte harta mondiala in trei: Japonia, pentru care produc jocuri doar japonezii, SUA si restul lumii. Japonia si celelalte tari din Asia, in general, beneficiaza de tratament special doar prin prisma diferentelor de fond, fie ele culturale sau chiar comportamentale, pentru asiatici jocurile fiind mai mult decat un stil de viata. Nu conteaza ca doar jumatate din populatia continentului detine un telefon mobil, daca ne gandim ca baza este uriasa - numai China si Japonia aduna peste 850 de milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobila. "Diferentele culturale enorme ne-au impiedicat sa dezvoltam jocuri pentru Asia. Si nici cu piata americana nu avem prea multe in comun", spune Andrei Lopata. Cea mai importanta deosebire dintre Europa si America tine chiar de platforma - in Europa, jocurile sunt cladite in Java, in timp ce in SUA este folosita platforma Brew. Cu toate acestea, nu putea fi ignorat potentialul enorm al pietei americane, unde consumatorii sunt mult mai deschisi sa cheltuie sume modice pentru a cumpara un joc pentru telefonul mobil decat europenii, care anul acesta ar urma sa asigure 20% din vanzari.

Contributia pietei romanesti nu va fi insa foarte mare, pentru ca din punctul de vedere al jocurilor mobile nu este inca o piata consistenta, chiar daca e comparabila ca vanzari cu tari mai dezvoltate in domeniu, precum Ungaria sau Cehia. Putini scot din buzunar intre unu si trei euro pentru a descarca unul dintre jocurile disponibile pe portalurile operatorilor de telefonie mobila - Orange si Vodafone, spre exemplu, ofera fiecare peste 1.000 de titluri. "Baza de consumatori este mica si destul de instabila, in principiu cateva zeci de mii de oameni care cumpara jocuri in mod constant", sustine Paul Friciu. In realitate, numarul celor care se joaca este mult mai mare, pentru ca, asemenea computerelor, nici telefoanele mobile nu sunt ferite de piraterie.

Problema n-ar fi nici jocurile disponibile - operatorii ofera titluri semnate de nume cunoscute, precum Electronic Arts, Gameloft, Glu sau I-Play - si nici compatibilitatea telefoanelor, din moment ce aproape toate tipurile de terminale vandute de cei mai mari operatori de pe piata, cateva mii la numar, sunt capabile sa ruleze un joc. Cu toate acestea, numai "aproximativ 10% dintre vizitatorii portalului Orange folosesc serviciul de jocuri, descarcand in medie cam doua titluri pe luna", spune Oana Comanescu, content&young segment manager in cadrul Orange Romania. Pentru competitorul Vodafone, care a lansat si un abonament de doi euro ce permite descarcarea a doua jocuri pe luna indiferent de costul lor, media este de 1,5 jocuri, preferate fiind cele de fotbal, curse de masini si actiune, pe care cei mai multi dintre clienti le joaca pe telefoane Nokia, urmate de Sony Ericsson si Samsung, conform oficialilor Vodafone. "Mai mult de jumatate dintre jocurile descarcate din portal sunt incadrate in categoriile sport, racing, actiune si aventura", confirma si Comanescu, mentionand ca restul jocurilor cumparate sunt impartite intre alte 15 categorii.

Pe masura ce telefoanele mobile compatibile, mai performante si cu ecrane mai generoase, isi fac tot mai mult loc in buzunarele consumatorilor, numarul celor ce vor descarca jocuri va creste si la fel se va intampla probabil si cu numarul jocurilor cumparate. Totusi, acest tip de continut va intra in urmatorii ani in competitie cu aplicatiile pentru mobil, care ofera o experienta similara, dar inlocuiesc componenta de amuzament cu una practica", este de parere Oana Comanescu. Si, probabil, si accesul la astfel de servicii va evolua catre un model bazat mai degraba pe vanzarea continutului prin magazine de aplicatii, asa cum se intampla la nivel mondial pe Apple App Store sau Nokia Ovi Store, de exemplu.

Nu in ultimul rand, dimensiunea de "hub" a Romaniei este completata de prezenta, pe langa Gameloft si Namco Bandai, a Electronic Arts Mobile Romania, divizie a gigantului Electronic Arts, si de I-Play, subsidiara a Oberon Media, companie infiintata in 2003, cu birouri in America de Nord, Europa si Asia. Oberon este un start-up israeliano-american dedicat jucatorului de ocazie, devenit, de altfel, tinta preferata; jucatorul de ocazia nu este nici asa de pretentios ca jucatorul inrait si, spun statisticile, e mult mai dispus sa plateasca.

Directia in care se indreapta jocurile mobile pare sa fie destul de clara. Daca despre industria jocurilor se spunea la inceputul lui 2009 ca nu va fi afectata de criza, atunci cand in cele din urma s-a dovedit contrariul, iar majoritatea marilor producatori de jocuri au pierdut bani, colacul de salvare a venit tocmai din partea jocurilor pentru echipamente mobile. Domeniul este destul de rezistent la criza, considera Paul Friciu, care ofera drept explicatie faptul ca jocurile mobile au ramas chiar si in vremurile de acum o forma ieftina de divertisment. "O contributie a avut si iPhone, care a schimbat perceptia consumatorilor in ce priveste jocurile pe echipamente mobile", apreciaza managerul Gameloft. Iar iPad, noua jucarie a lui Steve Jobs care va fi lansata in magazine la inceputul lunii aprilie, nu va face decat sa deschida si mai multe drumuri producatorilor de jocuri mobile. iPad este potrivit, spre exemplu, pentru jocurile de genul sah, table sau Monopoly.

Gameloft a inceput sa lucreze in Romania la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad inca dinainte sa fie prezentat echipamentul (compania are acces la o parte dintre specificatiile tehnice), dar in pregatire mai este cel putin inca un alt proiect, despre care managerul nu ofera deocamdata nici un detaliu. Si nu va trece mult timp pana cand toti marii producatori se vor inghesui sa lanseze titluri pentru iPad, cu toate criticile referitoare la dimensiunile incomode ale e-readerului.

Putin surprinzator poate, analistii estimeaza ca numarul telefoanelor mobile inteligente vandute in lume pana la sfarsitul anului viitor va fi mai mare decat cel al PC-urilor, dupa cum estimeaza Mike Abramsky, analist in cadrul RBC. Si o piata de peste 500 de milioane de utilizatori spune multe despre potentialul domeniului; sa ne gandim ca divertismentul digital pe telefoane mobile a ajuns la o valoare a vanzarilor de 30 de miliarde de euro anul acesta, din care jocurilor le revine cam un sfert.

Urmărește Business Magazin

/bm-10-ani/povestitor-de-viitor/in-2010-scriam-despre-andrei-lopata-unul-dintre-primii-romani-dezvoltatori-de-jocuri-pentru-mobil-acum-conduce-revo-solutions-un-business-de-aplicatii-cu-o-cifra-de-afaceri-de-2-5-milioane-dolari-13438941
13438941
comments powered by Disqus
Ambiţia mea este să conduc banca nr. 1 din România Ambiţia mea este să conduc banca nr. 1 din România

Cu o experienţă de peste 15 ani în industria bancară, Bogdan Neacşu, în prezent preşedinte - director general al CEC Bank, a povestit în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN cu ce provocări vine meseria de bancher, ce a învăţat din fiecare experienţă avută în cadrul altor instituţii bancare şi cum şi-a propus să îmbine modelul de banking tradiţional al celei mai vechi bănci din România cu transformările venite prin prisma digitalizării.

vezi continuarea
ZF.ro
S-a terminat! Decizia CRUCIALĂ luată de PSD în urmă cu câteva ore. S-a terminat! Decizia CRUCIALĂ luată de PSD în urmă cu câteva ore.
RĂSTURNARE uriaşă de teatru de la unul dintre cei mai mari producători auto. ADIO motoare pe benzină şi diesel. A renunţat complet
ProMotor.ro
I-a UMILIT pe polițiștii locali. Un Maybach parcat ilegal nu poate fi ridicat de mașina de tractare! I-a UMILIT pe polițiștii locali. Un Maybach parcat ilegal nu poate fi ridicat de mașina de tractare!
S-au fotografiat pe capota unui FERRARI, dar nu se așteptau la asta! Acum regretă amarnic
Cu RUȘII nu te pui. Ce a pățit un moldovean care a comis-o la Sankt Petersburg
Descopera.ro
PROBLEMA de matematică pe care doar o persoană dintr-o mie o poate rezolva. Majoritatea oamenilor dau ca răspuns numărul 40 PROBLEMA de matematică pe care doar o persoană dintr-o mie o poate rezolva. Majoritatea oamenilor dau ca răspuns numărul 40
VIDEO. Momentul ŞOCANT în care un bărbat îndreaptă un laser către PILOTUL unui elicopter de poliţie aflat în zbor
O IMAGINE cu România văzută din spaţiu provoacă CONTROVERSE puternice - FOTO
Go4it.ro
NETFLIX nu mai asigură gratuitate utilizatorilor din România. Ce oferă Netflix în schimb NETFLIX nu mai asigură gratuitate utilizatorilor din România. Ce oferă Netflix în schimb
O companie britanică lansează în 2020 un telefon cu WINDOWS 10. Acesta va putea fi folosit asemeni unui PC
Cum arată adidaşii de 400 de dolari în care Nike a investit multă tehnologie
Csid.ro
Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime
Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată
HOROSCOP AUGUST 2019: se anunţă noi câştiguri financiare şi multe relaţii pasagere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.