Întrebat ce primeşte România la schimb cu decizia de a reprezenta interesele cetăţenilor canadieni în Siria (decizie aprobată marţi în Guvern - n.r.), Titus Corlăţean a spus că Bucureştiul nu a cerut nimic la schimb, fiind datoria statului român să-şi ajute partenerii.

"România în toţi aceşti ani foarte complicaţi din Siria a decis să păstreze deschisă Ambasada noastră de la Damasc şi am comunicat acest lucru partenerilor europeni, pentru că marea majoritate a statelor membre UE şi-au închis de multă vreme ambasada, pentru raţiuni de securitate, de protecţie a personalului diplomatic, consular de acolo. Noi am analizat cu foarte mare atenţie şi cu structurile de securitate naţională am decis să păstrăm deschisă Ambasada în toată această perioadă dificilă şi - vă asigur - cu riscuri reale, inclusiv la adresa integrităţii membrilor Ambasadei, pentru un motiv foarte clar: avem în continuare o comunitate românească importantă, în principal femei din căsătorii mixte cu foşti studenţi sirieni din România, copii rezidenţi din familii mixte. Noi am decis la solicitarea unor parteneri internaţionali, şi europeni şi din afara Europei, Canada este ultimul exemplu menţionat, să acordăm sprijin şi asistenţă consulară cetăţenilor aparţinând acestor state. Ultima solicitare a venit din partea Canadei, am dat curs, bineînţeles, fără niciun fel de ezitare. Nu este vorba de niciun fel de negociere, nu am cerut nimic la schimb, este o datorie până la urmă a noastră, a statului român, în relaţiile cu partenerii noştri europeni şi euroatlantici, poate şi alţii dacă vor solicita, să-i ajutăm", a declarat ministrul de Externe.

Corlăţean a precizat că sunt mai multe state care beneficiază de sprijinul acordat de România cetăţenilor lor în Siria. "Voi menţiona public doar Republica Moldova, vă asigur că sunt mult mai multe state", a spus el.

În ceea ce priveşte vizele, Titus Corlăţean a susţinut că a fost făcut "un pas foarte important înainte" prin includerea României pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate şi că există "o relaţie tot mai strânsă cu autorităţile canadiene" pe această temă. "Prin măsurile pe care le-am luat, inclusiv prin trimiterea unui ataşat de interne care a fost util la Ambasada noastră din Canada, iată, s-a luat decizia înscrierii României pe lista acelor ţări de origine - o listă a ţărilor cu democraţie consolidată - care sunt considerate a avea un potenţial redus de migraţie ilegală. Este practic ultimul pas înainte de decizia finală. Vom lucra mai departe, nu dau un termen, dar România a făcut un pas foarte important către eliminarea vizelor de către Canada", a spus ministrul.

Întrebat dacă vizele ar putea fi ridicate în 2016, Titus Corlăţean a reafirmat că nu dă un termen. "Dar dialogul s-a intensificat în ultimele luni. A început în decembrie 2013, (a fost) mai aplicat în ultimele luni şi în octombrie deja am făcut practic ultimul pas înainte de decizia finală", a subliniat şeful diplomaţiei.

Publicaţia Canadian Press a anunţat, pe 10 octombrie, că România, Andorra, Liechtenstein, Monaco şi San Marino au fost adăugate de Ottawa pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate, unde sunt incluse statele care nu furnizează, în general, refugiaţi şi respectă drepturile omului.

Anul trecut, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat pentru MEDIAFAX că a făcut şi efectuează demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români de către Canada, iar dacă aceasta nu se va întâmpla, atunci nu crede că Parlamentul va ratifica acordul de liber-schimb dintre UE şi această ţară.

Românii şi bulgarii sunt singurii cetăţeni UE care au nevoie de viză pentru a călători în Canada.