La un pahar de riesling. Chinezesc. La Berlin

Postat la 07 octombrie 2010 65 afişări

Pana unde poate merge integrarea strainilor, in particular a asiaticilor intr-o tara europeana ca Germania, unde sentimentele antiimigrationiste au capatat glas, mai nou, chiar prin intermediul unui executiv al bancii centrale? Germania, ca si alte tari europene, devine incetul cu incetul o societate multiculturala, iar aceasta e o realitate ireversibila.

Pe masura ce in Germania continua discutiile privind integrarea imigrantilor, incurajate de o carte anti-imigratie scrisa de Thilo Sarrazin, un executiv al bancii centrale, proprietarul de restaurant Jianhua Wu e ocupat sa vanda vin, sa promoveze vin, sa ofere cu asiduitate mostre de vin si sa deguste vin. Nu doar orice vin, ci vin german.

Wu, care a venit in Berlin din China in urma cu peste doua decenii ca sa studieze pentru a deveni inginer, reprezinta in multe feluri cealalta parte a dezbaterii privitoare la imigratie, nu sentimentele ostile, tematoare, antiimigrationiste starnite de cartea-soc a bancherului Thilo Sarrazin. El si familia lui reprezinta acea Germanie care devine incet si dureros o societate multiculturala, unde aromele picante ale mancarii chinezesti si dulceata florala subtila a unui riesling se pot potenta reciproc.

"Rieslingul si mancarea chinezeasca merg bine impreuna", crede Wu, care a devenit o atractie in oras pentru restaurantul lui, Hot Spot, care ofera o colectie bogata de vinuri germane impreuna cu feluri de mancare din Sichuan si Shanghai.

"E pasiunea mea", spune Wu, in timp ce se pregateste sa primeasca cinci dintre cei mai mari producatori de vin la un bufet cu degustare organizat la restaurantul lui.

Dupa ce s-a zbatut sa-si faca un rost aici, trecand dintr-un restaurant chinezesc in altul, dupa ani de zile de manevrare a retetelor dulci-amarui indesate cu monoglutamat de sodiu, Wu spune ca a descoperit ca drumul catre succesul lui financiar in aceasta casa adoptiva este vinul sau felul cum dragostea lui pentru vinul german i-a facut pe germani sa-l priveasca. "E nitel maniac in ce priveste vinul german", spune Holger Schwarz, negustorul de vin care a organizat intalnirea de la Hot Spot. "Iubeste vinul german."

Cartea lui Sarrazin, "Germania se autodistruge", lansata in septembrie, ataca imigrantii musulmani din Germania pentru ca refuza sa se integreze, spunand ca "acestia prostesc societatea". Sarrazin critica Islamul si da vina pe statul asistential german ca ar fi prea generos. Ca raspuns, banca centrala i-a cerut presedintelui german sa-l inlature din consiliul director al institutiei.

Cartea se vinde insa bine, iar multi germani cred ca Sarrazin are dreptate si ca oameni ca Wu - dispusi sa faca unele sacrificii pe care alti imigranti refuza sau nu reusesc sa le faca - sunt dovada vie. "El si-a botezat fiul Martin; turcii n-ar face in veci asa ceva", spune Monica Diel, al carei sot - Armin - este producator de vin, acompaniata de aprobarile din cap ale celor din jur. De fapt, Wu i-a dat fiului sau doua nume - Martin si unul chinezesc, Tao. Dar se pare ca Martin are mai mult succes, in vreme ce Tao paleste. Asta, zambeste Wu, sugereaza ca a reusit in Germania, nu insa fara niste costuri pentru identitatea familiei lui.

Aceasta este una dintre cele mai acute chestiuni din dezbaterea de aici. Multi germani vor sa-si pastreze identitatea culturala a natiunii cerandu-le imigrantilor sa-si uite traditiile. Multi imigranti refuza, spunand ca vor sa-si pastreze propria cultura.

In realitate, ambele parti se amesteca deja, in special in locuri ca Berlinul si, in particular, in Hot Spot. Wu si-a pastrat pasaportul chinezesc, in vreme ce sotia si fiul lui au devenit cetateni naturalizati. "N-am incercat din greu sa ma integrez", spune el intr-o germana fluenta. "Fundamentul meu cultural este chinez si acolo ma simt ca acasa. Undeva in creierul meu, Germania este inca o tara straina."

Acasa, el si sotia lui, Huiqin Wang, incearca sa vorbeasca mai mult in chineza, dar sunt uneori nevoiti sa treaca pe germana, pentru ca fiul lor se exprima mai bine in aceasta limba. "Incerc sa-l invat bazele culturii si ale filozofiei chineze, astfel incat sa fie un chinez", spune Wu. "Dar el locuieste aici si trebuie sa vorbeasca germana la perfectie. Ii place China, dar se simte acolo mai putin acasa decat ma simt eu."

Wu, care are acum 50 de ani, a venit in Germania in 1984 din Zhejiang. Rade frecvent, acel tip de ras al unui om inca amuzat de norocul pe care l-a avut. Si-a obtinut o diploma aici in inginerie, dar s-a lasat de scoala si a deschis un restaurant despre care spune ca era ca alte o mie de restaurante chinezesti. "Mancarea era toata la fel", rememoreaza el acum. "Serios, chiar avea acelasi gust. Nu era bine."

Intr-o zi, in 1995, a vazut un fluturas care facea reclama la vinuri. Era interesat, asa ca a mers si a cumparat 10 lazi, toate de Bordeaux, gandindu-se ca-si va putea vinde vinurile la restaurant. N-a vandut nicio sticla, din cauza ca vinul scump nu-i atragea pe clientii care veneau pentru chop suey. Asa ca a luat vinul acasa, a cumparat un ghid, a baut si a invatat sa cunoasca bine domeniul. In 2003, s-a intersectat cu un om de afaceri chinez care i-a cerut sa caute vin german pentru vanzare in China.

A ajuns astfel la Jos. Christoffel Jr., o podgorie din regiunea viticola Mosel, unde si-a gasit pasiunea. "Vinul m-a dat pe spate, era primul riesling cu adevarat frumos si interesant pe care-l intalnisem", povesteste Wu zambind.

Cu trei ani in urma, Wu si sotia lui au inchiriat un restaurant falimentar, sperand sa vanda mancare chinezeasca gatita cu legume proaspete si retete sofisticate, dar si vinuri germane. Vreme de un an, afacerea a fost moarta. "N-am fost acceptati", crede el.

Apoi, din intamplare, unul dintre cei mai cunoscuti bucatari din Germania, Christian Lohse, a observat o sticla de vin bun german pe masa, in vreme ce trecea pe langa magazin. Lohse si Wu au devenit prieteni, iar Lohse un client frecvent. In urma cu doi ani, Lohse a vizitat restaurantul lui Wu insotit de o echipa de televiziune. La o zi dupa ce emisiunea a fost difuzata, locul a devenit intesat de lume si asa e de atunci, adesea printre clienti fiind si vedete si oficialitati. De fapt, spune Wu, Thilo Sarrazin a luat si el pranzul la Hot Spot chiar in ziua cand i-a aparut cartea.

"Cred ca germanii au impresia ca musulmanii nu-i plac", spune Martin von Hermanni, programator si un impatimit dupa vinuri, participant la evenimentul organizat la Hot Spot, in acelasi timp critic la adresa cartii lui Sarrazin. "In cazul domnului Wu, vedem ca iubeste Germania, poate chiar mai mult decat germanii."

"Toata lumea vrea sa se faca placuta", zice el, in vreme ce bea dintr-un pahar de riesling.

Urmărește Business Magazin

/arta-si-societate/lifestyle/la-un-pahar-de-riesling-chinezesc-la-berlin-7438978
7438978
comments powered by Disqus
ZF.ro
Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Cine este Jazz? Este labradorul lui Adrian Georgescu, cofondatorul Biodeck. Este totodată membru al echipei, responsabilul cu buna dispoziţie a echipei, dar şi a partenerilor care ajung să interacţioneze cu el Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Cine este Jazz? Este labradorul lui Adrian Georgescu, cofondatorul Biodeck. Este totodată membru al echipei, responsabilul cu buna dispoziţie a echipei, dar şi a partenerilor care ajung să interacţioneze cu el
Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Sonia Năstase, executivul care conduce activitatea locală a Nespresso, este şi fericita „mamă“ a două animale de companie, ambele adoptate, Figaro şi Bella. "Un căţel sau o pisică sunt prieteni de nădejde pe viaţă, garantat!“
Mediafax
Restricţii ridicate pentru vacanţa la mare. Anunţul Guvernului Restricţii ridicate pentru vacanţa la mare. Anunţul Guvernului
ANALIZĂ: De ce se mută protestele din SUA în Europa. „Prăbuşirea economică s-a repercutat în buzunarul celor săraci”
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Ministrul Economiei, despre poza din biroul lui Ludovic Orban: Servisem ceva atunci, o prăjitură Ministrul Economiei, despre poza din biroul lui Ludovic Orban: Servisem ceva atunci, o prăjitură
PSD, ALDE şi Pro România, tot mai aproape de o alianţă electorală
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Masca, simbolul impus al fricii pandemice COMENTARIU Valeriu Suhan Masca, simbolul impus al fricii pandemice
COMENTARIU Valeriu Suhan Medicii, eroi pan' la bani... Sporurile promise de stat nu prea pot fi platite

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.