Cine are nevoie de niste bani cu imprumut pentru a-si acoperi o nevoie imediata are nevoie de ei fie ca e criza sau nu, spune Anca Bidian, director executiv al Kiwi Finance, justificand faptul ca sunt inca multi care ar vrea sa ia acum un credit de consum. Mai ales ca se apropie sarbatorile de iarna, iar in asemenea perioade oamenii sunt tentati sa consume mai mult.

 

Astfel ca, daca pe piata finantarilor imobiliare e greu de crezut ca decembrie va aduce vreun suflu nou (mai ales ca abia la anul BNR ar putea reevalua conditiile de creditare, iar bancherii inca isi mai anali­zeaza sursele de finantare pe termen lung), pentru creditul de consum ar trebui sa urmeze o perioada de efervescenta. In teorie, cel putin, pentru ca in practica decembrie a venit anul acesta pe tacute, fara nimic din avalansa de oferte promotionale cu care bancherii au obisnuit in ultimii patru-cinci ani. Singurele anunturi care mai anima piata sunt cele ce vizeaza atragerea de economii de la populatie, pentru a substitui macar partial finantarea externa ce se restrange. In aceste conditii, unde se pot indrepta cei ce au nevoie de imprumuturi de mica valoare? “Sunt inca destule banci, dar mai ales institutii financiare nebancare, dispuse sa crediteze consumul”, spune Anca Bidian, notand ca din portofoliul celor 16 parteneri cu care lucreaza, cam jumatate se inscriu in aceasta categorie. In aceste conditii, apreciaza ea, pentru un imprumut de 3.000-4.000 de euro, cat este valoarea medie a creditului de consum, ofertele nu lipsesc, iar costurile nu au crescut foarte mult fata de perioadele precedente. Lucrurile se schimba insa cand vine vorba despre creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca, in cazul carora, spune Bidian, dobanzile au crescut spre 14-15% la finantarile in euro, fata de 10%, cat erau cu putina vreme in urma.

 

Tot la capitolul finantari pentru nevoile imediate, dar ceva mai pretentioase decat creditul de consum, cardurile de credit par a fi o solutie interesanta pentru tot mai multi bancheri. “S-ar parea ca cererea e in crestere”, afirma de curand Ion Dragulin, director al Directiei de Stabilitate Financiara din BNR. Durata lunga de viata a unui astfel de credit, pe parcursul careia banca percepe permanent comisioane si dobanzi, tentatia clientilor de a cheltui bani pe care de fapt nu ii au, dar si “iluzia costului mic” sunt cateva dintre motivele ce-l fac pe Dragulin sa aprecieze ca, pentru bancheri, “cardul de credit este un business excelent”. Notabil, de altfel, ca putinele oferte lansate in ultima vreme de bancheri pentru zona de finantare s-au referit la carduri de credit. Pentru a da doar cateva exemple, Alpha Bank a lansat saptamana trecuta un card de credit in lei, cu limita de imprumut de 5.000 de euro, in timp ce GarantiBank a lansat la sfarsitul lunii noiembrie primul card de credit cu tehnologie PayPass din Romania. Asimilat multa vreme imprumutului obisnuit pentru consum, cardul are insa functii diferite, fiind un produs destinat cu precadere platilor la comercianti si mai putin accesului la numerar.

 

Revenind insa la tabloul mai larg, cu precadere in randul institutiilor financiare nebancare (IFN), de la companiile de leasing sau consumer finance si pana la bancile populare, sunt multi jucatori ce s-au pozitionat strategic pentru a castiga cota de piata in aceasta perioada tulbure, spune directorul brokerului de credite. Astfel ca, desi in genere finantarile acordate de IFN sunt mai scumpe decat cele din sistemul bancar, ele pot reprezenta in conditiile actuale o nisa spre care s-ar putea indrepta tot mai multi romani in cautare de credite. Sectorul IFN este foarte dinamic, observa de curand Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, notand ca din punctul de vedere al activelor administrate, IFN reprezinta laolalta “cam cat a treia banca din sistem”. Mai precis, ponderea activelor IFN este de 10% din totalul activelor sistemului bancar si reprezinta circa 6,5% din PIB, comparativ cu doar 2,2% in urma cu cinci ani. In prima jumatate a anului, creditele acordate de institutiile financiare nebancare au crescut cu 45%, iar ponderea in totalul finantarilor acordate populatiei s-a majorat de la 13,6% in 2007 la 16%, potrivit statisticilor BNR. De notat ar fi insa si faptul ca, in totalul finantarilor acordate de IFN, creditul de consum reprezinta putin peste o cincime, in timp ce leasingul reprezinta circa 70%.

 

In acest context, companiile care pot acorda imprumuturi rapid, fara sa ceara (prea multe) garantii, cu costuri uriase, dar “la vedere”, nu au cum sa nu-si gaseasca clienti. Pentru Provident Financial Romania, de exemplu, blocajul din sistemul bancar este o oportunitate ivita pe neasteptate, pentru a creste mai agresiv decat isi propusese in planurile initiale, spunea de curand Stephen Rice, directorul general al companiei, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Deservind clienti cu un venit lunar minim disponibil de 270 de lei per solicitant (in principal din randul muncitorilor, al pensionarilor, dar si al doctorilor si al profesorilor cu venituri mici, dupa spusele lui Rice), britanicii de la Provident anticipau un final de an “foarte incarcat din punct de vedere al vanzarilor”.

 

Impinse in ultimii ani intr-un con de umbra, casele de ajutor reciproc (sau “roata”, cum este mai bine cunoscut sistemul) reintra si ele in atentie. Circa 3.000 de astfel de societati cumuleaza active de aproximativ jumatate de miliard de euro, potrivit estimarilor lui Florin Georgescu. Fara a concura direct cu bancile, casele de ajutor reciproc au, in contextul actual, si un rol de protectie sociala, nota Georgescu, in conditiile in care pot asigura credite si pentru persoanele ce nu au acces la sistemul bancar. Sistemul pleaca de la un concept simplu de economisire-creditare intr-un cerc inchis de membri. Pentru a putea obtine un imprumut de la CAR, solicitantul trebuie sa devina membru, in schimbul unei taxe cuprinse intre 10 si 30 de lei, si sa economiseasca sume de bani pe masura posibilitatilor de care dispune. Pentru fondul social, asa cum se numeste acest “depozit”, CAR plateste o dobanda de circa 11% pe an - neimpozabila, fiind vorba despre o activitate sociala, potrivit lui Florin Simion, directorul executiv al Federatiei Caselor de Ajutor Reciproc din Romania (FEDCAR). Ulterior, membrii pot obtine imprumuturi de pana la 3.000 de lei, cu perioade de rambursare intre o luna si patru ani si dobanzi cuprinse intre 19 si 22%.