Şefii băncilor mari se declară încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona şi vom depăşi cu bine şi această perioadă, aşa cum am trecut şi prin alte situaţii dificile, excepţionale.

Liderii din banking privesc cu încredere anul 2026, menţinându-şi un optimism temperat, conştienţi însă de provocările care se conturează la orizont şi de incertitudinile de tot felul, ce vor face din 2026 un an complicat. „2026 va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească”, „Incertitudinea economică va continua”, „2026 se anunţă cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor”, „Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare şi consolidare fiscală, deci unul complicat”, „Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creşterea economică”, „Ne putem aştepta la un an din care nu vor lipsi provocările”, „Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reaşezare pentru economia României”.

Acestea sunt câteva mesaje privind anul 2026 transmise de şefii de bănci mari pentru suplimentul aniversar ZF 27 de ani. Dar, înainte de a vedea previziunile despre cum va să fie anul 2026, să aruncăm o privire asupra anului trecut. Deci cum a fost anul 2025? Anul trecut am avut frânare a economiei, inflaţie persistentă, după creşterile de taxe, dobânzi ridicate, încetinire a creditării şi deficite tot mari. Economia României a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o creştere economică mai mică de 1%, iar creditarea a încetinit. Concret, creşterea PIB a fost de doar 0,8% pe serie brută faţă de 9 luni/2024. Iar creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei, a continuat să crească în anul 2025, însă nu foarte rapid, din cauza dobânzilor mari. Ritmul mediu anual de creştere al creditului privat a fost de 8,8% în perioada ianuarie-septembrie 2025, ultimele luni aducând, însă, o încetinire a apetitului pentru împrumuturi. A doua parte a anului 2025 a adus creşterea inflaţiei spre 10%, ca urmare a creşterii TVA şi a accizelor, precum şi după scumpirea energiei electrice,  astfel că dobânzile au rămas mari, BNR menţinând rata-cheie la 6,5% tot anul, în timp ce creditarea şi economia au mers cu frâna trasă.

Cât despre cursul valutar, acesta a depăşit anul trecut pragul de 5 lei/euro, urcând la un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro la începutul lunii mai din 2025, în contextul turbulenţelor politice legate de alegerile prezidenţiale, dar apoi a mai scăzut, spre final de an oscilând în jurul a 5,09 lei/euro, cu circa 2,5% peste nivelul de la final de 2024. Iar deficitul bugetar a ajuns în noiembrie 2025 la 6,4% din PIB, în uşoară scădere de la nivelul de 7,15% din PIB din 2024, pentru 2026 ţinta de deficit bugetar fiind între 6% şi 6,5% din PIB, după cum au anunţat oficialii guvernamentali. Vedem că, deocamdată, nu suntem într-o criză economică şi financiară, dar economia a frânat, şi există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor mai fi adoptate de Executiv, dacă vor fi ajustate şi cheltuielile bugetare (când?/cum? cât de mult?), dacă vor mai fi majorate impozitele, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei sau, dimpotrivă, o revigorare a economiei cu ajutorul fondurilor europene.

Pentru anul 2026, prognozele unor bănci indică un început de redresare a economiei, creşterea PIB urmând să ajungă în jurul a 1,5%-2%, peste nivelul din 2025, inflaţia ar urma să scadă, ducând la diminuarea dobânzilor, în timp ce şi deficitul bugetar se va ajusta mai vizibil, semnalele favorabile fiind aşteptate în special pentru a doua jumătate a anului. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, să reducem deficitul bugetar, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate, susţin liderii din banking. Dar ajustarea fiscală duce la încetinirea economiei, temperând consumul şi investiţiile. Astfel că sunt necesare şi măsuri de stimulare a creşterii PIB. Bancherii speră că noua etapă a reformei în care vom intra în 2026 va depăşi logica majorărilor de taxe şi se va concentra pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiţii strategice şi instituţii eficiente, şi va exista şi o concentrare mai puternică pe competitivitate şi productivitate. Cert este că perioada actuală aduce provocări macroecoeconomice şi geopolitice de tot felul. În pofida acestui context turbulent, liderii din banking susţin că au în continuare motive de încredere în România, în sistemul bancar şi în băncile pe care le conduc.

Şefii băncilor mari se declară încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona şi vom depăşi cu bine şi această perioadă, aşa cum am trecut şi prin alte situaţii dificile, excepţionale. Relansarea investiţiilor, inovaţie, adaptarea rapidă la noile tehnologii pot contribui, de asemenea, la redresarea economiei României. Aruncând o privire retrospectivă ne amintim că România a trecut prin crize financiare, pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare; au fost ani dificili, plini de provocări, cu volatilitate a pieţelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare şi reinventare, plini de lecţii, ani de decizii strategice legate de riscuri, ani de relaxare cantitativă, urmată apoi de înăsprirea politicilor monetare. Au fost ani care au testat rezilienţa unor businessuri şi până la urmă au fost ani de stres test pentru întreaga economie şi pentru sistemul bancar. Privind în viitor, cert este că nu vor lipsi nici de această dată provocările, dar nici oportunităţile. Şi, cu încredere, vom trece cu bine şi peste această perioadă, aşa cum am trecut prin toate situaţiile în ultimele decenii, iar economia României va depăşi cu succes provocările actuale, după cum speră şefii de bănci mari. Importante sunt, însă, şi stabilitatea politică şi pacea socială.

Lecţiile învăţate în crizele precedente au modelat comportamentele atât pe segmentul retail, cât şi în cazul companiilor. Rezilienţă, agilitate şi adaptabilitate, capacitate de anticipare, prudenţă sunt câteva dintre lecţiile învăţate în trecut, care rămân valabile şi pentru viitor într-o lume în care crizele interconectate au devenit noua normalitate, după cum susţin unii şefi de bănci mari, amintind că mediul privat a învăţat deja să opereze într-un mediu economic incert, iar companiile româneşti au învăţat să fie mai agile. Important este să urmăreşti  tendinţele, să anticipezi şocurile şi să ai curajul să investeşti atunci când alţii ezită, după cum dau sfaturi liderii din banking. Un atu al României este sectorul bancar, care este sănătos şi rezilient, important fiind să crediteze mai mult companiile, economia. Sistemul bancar românesc traversează în continuare o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Băncile par să o ducă bine şi în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate. Profit mare în banking, de 11,6 mld. lei după 9 luni/2025, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dobânzi mari din cauza inflaţiei persistente, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinire a creditării, continuare a consolidării, restructurării şi digitalizării băncilor, şi nivel încă scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2025. Liderii din banking susţin că în 2026 vor continua investiţiile, inclusiv în digitalizare, pentru transformare tehnologică, urmărind în acelaşi timp disciplina bugetară şi controlul cheltuielilor. Şi dau asigurări, totodată, că vor continua să finanţeze economia românească, oferind soluţii financiare adaptate nevoilor. Rămâne de văzut cum va performa bankingul şi economia României în acest an. În mod cert, există loc de creştere atât pentru economie, cât şi pentru sectorul bancar, în general, şi pentru fiecare bancă în parte.    

Ömer TETIK

CEO al Bancii Transilvania

2026

Va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească, având în vedere că motoarele clasice precum consumul, creditarea, imobiliarele şi investiţiile publice - care se reflectă în bunăstarea generală, susţinută de mărirea salarială din sectorul public şi privat - nu mai pot susţine singure creşterea. Incertitudinea economică va continua, vedem un posibil declin al numărului de companii, scumpiri şi o inflaţie încă ridicată dar cu o posibilă recuperare – chiar dacă modestă – în a doua parte a anului. Întrevedem, de asemenea, o revenire a apetitului instituţional, ceea ce încurajează investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă.

Cum va fi pentru Banca Transilvania? Continuăm să ne adaptăm contextului şi vom urmări disciplina bugetară, inclusiv prin controlul mai strict al cheltuielilor. În continuare planificăm să creştem semnificativ peste media pieţei, să ne consolidăm în segmentele şi geografiile tradiţionale pentru noi, însă ne vom uităm mult mai focusat şi la zonele din ţară unde avem cote de piaţă sub media băncii – acesta fiind un posibil motor de creştere. În România există potenţial mare de creştere pentru că gradul de bancarizare este în continuare redus comparativ cu Europa, atât dacă ne uităm la activele bancare în PIB, cât şi la media activelor bancare per locuitor. Există loc de creştere atât pentru sectorul bancar, în general, iar noi vom creşte peste medie şi în cadrul sectorului.  În plus, pentru că Grupul Banca Transilvania este singurul grup financiar din România integrat atât vertical (toate serviciile bancare), cât şi orizontal (toate serviciile complementare bankingului), avem loc pentru creşterea sinergiilor şi consolidare.

Sergiu MANEA

CEO al BCR

2026 

Privesc 2026 ca pe un moment important pentru România, anul în care putem trece de la creştere la relevanţă, de la potenţial la performanţă. Un an în care colaborarea devine normalitate, un an în care intrăm într-o nouă etapă a reformei, una care depăşeşte logica majorărilor de taxe şi se concentrează pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiţii strategice şi instituţii eficiente. Un an în care vorbim mai mult despre paşii pe care îi facem pentru aderarea la OCDE, despre listarea companiilor româneşti la bursă, dar şi despre creşterea economică bazată pe macrostabilitate, capital, forţă de muncă calificată şi productivitate.

Pentru BCR, 2026 va rămâne un an dedicat impactului şi prosperităţii în comunităţi. În ultimii şapte ani, aproape am triplat volumul finanţărilor noi corporate, iar peste jumătate dintre aceste credite au fost destinate investiţiilor. Vom continua să evoluăm în rolul de finanţator al economiei româneşti, să fim parteneri pentru antreprenori şi să susţinem companiile, indiferent de dimensiune, în dezvoltarea unor planuri de afaceri sustenabile, orientate spre creştere şi rezilienţă pe termen lung. Vedem investiţii solide în reindustrializare, în construcţii, mai ales în companiile care dezvoltă infrastructură, dar şi în sectoare strategice precum automotive, energie, sănătate, agribusiness, apărare şi IT. Aceste domenii reprezintă coloana vertebrală a economiei şi vor defini ritmul de dezvoltare al României în următorul deceniu.

Mai departe, continuăm să credem că educaţia şi investiţiile în capitalul uman sunt cele care vor face diferenţa pentru viitorul României. Un astfel de proiect este şi ZBOR, cel mai amplu ecosistem dedicat tinerilor, cu huburi deja deschise în nouă oraşe: Constanţa, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj, Baia Mare, Vaslui şi Timişoara. Până la finalul lui 2026, ne propunem să ajungem la 20 de huburi active. Pentru BCR, ZBOR este declaraţia de încredere în tinerii din ziua de azi şi în capacitatea lor de a construi un viitor mai bun pentru România, în România.

Bogdan NEACŞU

CEO al CEC Bank

2026

Dezvoltarea businessului românesc în anul 2026 va depinde foarte mult de modul în care companiile şi persoanele fizice vor avea rezilienţă faţă de măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar. Avem încredere că vom trece cu bine şi peste această perioadă, aşa cum am trecut prin toate situaţiile în ultimele decenii, de la crize financiare, la pandemie sau situaţii de conflict din regiune, care nu ne-au îndepărtat deloc de planurile noastre de dezvoltare, ci chiar ne-au intensificat proiectele de investiţii şi eficientizare.

În 2026, CEC Bank va fi în continuare “banca românilor” şi va face ceea ce face de generaţii: va fi alături de economia locală şi de comunităţi şi le va susţine să crească.

Zdenek ROMANEK

Raiffeisen Bank România

2026

Se anunţă cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor. Totuşi, îmi menţin optimismul. Prin continuarea investiţiilor, adoptarea de noi tehnologii şi încurajarea inovaţiei, companiile româneşti vor putea valorifica noi oportunităţi în 2026 şi în anii următori.

În Raiffeisen Bank, suntem pe deplin pregătiţi să îi ajutăm pe români să construiască un viitor financiar mai stabil. Vom continua să facem ceea ce ştim cel mai bine: să ne susţinem clienţii să-şi gestioneze mai eficient finanţele personale. Obiectivul nostru este să fim partenerul de încredere, la care aceştia să apeleze pentru sfaturi financiare inteligente şi soluţii care să răspundă cu adevărat nevoilor lor. Privind spre viitor, cred că bankingul va însemna să oferim cele mai bune sfaturi financiare. Vom reuşi acest lucru combinând cu succes instrumentele digitale, noile tehnologii precum inteligenţa artificială, cu expertiza echipelor noastre.

Mihaela BÎTU

CEO al ING Bank

2026

Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare şi consolidare fiscală, deci unul complicat. Asumându-ne un scenariu de stabilitate politică şi de continuare a măsurilor de corecţie a deficitului bugetar, putem spera la o revenire graduală a creşterii economice în 2026.

Băncile sunt o placă turnantă a economiei şi în consecinţă ne putem aştepta la un an din care nu vor lipsi provocările. Rămânem însă încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, iar volumul mare de fonduri europene care vor fi absorbite în 2026 (peste 10 mld. euro potrivit estimărilor) va ajuta economia şi populaţia să depăşească mai uşor această fază de corecţie de curs.

Mihaela LUPU

CEO al UniCredit Bank România

2026

Dacă ne referim la procesul de ajustare fiscală care e în curs, vedem deja că ne confruntăm cu temperarea consumului şi a investiţiilor, dar şi cu riscuri de deteriorare a comportamentului de plată al clienţilor. De asemenea, presiunea asupra preţurilor şi impunerea unor taxe suplimentare în sistemul bancar, ne cresc costurile. Aici cred că o consultare mult mai activă între autorităţi şi sectorul bancar ar fi benefică pentru a evita limitarea capacităţii băncilor de a finanţa economia românească.

Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creşterea economică. Vedem la companii o anumită stare de aşteptate, de încetinire a proiectelor de investiţii şi a planurilor, dar până la urmă eu îmi păstrez optimismul, ţinând cont că mediul privat a învăţat deja să opereze într-un mediu economic incert.

Pentru UniCredit viitorul apropiat înseamnă integrarea completă post-fuziune. Finalizarea proceselor operaţionale şi alinierea la nivelul culturii organizaţionale înseamnă pentru noi punctul în care vom funcţiona ca un mecanism unitar şi eficient. Ne dorim să creştem intermedierea financiară prin extinderea accesului la produse bancare în zonele mai puţin bancarizate şi, desigur, vom continua să fim preocupaţi de digitalizarea accelerată, de sustenabilitate, prin menţinerea angajamentului nostru faţă de mediu, guvernanţă şi responsabilitate socială, domenii în care banca a performat întotdeauna. Vom continua să fim partenerul de încredere  al companiilor din România, oferind soluţii financiare adaptate nevoilor şi sprijin în tranziţia verde şi, totodată, ne concentrăm eforturile pentru a fi banca preferată de clienţi şi pe zona de retail. România este o piaţă strategică pentru Grupul UniCredit, iar investiţiile noastre vor continua pentru a ne consolida poziţia pe piaţă.

Traian HALALAI

Preşedinte executiv, Exim Banca Românească

2026

Urmărim cu atenţie evoluţiile macroeconomice, însă avem încredere în capacitatea economiei româneşti de a depăşi cu succes provocările actuale, aşa cum a demonstrat şi în trecut – în ciuda estimărilor pesimiste – că poate gestiona situaţii excepţionale precum pandemia, criza energetică sau conflictele geopolitice.

În ceea ce ne priveşte, prioritatea rămâne dezvoltarea continuă a băncii şi consolidarea şi dezvoltarea rolului său în economia şi societatea românească. Ne orientăm după direcţii strategice bine definite: investiţii susţinute în digitalizare, menite să optimizeze procesele interne şi să îmbunătăţească experienţa de banking pentru clienţi, precum şi un angajament solid faţă de sustenabilitate, prin canalizarea fluxurilor financiare către o economie durabilă şi rezilientă în faţa schimbărilor climatice. Suntem încrezători că vom continua să evoluăm rapid.

Mustafa TIFTIKCIOGLU

CEO al Garanti BBVA România

2026

Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reaşezare pentru economia României. După o etapă plină de provocări, ne aşteptăm la un context mai echilibrat, în special în a doua jumătate a anului, cu o inflaţie care începe să scadă şi o relansare a investiţiilor. Deşi mediul extern rămâne volatil, iar competiţia regională se intensifică, România are perspective solide pe termen mediu, susţinute de fondurile europene şi de adaptarea rapidă la noile tehnologii.

Pentru mediul de afaceri local, 2026 va fi un an al redresării şi al concentrării pe perspectivele pe termen mediu. Companiile româneşti au învăţat să fie mai agile, mai digitale şi mai orientate spre sustenabilitate – direcţii care vor continua să fie esenţiale pentru competitivitate. Vedem tot mai multe iniţiative de modernizare, parteneriate transfrontaliere şi o orientare clară spre creşterea calităţii şi productivităţii.

Pentru Garanti BBVA România, 2026 va fi un an de transformare tehnologică semnificativă. Ne aflăm în plin proces de integrare a unor sisteme digitale noi, care vor redefini modul în care interacţionăm cu clienţii şi livrăm soluţii personalizate. Vom continua să investim în tehnologie, în oameni şi în sustenabilitate, rămânând un partener de încredere în tranziţia către o economie modernă şi responsabilă.

Ne construim viitorul prin inovaţie relevantă, leadership empatic şi o viziune clară asupra modului în care putem crea valoare pentru clienţi şi pentru întreaga economie.

Samir KARIA

CEO al Citibank în România

2026

Dacă 2025 a fost un an de reconfirmare, 2026 va fi un an de accelerare. Ne apropiem de el cu un scop clar şi cu încredere în fundamente – atât în ale băncii noastre, cât şi în cele ale economiei româneşti. În ciuda unui context global complex, România continuă să demonstreze rezilienţă, susţinută de integrarea sa în coridoarele comerciale europene, un sector dinamic de servicii şi un interes solid al investitorilor în domenii precum energia, apărarea, producţia şi tehnologia.

Pentru România în sens mai larg, ne aşteptăm ca în 2026 ajustările să continue, ceea ce înseamnă reforme structurale, consolidare fiscală. Sentimentul este, de asemenea, marcat de un optimism temperat la nivelul mediului de afaceri, o normalizare treptată a inflaţiei şi o concentrare mai puternică pe competitivitate şi productivitate. Acestea sunt schimbări naturale într-o economie în maturizare.

Din conversaţiile cu clienţii noştri, reies diferite nuanţe: companiile din sectorul manufacturier se concentrează cu precădere pe eficienţa operaţională şi pe automatizare; firmele de tehnologie şi shared services rămân orientate spre creştere, deşi ceva mai selective în planurile lor de expansiune; în timp ce afacerile de retail şi consum se concentrează pe echilibrarea disciplinei costurilor cu investiţii ţintite în inovaţie şi experienţa clienţilor. În toate sectoarele, constat că tonul predominant este pragmatic, dar orientat spre viitor, modelat de o intenţie clară de a valorifica punctele forte şi de a se poziţiona pentru următorul ciclu de creştere.

Pentru Citi, acest lucru înseamnă a ne aprofunda rolul de partener de încredere pentru companiile care investesc, se extind sau îşi regândesc operaţiunile în întreaga regiune şi în lume. România rămâne o punte importantă în reţeaua noastră europeană - un loc unde capitalul global întâlneşte oportunitatea locală şi unde parteneriatul pe termen lung continuă să genereze progres.