Energia, proiectele mari de infrastructură, industria alimentară, agricultura şi industria de apărare sunt motoare de creştere pentru departamentul pe care îl coordonează, afirmă Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. Ea povesteşte care sunt priorităţile de pe agenda sa, care sunt principalele categorii de clienţi pe care îi vizează divizia de Wholesale Banking, cum se modifică activitatea bancherilor într-o perioadă în care tehnologia se dezvoltă tot mai rapid şi perspectivele acestui job pe termen lung.

„Eu sunt motivată de lucrurile pe care le putem face în acest an, pentru că analizăm o serie de proiecte foarte interesante, cu multe noutăţi.În toată România se simte cumva o schimbare de viteză şi o maturizare a mediului de afaceri. Vedem proiecte la ING în zona de energie, mari proiecte de infrastructură, în domeniul alimentar şi în agricultură”, spune Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. Cu peste două decenii de experienţă internaţională în domeniul bancar, al investiţiilor, al pieţelor de capital şi al asigurărilor şi cu expertiză în arii precum fuziuni şi achiziţii (M&A), finanţări structurate şi investiţii, ea a preluat funcţia actuală în urmă cu un an.

„A fost un an interesant pentru toată România, iar pieţele financiare au fost martore la un anumit nivel de volatilitate pe parcursul anului. Totuşi, a fost şi un an bun, în sensul în care am văzut o serie de proiecte foarte frumoase şi am deschis noi direcţii pentru ING”, afirmă reprezentanta băncii.

„Suntem prezenţi în zona energiei regenerabile şi vedem multă dinamică. Dinamica nu este la fel de intensă în cazul industriilor prociclice – consum, retail, import, distribuţie, automotive. Nu vedem neapărat o descreştere, ci mai degrabă o creştere mai puţin accelerată sau ambiţii poate mai temperate. Ceea ce este normal într-o perioadă de consolidare fiscală, când toată lumea se aşteaptă la cel puţin o limitare a creşterii consumului.”

Anul trecut, ING România a finanţat etapa preliminară de dezvoltare a două proiecte energetice strategice: reabilitarea Unităţii 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă pentru Societatea Naţională Nuclearelectrica SA şi dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4, prin compania de proiect Energonuclear S.A. (deţinută integral de Nuclearelectrica). ING Bank a participat în calitate de Lead Arranger cu un ticket de 75 milioane de euro în cadrul facilităţilor sindicalizate în valoare totală de 620 milioane de euro. Tot anul trecut, banca a participat şi în facilităţile sindicalizate pentru Grupul Electrica, cu o contribuţie de 66 milioane de euro din totalul de 620 milioane de euro.

Pe de altă parte, punctează Raluca Ţintoiu, există o serie de proiecte relevante, în zone unde există programe guvernamentale sau europene, de exemplu construcţii de infrastructură, investiţii publice şi industria de apărare. „Sperăm să vedem mai multe acţiuni concrete în viitor şi un cadru mai clar pentru partenerii privaţi.”

În general, dinamica este pozitivă, evaluează Raluca Ţintoiu. „În plus, noi suntem o bancă ce se mândreşte cu serviciile de transaction services, precum cash management, e-commerce, garanţii şi factoring. Avem o noutate de care suntem foarte mândri – RoPay, serviciul de instant payment în lei, lansat pentru întreaga comunitate bancară, pe care noi, la ING, ne concentrăm.”

RoPay este una dintre cele mai moderne modalităţi de plată şi încasare, bazată pe transferul bancar instantaneu între plătitor şi beneficiar, destinată instituţiilor bancare şi instituţiilor de plată, care, la rândul lor, îl pun la dispoziţia consumatorilor finali – plătitori şi beneficiari (persoane fizice şi juridice). Dezvoltat de TRANSFOND şi administrat împreună cu Asociaţia Română a Băncilor, serviciul este disponibil automat persoanelor fizice, ca funcţionalitate integrată în aplicaţiile de mobile banking ale băncilor partenere. Tipurile de plăţi RoPay includ scanarea codului QR, deep-link, contactless (NFC) sau utilizarea numărului de mobil.

Clienţii ING Bank România pot plăti sau transfera instant bani către alte persoane fizice prin scanarea unui cod QR generat de beneficiar, din aplicaţia mobilă ING Home’Bank. „Credem că această metodă de plată este o bună oportunitate pentru clienţii noştri corporate care au servicii de e-commerce şi au încasări de la persoane fizice. Promovăm intens RoPay, avem deja toată gama de use case-uri disponibilă şi câţiva clienţi mari (de pildă, PPC şi Auchan) care au început să îl folosească pe platformele lor de plată”, potrivit reprezentantei băncii. Acest serviciu, povesteşte Raluca Ţintoiu, este utilizat în multe pieţe, existând ţări în care plata cu cardul nu mai este la fel de frecventă ca în România, deoarece sunt preferate aceste platforme locale.

Ce înseamnă concret, pentru clienţi, acest nou serviciu? „Costuri mai mici pentru utilizatori, dar şi o rapiditate mai mare de execuţie, precum şi o dependenţă mai redusă de terţe părţi, cum ar fi schemele de carduri. Este o soluţie care dezintermediază, într-o anumită măsură, plăţile. Este extrem de folosită în alte zone din Europa şi era momentul să apară şi în România.”

În rândul noutăţilor din divizia pe care o coordonează, în zona de finanţare, reprezentanta ING Bank menţionează câteva tranzacţii anunţate public. „De exemplu, suntem foarte mândri de finanţarea sindicalizată pentru Carmistin, un jucător local ambiţios, pe care am încercat să-l sprijinim nu doar cu experienţa locală, ci şi cu expertiza echipei noastre sectoriale globale. Avem o echipă experimentată în domeniul food & agri la nivel internaţional, care a susţinut acest proiect.”

Fără a numi companii, aceasta subliniază că echipa sa este implicată în mai multe proiecte din domeniul energiei regenerabile, o zonă cu o dinamică foarte pronunţată şi pozitivă. Raluca Ţintoiu adaugă că această dinamică pozitivă se datorează în principal bazei de reglementare solide care permite construcţia unor proiecte interesante.

Abordarea se mulează pe strategia legată de sustenabilitate, „care este unul dintre pilonii importanţi pentru ING, una dintre direcţiile cele mai relevante pentru noi. Noi calculăm volumele de finanţare verde pe care le mobilizăm şi anul trecut am depăşit 1 miliard de euro. Vorbim de finanţare sustenabilă mobilizată atât prin credite, cât şi prin pieţe de capital”.

Raluca Ţintoiu povesteşte că a observat planuri de consolidare la nivel local. „Am auzit şi de planuri de extindere în afara României şi încurajăm clienţii să se uite la regiune şi la restul Europei. Deocamdată, interesul este preponderent local, dar mi-aş dori să vedem o activitate mai intensă în extinderea peste hotare.”

Pe fondul consolidării fiscale, există o anumită temperare a consumului, observă reprezentanta ING Bank România, dar subliniază că în segmentul de clienţi Wholesale Banking nu este vizibilă scăderea. „Credem că vom continua să avem o dinamică normală, similară cu cea din anii precedenţi.”

Industria de apărare este un alt domeniu de interes pentru bancheri. Raluca Ţintoiu spune că, deşi este un subiect de actualitate, este şi unul sensibil, despre care nu se vorbeşte foarte mult în spaţiul public, deoarece multe iniţiative nu sunt publice. „Fiind o bancă globală, suntem prezenţi acolo unde există nevoie de finanţare, fie din partea companiilor româneşti, fie din partea partenerilor străini care pot intra pe piaţa din România. Vedem în presă o serie de parteneriate care se creează sau sunt în discuţie. Suntem aici pentru a sprijini companiile locale sau străine interesate de acest domeniu, prin finanţare, servicii de tranzacţionare şi alte soluţii. În Europa de Est au început deja să apară tranzacţii mari în domeniu, în special în Polonia, iar noi analizăm cu interes structurile utilizate de colegii noştri de acolo; sperăm să putem adapta o parte dintre ele şi în România.”

Paza bună trece primejdia rea

Domeniul apărării a intrat în atenţia ING Bank mai ales prin prisma participării grupului la construcţia noii bănci europene Defence, Security and Resilience Bank.

În vara anului trecut, un grup operativ la nivel înalt, coprezidat de cancelarul britanic Rachel Reeves şi de secretarul britanic al apărării, John Healey, a aprobat crearea Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) – o nouă instituţie financiară internaţională deţinută de naţiunile care vor sprijini NATO şi aliaţii din întreaga lume în îndeplinirea angajamentului de 5% din PIB pentru investiţii în apărare, adoptat la summitul NATO din iunie 2025.

Băncile participante urmează să contribuie cu expertiză în domenii precum instrumente de împrumut suveran, structurarea capitalului, atragerea investitorilor, consultanţă privind ratingurile, managementul riscurilor, administrarea activelor şi pasivelor şi accesul la pieţele de capital, astfel încât Defence, Security and Resilience Bank să poată atrage şi securiza capital privat în mod eficient şi rapid.

Defence, Security and Resilience Bank este concepută ca o nouă instituţie financiară multilaterală, destinată să răspundă nevoilor de finanţare suverană ale NATO şi ale naţiunilor aliate din regiunea indo-pacifică. Misiunea sa este de a valorifica pieţele de capital în sprijinul prevenirii, pregătirii şi securităţii colective, asigurând că lumea liberă dispune de instrumentele financiare necesare pentru a se apăra într-o eră a ameninţărilor sistemice.

Ce înseamnă concret pentru ING Bank România participarea grupului ING la construcţia noii bănci europene? „Cred că reprezintă o confirmare a interesului real pentru implicarea în zona de apărare. În trecut, majoritatea băncilor europene – nu doar ING – nu considerau acest domeniu o prioritate.”

În trecut, în Europa, o astfel de orientare era evitată. În prezent, realitatea este diferită, iar mesajul la nivel european este că trebuie să fim pregătiţi în zona de apărare. „Nu este vorba doar despre finanţarea apărării, ci despre modul în care definim politica de descurajare în era modernă”, a declarat Kevin Reed, preşedintele DSRB Development Group, la momentul anunţării proiectului. „În secolul al XX-lea, descurajarea însemna mobilizare industrială. În secolul al XXI-lea, înseamnă parteneriat financiar.”

Pe de altă parte, punctează Raluca Ţintoiu, „nu aşteptăm ca proiectele de apărare să fie finanţate exclusiv prin această bancă, iar ING să participe doar prin acest mecanism. Putem analiza şi oportunităţi bilaterale sau proiecte individuale”.

Puncte de diferenţiere

Cum se face diferenţierea în piaţa de corporate banking? „Faptul că suntem o bancă cu adevărat internaţională şi că putem aduce alături de noi experţi atât internaţionali, cât şi locali. În afară de echipa din România, banca deţine expertiză sectorială şi de produs la nivel global, disponibilă pentru clienţii noştri. Suntem construiţi astfel încât să putem aduce în orice moment experţi internaţionali care să completeze ceea ce oferim local. Pe de altă parte, contează foarte mult prezenţa locală.”

Raluca Ţintoiu subliniază şi avantajul nivelului ridicat de digitalizare şi de inovaţie adus în relaţia cu clienţii, oferind drept exemplu RoPay. „Însoţim clienţii începând de la momente foarte simple – o plată, o deschidere de cont, un schimb valutar – până la soluţii foarte complexe, precum produse de hedging pe pieţe financiare, emisiuni de obligaţiuni sau chiar M&A transfrontalier în Europa, Asia ori America.”

Un produs relativ nou pentru ING Bank România este şi finanţarea de tip project financing, despre care Raluca Ţintoiu spune că reprezintă una din cele mai complexe tipuri de finanţare, pe care ING a început să le ofere în România în mod uzual de doar câţiva ani. „Sunt credite pe termen lung, structurate, pentru proiecte noi, prin care se finanţează, de exemplu, proiectele de energie regenerabilă de care vorbeam mai devreme. Procesul durează destul de mult, de la iniţiere până la semnare – poate trece mai bine de un an de la prima strângere de mână până la momentul în care fondurile sunt trase, sunt implicate echipe sectoriale şi de produs specializate iar durata finanţării se întinde pe o perioadă de peste zece ani”, punctează Raluca Ţintoiu.  •

BIO

► În martie 2025, Raluca Ţintoiu s-a alăturat ING România în calitate de Head of Wholesale Banking şi membră a Comitetului Executiv.

► Are peste două decenii de experienţă internaţională în domeniul bancar, al investiţiilor, al pieţelor de capital şi al asigurărilor, cu expertiză în arii precum fuziuni şi achiziţii (M&A), finanţări structurate şi investiţii. De-a lungul carierei sale, a coordonat proiecte financiare şi de transformare complexe şi a construit şi gestionat echipe performante, atât la nivel local, cât şi internaţional.

► Şi-a început cariera în 1998, la ING Bank, ca Management Trainee în România. A avansat în cadrul echipelor de Corporate Finance şi Structured Lending, lucrând atât în România, cât şi în UK. După zece ani, s-a alăturat UniCredit România, în calitate de Managing Director, responsabil de echipa locală de Corporate Finance Advisory. În 2013, a fost numită CEO al NN Pensii, cel mai mare fond de pensii de pe piaţa locală.

► Începând cu 2017, Raluca a făcut parte din echipa centrală a NN Group din Olanda, contribuind activ la mai multe proiecte strategice şi de M&A ale grupului la nivel european. Ultimul său rol în cadrul NN a fost cel de Chief Integration Officer, cu sediul în Polonia, fiind responsabilă de integrarea cu succes a operaţiunilor MetLife, achiziţionate de NN Group în 2021 pentru o valoare de peste 500 de milioane de euro.

► În 2023, Raluca s-a întors în România şi, înainte de a se alătura ING, a gestionat mai multe investiţii în domeniul fintech ale unei companii antreprenoriale cu capital românesc.

► Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Deţine o diplomă de Executive MBA de la London Business School şi a obţinut calificări postuniversitare de la Harvard Business School, MIT şi IMD, în domenii precum transformarea digitală, finanţele şi dezvoltarea abilităţilor de leadership.

De vorbă cu Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România

Câţi oameni coordonezi în prezent?

În total, în jur de 250 de angajaţi lucrează pentru divizia de Wholesale Banking, dintre care în zona de front office, pe care o coordonez direct, sunt aproape 60 de oameni.

Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învăţat în carieră?

Să nu te opreşti niciodată din învăţat, să nu tratezi nicio provocare ca pe o povară, ci ca pe o oportunitate de a te îmbogăţi profesional. Aşa cum se întâmplă tuturor, au fost etape în cariera mea în care a trebuit să fac lucruri pe care nu mi le doream neapărat sau care uneori nu au fost alegerea mea, dar s-a dovedit că majoritatea au fost extrem de utile ulterior şi că m-au îmbogăţit foarte mult, dezvoltându-mi un profil profesional agil, cu mai multe faţete. Am experienţa şi o zonă de expertiză destul de amplă pentru că am lucrat în mai multe zone ale industriei financiare şi am încercat să învăţ cât mai mult din fiecare etapă.

Care crezi că sunt cele mai importante atribute care te-au ajutat în evoluţia ta profesională?

Cred că, în primul rând, curiozitatea. Nu mi-a fost frică să mă expun la experienţe noi. Când lucram în bancă şi aveam de-a face cu investitori, mi-am dorit să văd cum se întâmplă lucrurile şi de cealaltă parte a mesei şi am acceptat un job in investment management; am lucrat în străinătate pentru că mi-am dorit să văd cum funcţionează lucrurile şi la head office, nu doar intr-o sucursală din România. Am schimbat de mai multe ori perspectiva. Rezilienţa este, de asemenea, foarte relevantă. Am avut suişuri şi coborâşuri şi este foarte important să-ţi menţii echilibrul interior. Şi capacitatea de automotivare este esenţială. Un alt aspect ţine de bucuria de a lucra cu oamenii, pentru că îmi place foarte mult să lucrez în echipă, să creez legături noi, să descopăr oameni noi. Cred că mediul acesta, atât local, cât şi internaţional, în care lucrez acum şi în care am lucrat în mare parte din cariera mea, mi se potriveşte foarte bine.

Ce altceva îţi mai place la jobul tău?

Îmi place mult să lucrez cu companiile, să le văd dezvoltându-se, pentru că banca, în general, industria bancară are un rol foarte important în dezvoltarea businessurilor. Este sistemul vascular al mediului de afaceri. Pentru mine este foarte motivant să ştiu că susţinem dezvoltarea unor campioni şi că succesul lor se datorează şi deciziilor şi încrederii din zona bancară.

Dacă ai putea s-o iei de la capăt, ai alege tot domeniul financiar pentru a-ţi dezvolta cariera?

Mi-am pus această întrebare de curând şi am ajuns la concluzia că probabil da, pentru că în tinereţe mi-au plăcut foarte mult matematica şi economia, iar industria financiară le îmbină foarte bine.

Care este visul tău pe termen lung în ceea ce priveşte parcursul profesional?

Consider că am un profil agil, iar zona de corporate cred că se potriveşte acestui profil. În următorii câţiva ani mă văd în continuare în această zonă.

Te-a tentat vreodată antreprenoriatul?

Am şi am avut de-a face cu antreprenori şi admir antreprenoriatul. Totuşi, nu am avut curajul să fac acest pas. Poate, la un moment dat, la pensie, voi intra în consultanţă.

Un sfat pentru tineri la început de drum?

Este foarte important să-şi descopere pasiunea, iar apoi să depună tot efortul pentru a se dezvolta. Când faci ceea ce îţi place, munca nu este un efort. Şi să nu-şi piardă agilitatea de a învăţa lucruri noi, lumea se schimba foarte repede.

Ai vreun hobby?

Îmi place să călătoresc şi să fac plimbări lungi cu căţelul meu. Când eram mai tânără, îmi plăcea, în călătorii, să descopăr oraşe, ruine şi aşa mai departe. Acum mă interesează mai degrabă să întâlnesc oameni şi culturi noi.

În ce fel vă ajută tehnologia în divizia pe care o conduci?

În multe feluri şi suntem încă la început de drum. Este una dintre priorităţile noastre să încercăm să implementăm cât mai multe soluţii tehnologice noi în munca de zi cu zi. De la mici automatizări la automatizări de sisteme şi procese, RPA-uri pe care le mai punem la punct.

Avem licenţe AI şi începem să le utilizăm destul de mult. Sigur, există foarte multe restricţii legate de securitatea informaţiei. Nu putem folosi agenţi AI publici. Avem un agent intern care este antrenat în perioada asta.

Ameninţă AI-ul joburile bancherilor?

În următorii zece ani, nu cred că se pune problema. Cred că va schimba destul de mult modul de lucru şi sarcinile de zi cu zi. Atâta vreme cât companiile vor rămâne organizaţii conduse de oameni însă, şi băncile vor continua să aibă o contraparte umană. Însă tipul de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească bancherii se va schimba semnificativ. Până acum, experienţa este foarte încurajatoare. Sunt zone în care tehnologia poate prelua activităţi, poate îmbunătăţi experienţa angajatului şi îi poate permite acestuia să se concentreze pe lucrurile cu adevărat relevante.