♦ Prognozele bancherilor indică posibilitatea scăderii ROBOR la 3 luni spre 5% în acest an, de la peste 6% în 2025 ♦ Indicele de referinţă IRCC, folosit pentru creditele retail noi în lei de după luna mai 2019, a scăzut în T1/2026 la 5,7%, iar în T2/2026 IRCC va coborî spre 5,6%, de la nivelul record de 6,06% din T4/2025 ♦ Anul trecut media ROBOR la 3 luni a fost de 6,4%, peste valoarea din 2024, de 6%, nivelul fiind triplu faţă de anii 2020 şi 2021, când media ROBOR la 3 luni era în jur de 2% ♦ În planul profitului sistemului bancar, vedem că în 2025 profitul s-a îndreptat spre 16 mld. lei, dublu faţă de nivelul din 2021, de 8,2 mld. lei.

Băncile au reuşit anul trecut să obţină un profit record de aproximativ 16 mld. lei, în condiţiile menţinerii dobânzilor la un nivel ridicat, din cauza saltului inflaţiei spre 10% odată cu creşterea fiscalităţii. Iar întrebarea este dacă sistemul bancar va putea să menţină profitabilitatea ridicată şi în acest an având în vedere perspectiva scăderii dobânzilor pe măsură ce inflaţia va coborî, mai ales în a doua jumătate a anului.

Anul 2026 aduce scăderea indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC pe piaţa interbancară, chiar spre 5%, după cum indică estimări ale bancherilor, antrenând astfel treptat şi diminuarea dobânzilor la credite.

Dobânzile încasate de bănci pentru împru­muturi reprezintă principala lor sursă de câştig. Iar în condiţiile scăderii dobânzilor, băn­cile ar trebui să mărească volumul cre­ditelor acordate pentru a menţine câştigurile la nivelurile consistente din ultimii ani.

Indicele ROBOR la 3 luni, care este folosit ca referinţă pentru calcularea dobân­zilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a scăzut până acum la 5,75%. Şi prognozele unor bancheri indică posibilitatea scăderii ROBOR la 3 luni spre 5,2% sau chiar 5% în 2026, de la peste 6% în 2025.

Scăderile ROBOR din ultimele luni au venit în contextul persistenţei excedentului de lichiditate pe piaţa monetară. Indicele ROBOR la 3 luni a continuat în ianuarie şi februarie trendul descendent început spre finalul anului trecut, după ce în lunile de vară din 2025 ROBOR la 3 luni urcase şi peste 7% pe fondul condiţiilor mai restrictive de lichiditate din piaţa bancară influenţate de tensiunile politice interne.

 La început de 2026, indicele ROBOR la 3 luni era 6,14%. BNR a menţinut în ianuarie şi februarie 2026 constantă dobânda-cheie, la 6,5%, dar pe interbancar dobânzile au scăzut pentru că piaţa interbancară a beneficiat de surplusu de lichiditate.

Şi noul indice IRCC, folosit ca reper pentru creditele retail noi în lei luate după 2019, va continua să scadă pe parcursul lui 2026, tendinţa find vizibilă chiar de la începutul anului. Astfel, IRCC folosit în T1/2026 a coborât la 5,7%, fiind calculat pe baza datelor din T3/2025. Iar în T2/2026 IRCC scade spre 5,6%, de la nivelul record de 6,06% din ultimul trimestru din 2025.

Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, care a încetinit în ultimele luni din 2025, dar şi în primele luni din 2026, avansând cu un ritm anual de sub 7%, ar putea să se revigoreze în lunile următoare, mai ales pe componenta în lei, în condiţiile în care este de aşteptat ca dobânzile să scadă odată cu reducerea inflaţiei. În anul 2025, pe măsură ce inflaţia a crescut odată cu creşterea impozitelor, iar dobânzile au rămas la niveluri ridicate, creditarea în lei a încetinit, firmele orientându-se spre credite în valută, cu dobânzi mai mici.

Urmărind corelaţia dintre nivelul dobânzilor interbancare şi al profiturilor băncilor vedem că anul trecut media ROBOR la 3 luni a fost de 6,4%, peste valoarea din 2024, de 6%, nivelul fiind triplu faţă de anii 2020 şi 2021, când media ROBOR la 3 luni de doar 2%. În planul profitului sistemului bancar, vedem că în 2025 profitul s-a îndreptat spre 16 mld. lei, fiind dublu faţă de nivelul din 2021, de 8,2 mld. lei.

Creditarea a crescut cu un ritm mediu de circa 8% anul trecut, comparabil cu cel din 2024, dar viteza a încetinit vizibil spre final de an, către 6%. Iar economia a avut un avans anemic, de mai puţin de 1%.

Mai exact, România a înregistrat o creştere economică de doar 0,6% anul trecut, sub nivelul de 0,9% din 2024, iar în a doua jumătate a anului trecut a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB.

Profiturile raportate de bănci au fost preponderent în creştere în 2025 ca urmare a continuării creditării, dar şi a ascensiunii veniturilor în contextul dobânzilor încă mari.