România are sute de mii de pescari recreativi, mii de hectare de luciu de apă şi o industrie tăcută care rulează anual milioane de euro din taxe de acces, echipamente, hrană, transport şi servicii conexe. Până acum, această piaţă a funcţionat mai ales pe recomandări din gură în gură, grupuri de Facebook şi informaţii culese „de pe baltă”.

Acum apar primele încercări de digitalizare. HaiPeLac.ro, un start-up românesc dedicat pescarilor de lac, vrea să devină un fel de Waze al pescarilor: să arate unde se prinde, ce specie este activă şi care lacuri sunt cele mai productive într-un anumit moment.

Platforma a publicat primul top naţional al speciilor de peşti prinse pe lacurile private din România, realizat pe baza capturilor încărcate de utilizatori. Datele confirmă o realitate economică simplă: dacă există cerere, există şi piaţă. Iar în pescuit, cererea se numeşte crap.

Top 5 specii de peşti prinse pe lacurile din România:

Crap comun – 61% 

Crap oglindă – 18% 

Amur – 11% 

Caras – 7% 

Sturion – 2% 

Cu alte cuvinte, aproape 80% din capturile raportate sunt crap, în cele două forme principale.

Datele confirmă o realitate cunoscută de pescari, dar rar documentată cu cifre. Cumulat, crapul (în ambele forme, comun şi oglindă) reprezintă aproape 80% din capturile raportate. La distanţă se află amurul şi carasul, în timp ce sturionul apare rar, dar confirmă existenţa unor lacuri specializate.

La nivel european, industria pescuitului recreativ generează miliarde de euro anual, incluzând echipamente, taxe de acces şi servicii conexe. În România, acest segment este în creştere, susţinut de dezvoltarea lacurilor private şi de interesul tot mai mare pentru activităţi outdoor, susţin reprezentanţii platformei. 

HaiPeLac.ro spune că reuneşte deja peste 900 de lacuri din România într-o singură platformă. Utilizatorii pot vedea locaţii, posta capturi, participa la competiţii şi acumula puncte.

Start-up-ul pariază şi pe inteligenţa artificială. Platforma foloseşte AI pentru recomandări personalizate, analizarea capturilor şi interpretarea activităţii de pe lacuri. A creat inclusiv un asistent virtual numit „Sfătosu’”, gândit ca un ghid digital pentru pescari.