Mentalitatea se schimbă treptat şi tot mai mulţi români sunt interesaţi de felul în care îşi pot pune banii la treabă pentru a-şi spori confortul financiar. Apetitul pentru finanţarea statului, evoluţia bursei şi a preţurilor la metale preţioase, care au marcat recorduri anul trecut, sunt doar câteva exemple. Totuşi, procentul românilor care mizează pe investiţii nu este încă foarte mare, cei mai mulţi având dificultăţi legate de costurile traiului de zi cu zi.

Ce aţi face dacă aţi primi 5.000 de lei în plus? Sunt multiple variante de răspuns, iar pentru fiecare dintre noi priorităţile se aşază diferit în ierarhie. La nivel de ţară însă, un studiu derulat de platforma de investiţii XTB România arată care sunt preferinţele românilor din mediul urban. „Am vrut să aflăm ce ar face românii dacă ar primi 5.000 de lei. Jumătate dintre respondenţi au o atitudine conservatoare: 25% i-ar păstra într-un cont bancar, iar 23% i-ar ţine acasă, «la saltea». 19% afirmă că i-ar investi la bursă, 12% i-ar cheltui pe bunuri sau vacanţe, iar 3% i-ar folosi pentru a-şi achita datoriile. Concret, observăm o împărţire între două lumi: cea a siguranţei şi cea a curajului”, observă Irina Cristescu, general manager al XTB România.

Astfel, jumătate dintre respondenţi ar alege să ţină banii aproape, în cont sau acasă, de teama pierderii lor. În realitate, aceşti bani nu produc nimic şi chiar îşi pierd valoarea, mai ales într-un context inflaţionist.

Devine astfel evidentă nevoia de educaţie financiară, pentru a înţelege că siguranţa nu înseamnă doar păstrarea banilor, ci şi punerea lor la lucru, adaugă Irina Cristescu. „Totuşi, 19% dintre participanţii la studiu, adică aproape unu din cinci, ar face pasul către bursă, ceea ce e un semn de încredere, viziune şi dorinţă de dezvoltare financiară. Această alegere arată că mentalitatea începe să se schimbe şi că investiţiile devin, treptat, o opţiune reală pentru tot mai mulţi români.” În cadrul cercetării derulate de companie, au fost urmărite şi alte atitudini şi mentalităţi ale românilor, legate de felul în care se raportează la salariul lor, care este percepţia lor asupra economisirii şi investiţiilor, dar şi ce oportunităţi au pentru a transforma această sursă de venit lunar într-un instrument de siguranţă şi dezvoltare financiară pe termen lung.

Pentru majoritatea românilor (45%), ideea de a munci pentru bani este asociată în principal cu efortul de a supravieţui de la o lună la alta. Doar o treime leagă munca de stabilitate financiară, numai 19% dintre respondenţi văd în bani o şansă de a economisi, iar doar 4% se gândesc la posibilitatea de a investi. „Aceste rezultate arată că, pentru cei mai mulţi oameni, munca rămâne strâns legată de prezent, nu de viitor.

Pentru femei, munca înseamnă, într-o măsură mai mare decât pentru bărbaţi, supravieţuire şi stabilitate, în timp ce bărbaţii o asociază mai frecvent cu posibilitatea de a economisi. Această diferenţă arată că, dincolo de cifre, există poveşti de viaţă diferite şi că drumul către siguranţă financiară nu este unul uşor”, declară Irina Cristescu.

Din perspectiva vârstei respondenţilor, se observă o schimbare clară de perspectivă între generaţii: tinerii văd banii mai degrabă ca pe o oportunitate de investiţii, persoanele de vârstă mijlocie caută în principal stabilitatea, iar seniorii privesc banii, într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă, ca pe un mijloc de supravieţuire de la o lună la alta.

La întrebarea în ce măsură salariul reflectă efortul depus la locul de muncă, 47% dintre respondenţi consideră că acest lucru se întâmplă într-o mică măsură, iar 12% afirmă că nu se întâmplă deloc. Potrivit reprezentantei XTB, 31% spun că salariul reflectă efortul în mare măsură, iar doar 10% consideră că remuneraţia reflectă pe deplin munca depusă. Astfel, doar patru din zece români simt că salariul lor este proporţional cu efortul depus, în timp ce majoritatea nu sunt de acord cu această afirmaţie. Studiul derulat de XTB mai arată că bărbaţii sunt mai mulţumiţi decât femeile de salariul primit raportat la efort, iar cei mai mulţumiţi sunt tinerii. Totuşi, după vârsta de 35 de ani, nivelul de satisfacţie salarială începe să scadă.

Respondenţii au fost întrebaţi şi ce fac cu banii rămaşi după achitarea cheltuielilor. Puţin peste o treime (39%) reuşesc să economisească, 33% spun că nu le mai rămân bani după acoperirea cheltuielilor (în special persoanele peste 56 de ani), 18% îi cheltuie pe mici plăceri (mai ales tinerii), iar doar 10% investesc banii rămaşi.

Dintre cei 39% care reuşesc să economisească, 23% spun că fac acest lucru lunar, 39% din când în când, iar 26% foarte rar. „Este interesant de observat că, deşi mulţi români încă se luptă să îşi acopere cheltuielile lunare, apar şi semne de schimbare. Tinerii încep să economisească mai mult şi să privească spre investiţii, ceea ce sugerează că viitorul financiar ar putea arăta diferit pentru această generaţie, în special pentru segmentul de vârstă 18–24 de ani”, afirmă Irina Cristescu.

La întrebarea care este suma minimă necesară pentru a începe o investiţie, peste 41% dintre respondenţi cred că este nevoie de mai mult de 5.000 de lei. 21% consideră că ar fi necesară o sumă între 1.000 şi 5.000 de lei, 20% plasează acest prag între 500 şi 1.000 de lei, 12% sub 500 de lei, iar 6% cred că nu ar trebui să investească deloc. Aceste răspunsuri arată clar că, pentru mulţi români, investiţiile par încă un club exclusivist, rezervat celor cu sume mari. „Această percepţie este eronată şi indică o lacună educaţională şi informaţională. Mulţi oameni cred că trebuie să aştepte şi să strângă bani înainte de a investi, ceea ce duce la amânarea iniţiativei. În realitate, pragul de intrare este mult mai accesibil. De aceea, comunicăm constant că, de exemplu, la XTB, oricine poate începe să investească cu sume mult mai mici, chiar şi cu 75 de lei pe lună”, susţine Irina Cristescu.

Întrebaţi în ce tipuri de investiţii au cea mai mare încredere, 40% dintre respondenţi au indicat imobiliarele, 39% depozitele bancare, 32% aurul, 18% bursa şi doar 8% criptomonedele, mai arată datele din studiu. Se observă clar că românii preferă investiţiile percepute ca fiind sigure şi tangibile. Imobiliarele şi depozitele bancare domină clasamentul, iar aurul rămâne un refugiu clasic, mai ales pentru persoanele peste 56 de ani. În schimb, bursa atrage mai ales tinerii din segmentul 18–24 de ani, iar criptomonedele, deşi sunt privite cu mai multă neîncredere la nivel general, pentru 70% dintre tinerii participanţi la studiu reprezintă totuşi o opţiune de luat în calcul.

Întrebaţi cum ar folosi banii dacă aceştia ar putea „munci” pentru ei, 35% dintre români au spus că i-ar direcţiona către economii pe termen lung, 34% ar opta pentru un trai mai bun în prezent, 16% pentru proiecte personale, călătorii şi hobbyuri, iar 15% pentru pensie. Românii se împart astfel între siguranţa viitorului şi nevoia imediată de a trăi mai bine în prezent. Deşi economiile pe termen lung şi traiul zilnic sunt prioritare, proiectele personale, precum hobbyurile sau călătoriile, sunt percepute ca fiind mai importante decât pensia. Acesta este un semnal că planificarea financiară pe termen lung nu reprezintă încă o prioritate pentru majoritatea respondenţilor.

„Referitor la ce contează cel mai mult atunci când aleg o platformă de investiţii, 41% dintre respondenţi au indicat costurile, taxele şi comisioanele, 35% nivelul de securitate, pentru 14% este importantă uşurinţa în utilizare, iar 10% aleg diversitatea instrumentelor de investiţii. Se observă însă variaţii în funcţie de vârstă: tinerii pun un accent mai mare pe securitate şi pe aspectele tehnice, în timp ce adulţii sunt mai atenţi la costuri şi comisioane”, mai spune Irina Cristescu.

Teama de fraude, un factor cheie

„Am încercat să observăm gradul de expunere a românilor la fraude, în special la cele online, având în vedere că tehnologia şi, mai recent, inteligenţa artificială sunt tot mai prezente în vieţile noastre, iar aceste instrumente au devenit relativ uşor de utilizat şi în scopuri frauduloase. Ne-am dorit să analizăm percepţia asupra platformelor de investiţii, nivelul de înţelegere a conceptului de investiţie, gradul de încredere în instituţiile financiare şi măsurile de securitate financiară considerate importante de români”, afirmă Radu Puiu, analist financiar, XTB România. Potrivit lui, aceste aspecte sunt relevante deoarece oferă o imagine clară asupra percepţiei legate de siguranţa financiară, dar şi asupra barierelor care îi împiedică pe români să facă pasul către investiţii.

Conform studiului, românii rămân o ţintă relativ uşoară pentru fraude. Şapte din zece respondenţi au declarat că au fost contactaţi cel puţin o dată cu propuneri de câştiguri facile. Acest lucru indică o vulnerabilitate persistentă la nivelul populaţiei, de care infractorii continuă să profite. Problema nu se opreşte însă la nivelul abordărilor: mai mult de jumătate dintre respondenţi cunosc o persoană care a căzut victimă acestor tactici. „Concluzia este că fraudele, în special cele din mediul online, nu mai sunt un fenomen abstract sau îndepărtat, ci o realitate prezentă în viaţa cotidiană, fiecare dintre noi având cel puţin o persoană apropiată - prieten sau membru al familiei - care a fost afectată de astfel de situaţii”, punctează Radu Puiu.

În acest context, subliniază el, educaţia financiară devine cu atât mai importantă, deoarece oamenii trebuie să înveţe să facă diferenţa între promisiunile de câştiguri rapide şi ceea ce presupun investiţiile reale: muncă, perseverenţă şi o abordare orientată spre stabilitate şi creştere financiară pe termen lung.

Majoritatea respondenţilor declară că au pierdut bani în urma unor astfel de experienţe. „Dintre cei care au afirmat că au căzut pradă unei fraude online, două treimi au spus că au pierdut sume mici. La prima vedere, acest lucru ar putea părea un aspect pozitiv, însă aceştia au menţionat că pierderile s-au repetat, iar acumularea lor a erodat semnificativ încrederea în procesul investiţional”, spune analistul de la XTB.

Un sfert dintre respondenţi au pierdut sume importante, cazuri care nu mai pot fi considerate simple experimente eşuate. Este vorba despre persoane ale căror economii au fost afectate, ceea ce le-a determinat ulterior să devină mult mai reticente faţă de investiţii. Din punct de vedere psihologic, pragul critic este situat între 2.000 şi 5.000 de lei, iar cei care au pierdut aceste sume au declarat că impactul asupra bugetului personal a fost semnificativ.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile financiare, 60% dintre respondenţi au declarat că băncile sunt instituţiile în care au cel mai mare nivel de încredere, iar 41% au indicat titlurile de stat ca oferind cea mai mare siguranţă pentru plasarea capitalului. În schimb, platformele de investiţii reglementate şi fondurile mutuale au primit procente de încredere sub 20%. Potrivit lui Radu Puiu, acest lucru arată că, după experienţe negative sau tentative de fraudă, mulţi români îşi pierd încrederea în platformele de investiţii, chiar şi atunci când acestea sunt reglementate, orientându-se ulterior către soluţii percepute ca fiind mai sigure, precum băncile şi titlurile de stat.

În paralel, românii indică în mod clar ce îi face să se simtă protejaţi în faţa fraudelor. Peste 60% consideră importante alertele şi notificările rapide, 58% menţionează autentificarea în doi paşi ca o măsură esenţială de siguranţă, iar asigurarea fondurilor în caz de fraudă reprezintă un alt element relevant. Parolele complexe şi vigilenţa autorităţilor competente completează acest clasament.

La întrebarea dacă au auzit de investiţii şi dacă înţeleg conceptul, şase din zece respondenţi afirmă că au auzit de investiţii, dar nu înţeleg exact cum funcţionează. „Acest lucru arată că, deşi termenul este larg răspândit, persistă lacune semnificative de informare privind funcţionarea pieţelor financiare şi modul în care acestea pot fi utilizate pentru investiţii”, mai spune Radu Puiu. Pe de altă parte, o treime dintre respondenţi declară că nu doar au auzit de investiţii, ci şi înţeleg mecanismele pieţelor de capital. Un aspect relevant este faptul că, în special, bărbaţii au declarat acest nivel de înţelegere. Aceasta indică existenţa unui nucleu relativ restrâns de persoane care cunosc în mod real cum funcţionează pieţele de capital, care sunt riscurile implicate şi care pot evalua beneficiile investiţiilor.

În ceea ce priveşte percepţia asupra securităţii platformelor de investiţii, doar 4% dintre respondenţi consideră că platformele reglementate sunt foarte sigure, ceea ce reflectă un nivel ridicat de neîncredere şi teamă faţă de investiţiile pe piaţa de capital. Doar 27% le consideră sigure, în timp ce peste jumătate dintre respondenţi le percep ca fiind nesigure. „Lipsa de informare privind mecanismele pieţei de capital afectează semnificativ nivelul de încredere atât în platformele reglementate de tranzacţionare, cât şi în investiţiile pe pieţele financiare. Din acest motiv, mulţi români continuă să prefere variante considerate mai sigure pentru păstrarea economiilor, precum numerarul deţinut în casă sau depozitele bancare”, conchide Radu Puiu.