Business Magazin şi Ziarul Financiar declară Bursa de Valori Bucureşti „personalitatea anului 2025”, după o revenire spectaculoasă de 50% de la minimele din 15 mai până pe 10 decembrie, când indicele a atins un nou maxim istoric.

A depăşit simbolic pragul de 500 de miliarde lei capitalizare totală — un semnal de dimensiune şi maturitate a pieţei. A atras mii de investitori noi, inclusiv persoane fizice cu portofolii modeste — o democratizare a accesului la piaţa de capital. A dat şansa unor companii antreprenoriale să se finanţeze şi să se extindă, nu doar prin bănci sau finanţări private. A oferit un randament total pe care multe burse europene doar îl visează — generând motive de optimism într-o economie marcată de incertitudini. Ce a fost caracteristic în 2025 este că încredere a revenit din şocul de după alegeri iar Bursa de Valori de la Bucureşti a demonstrat că 2025 nu a fost doar un an bun, ci un punct de cotitură pentru economia românească. În dimineaţa de 1 ianuarie 2025, puţini ar fi mizat pe un final de an triumfal pentru piaţa de capital românească. Rămânea în aer o doză de rezervă: inflaţia ridicată, dobânzile bancare atractive, semnele de încetinire economică şi, mai ales, incertitudinea politică dată prin şocul de după turul 1.

În primăvară, tensiunile sociale şi ascensiunea curentelor extremiste alimentau temerile. Mai mult, cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor locale, mulţi participanţi la piaţă îşi aminteau de 2020 — precedentul an de criză şi zile agitate. Existau scenarii în care o victorie a unei variante radicale ar fi zădărnicit orice apetit pentru risc. Pe 15 mai 2025, parcursul indicelui total return al BVB reflecta această stare de spirit: corecţia acumulată de la începutul anului aducea un minus 3%. Dar, după turul al doilea, când pro europeanul Nicuşor Dan a câştigat alegerile pentru cea mai puternică funcţie în stat, s a produs, mai întâi tacit, apoi tot mai vizibil, o transformare în tonul pieţei. Încrederea — una din marile monede ale pieţei de capital — a început să revină. Iar ceea ce părea cândva reticenţă, avea să devină în 2025 vârf de cerere.

După ce primăvara pieţei fusese dominată de prudenţă, vara şi toamna au adus un val de optimism. într un articol publicat în noiembrie, ZF nota că BVB „se îndreaptă spre cel mai bun an din 2009 încoace”, avansul total pentru investitori — dacă se iau în calcul şi dividendele — apropiindu-se de 50%. Unul dintre momentele definitorii ale anului a venit pe 11 noiembrie 2025, când pentru prima dată capitalizarea totală a tuturor companiilor listate la BVB a depăşit pragul de 500 miliarde de lei — echivalentul a circa 100 miliarde euro. Datele agregate arătau că din această sumă, circa 192 miliarde lei erau reprezentate de grupul austriac Erste Group — „paşaportat” la Bucureşti de brokeri — dar restul proveneau de la companii româneşti listate: de la energie la finanţe şi altele. Doar câteva săptămâni mai târziu, la început de decembrie, capitalizarea se apropia deja de 525 miliarde lei, semn că nu a fost un moment izolat, ci parte dintr un trend ascendent susţinut. Simultan, indicii bursieri — atât BET cât şi BET TR — au început să atingă maxime istorice, consolidând impresia unui „bull market” românesc, în pofida provocărilor macroeconomice. În spatele cifrelor agregate se află evoluţia individuală a companiilor — unele dintre ele devenite referinţă pentru investitori. OMV Petrom (SNP) — compania a reuşit un moment simbolic în 2025: pentru prima dată, a depăşit capitalizarea de 60 miliarde lei, detronând rivala de tradiţie Hidroelectrica.

Companii din utilităţi / energie & gaze — titluri considerate adesea plictisitoare — au avut salturi semnificative, profitând de stabilitatea fluxurilor de numerar şi atractivitatea dividendelor. Analiştii notau că, în contextul volatilităţii externe, investitorii au căutat protecţie în companii „clasice”, cu cash-flow stabil. Şi sectoare noi au intrat în lumina reflectoarelor. Iar aici intră Cris-Tim Family Holding — companie antreprenorială din industria alimentară, care a debutat la BVB în 26 noiembrie 2025, sub simbolul bursier CFH. Oferta publică iniţială (IPO) a fost de 454,35 milioane lei, iar cererea a fost una pe măsură: tranşa de retail s-a suprasubscris de 32 de ori. La debut, acţiunile s-au apreciat cu aproape 6 % faţă de preţul de ofertă, ceea ce a plasat capitalizarea companiei la circa 1,41 miliarde lei. Această mişcare are semnificaţie dublă: nu doar că încurajează listările de firme antreprenoriale — adică nu doar giganţi de stat sau corporaţii deja cunoscute — dar arată şi apetitul investitorilor de retail pentru diversificare, pentru expunere la economie reală, nu doar la companii mari şi tradiţionale. Un semnal poate la fel de important ca cifrele bursiere este schimbarea structurii investitorilor. În 2025, bursa a atras un număr-record de investitori noi. La final de septembrie, erau înregistrate 274.412 conturi active — o creştere de 21,4% faţă de începutul anului. Dintre acestea, circa 23,8% deţineau doar titluri de stat (programele guvernamentale), ceea ce arată că piaţa de capital nu mai este percepută exclusiv ca acţiuni riscante — statul, prin emisiuni de obligaţiuni, a devenit un vehicul de intrare în sistemul financiar. Analiza segmentată arată că majoritatea investitorilor sunt „retail”, adică cu portofolii mici — sub 20.000 de euro — ceea ce sugerează intrarea într-o fază de democratizare a investiţiilor, nu doar în mâna investitorilor mari. Această aderenţă tot mai largă la piaţa de capital are două semnificaţii: creşte lichiditatea şi aduce un potenţial de stabilizare, dar ridică şi probleme — educaţie financiară, diversificare, expunerea la risc, încrederea pe termen lung.

Faptul că bursa a înregistrat un an record nu este întâmplător. în spatele cifrelor există o combinaţie de factori: reducerea incertitudinii politice după alegerile locale şi regionale; revenirea încrederii; inflaţia persistentă şi dobânzile bancare — mulţi investitori au căutat protecţie împotriva erodării puterii de cumpărare; apetitul pentru venituri pasive şi dividende, într-o perioadă de incertitudine macroeconomică; deschiderea pieţei către companii antreprenoriale — nu doar marii giganţi de stat sau corporaţii deja consacrate. În plus, listările recente (ca a Cris-Tim) şi interesul pentru obligaţiuni de stat — un mix de acţiuni Ă instrumente cu venit fix — au contribuit la consolidarea bazei de investitori. Nicio bursă care creşte rapid nu este lipsită de vulnerabilităţi. În cortina succesului, unele semnale cer atenţie: dependenţa de câţiva „grei” (companii mari, energetice, cu dividende stabile) poate face piaţa vulnerabilă la schimbări legislative, politice sau de reglementare. Economia reală din spatele companiilor listate încă are fragilităţi — inflaţia, costurile inputurilor, presiunea reglementărilor reprezintă riscuri ce pot reverbera pe bursă. Rămâne de văzut dacă „momentumul 2025” va fi consolidat sau va rămâne o excepţie istorică, influenţată de conjuncturi particulare. Pe fundalul acestui „an al bursei”, viitorul aduce un set de întrebări şi provocări — dar şi oportunităţi reale. Poate bursa să transforme 2025 într un nou punct de plecare — stabil, cu creştere sustenabilă şi diversificare reală a listărilor (nu doar energie — şi alimentaţie, retail, servicii, tehnologie)? Cum va reacţiona piaţa la posibile schimbări macroeconomice: inflaţie, dobânzi, costuri la energie, reglementări? Cât de bine sunt pregătiţi noii investitori — pentru perioade de volatilitate, pentru diversificare, pentru o gândire pe termen mediu/lung? Va continua creşterea numărului de investitori sau vom vedea o stabilizare, poate o corecţie, care să testeze rezilienţa pieţei? Care va fi rolul statului, al fiscalităţii şi al reglementării bursiere în consolidarea pieţei de capital — ca motor de creştere, nu doar de speculaţie? Dacă ar fi să alegem un simbol — o „personalitate” — a anului economic 2025 în România, nu ar trebui să fie niciun ministru, niciun magnat, nici o mare companie de stat. Ar trebui să fie bursa însăşi: un spaţiu în care investitori de rând şi companii antreprenoriale, companii mari şi mici, capital privat şi venit din dividende s-au întâlnit. Anul 2025 a fost anul în care Bursa de Valori Bucureşti şi-a revendicat locul — nu ca remarcă periferică la evoluţiile economiei globale, ci ca centru real al economiei româneşti, ca instrument de finanţare, dar şi de includere. Dacă economia românească îşi va asuma direcţia investiţiilor, transparenţei şi participării — bursa are toate şansele să rămână în următorii ani nu doar un simbol, ci o coloană vertebrală reală.    

Unul dintre momentele definitorii ale anului a venit pe 11 noiembrie 2025, când pentru prima dată capitalizarea totală a tuturor companiilor listate la BVB a depăşit pragul de 500 miliarde de lei — echivalentul a circa 100 miliarde euro. Datele agregate arătau că din această sumă, circa 192 miliarde lei erau reprezentate de grupul austriac Erste Group — „paşaportat” la Bucureşti de brokeri — dar restul proveneau de la companii româneşti listate: de la energie la finanţe şi altele.