Dacă ar fi astăzi la început de drum, Jensen Huang, fondatorul şi CEO-ul Nvidia, spune că ar alege să studieze ştiinţele fundamentale, precum fizica sau chimia, şi nu informatica. Declaraţia vine într-un moment în care Nvidia a devenit cea mai valoroasă companie din lume şi prima care a depăşit pragul de 4.000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră, scrie CNBC.

„Pentru tânărul Jensen de 20 de ani, care tocmai a absolvit acum, probabil că aş fi ales mai degrabă ştiinţele fizicii decât zona de software”, a răspuns el, amintind că a terminat facultatea cu doi ani mai devreme, la 20 de ani.

Prin ştiinţe fizice sunt înţelese domenii precum fizica, chimia, astronomia sau ştiinţele Pământului, discipline care studiază legile naturii şi fenomenele din lumea materială.

Huang a absolvit ingineria electrică la Oregon State University în 1984 şi a obţinut ulterior un master în acelaşi domeniu la Stanford University, în 1992, potrivit profilului său public. În aprilie 1993, la aproximativ un an după finalizarea studiilor, a fondat Nvidia împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem, în timpul unei mese la un restaurant din San Jose, California. Sub conducerea sa, producătorul de cipuri a ajuns lider global, pe fondul exploziei cererii pentru tehnologie dedicată inteligenţei artificiale.

Deşi nu a detaliat explicit de ce ar alege astăzi ştiinţele fundamentale, Huang a vorbit în repetate rânduri despre ceea ce el numeşte următorul val al inteligenţei artificiale, pe care îl leagă direct de înţelegerea legilor fizicii.

În aprilie, la un forum organizat la Washington, el a schiţat etapele prin care a trecut inteligenţa artificială în ultimii ani.

„Inteligenţa artificială modernă a intrat cu adevărat în atenţia publică acum 12-14 ani, când a apărut AlexNet şi domeniul recunoaşterii imaginilor a cunoscut o descoperire majoră”, a declarat Huang.

AlexNet este un model informatic prezentat în 2012, care a demonstrat progrese spectaculoase în recunoaşterea imaginilor prin utilizarea tehnicilor de învăţare profundă şi a contribuit la accelerarea dezvoltării inteligenţei artificiale. Huang a numit această etapă prima fază, axată pe percepţie.

A urmat faza inteligenţei artificiale generative.

„Este momentul în care modelul a învăţat nu doar să înţeleagă informaţia, ci şi să o transforme”, fie în text, imagini, cod sau traduceri în alte limbi, a explicat el.

În prezent, spune şeful Nvidia, industria se află în etapa în care sistemele pot raţiona.

„Suntem acum într-o eră în care inteligenţa artificială poate să înţeleagă, să genereze conţinut, să rezolve probleme şi să recunoască situaţii pe care nu le-a mai întâlnit până acum.”

Acest tip de capacitate permite apariţia unor „agenţi” digitali, pe care Huang îi descrie drept o formă de forţă de muncă virtuală.

„Inteligenţa artificială bazată pe raţionament îţi permite să creezi o formă de roboţi digitali. Noi îi numim agenţi. Sunt, în esenţă, o forţă de muncă digitală capabilă să raţioneze.”

Următorul pas, susţine el, este integrarea acestor capacităţi în lumea fizică.

„Următorul val ne obligă să înţelegem lucruri precum legile fizicii, fricţiunea, inerţia, relaţia cauză-efect.”

În această etapă, sistemele ar trebui să poată anticipa rezultate fizice, de exemplu unde va ajunge o minge aruncată, câtă forţă este necesară pentru a prinde un obiect fără a-l deteriora sau dacă un pieton aflat în spatele unei maşini poate ieşi brusc în trafic.

„Când iei această inteligenţă artificială şi o integrezi într-un obiect fizic numit robot, obţii robotică. Este extrem de important pentru noi, pentru că construim uzine şi fabrici în toată America.” a spus Huang

În opinia sa, următorul deceniu va aduce unităţi de producţie puternic automatizate, menite să compenseze deficitul de forţă de muncă.

„Sperăm ca, în următorii zece ani, pe măsură ce construim noua generaţie de uzine şi fabrici, acestea să fie intens robotizate şi să ne ajute să facem faţă deficitului sever de forţă de muncă din întreaga lume.”