♦ Acţiunile companiei au pierdut 5%, respectiv 7% în cele două şedinţe de după publicarea rezultatelor financiare anuale.

În urmă cu doar câţiva ani, Chimcomplex scria istorie la Bursa de Valori Bucureşti, fiind campioana absolută a randamentelor după o creştere de 1.200% în 2021. În ianuarie 2022, momentul transferului pe piaţa principală, grupul atingea o capitalizare record de aproape 8 mld. lei, alimentată de pr­ofi­turi solide şi de optimismul investi­torilor care vedeau un hub industrial regional în platformele companiei de la Borzeşti şi Râmnicu Vâlcea.

Expansiunea fulminantă de atunci a fost alimentată de o con­junctură rară de piaţă: cotaţiile inter­naţionale la polioli atinseseră niveluri record, propulsând veniturile şi profi­tul net la cifre fără precedent. Într-un context de cerere glo­bală masivă pentru materiale izolatoare, spume poliuretanice şi componente auto, Chimcomplex reuşea să ca­pi­talizeze integrarea activelor Oltchim, transformând activele in­dustriale preluate într-o maşinărie de cash-flow care a convins investi­torii că grupul poate fi un nou gigant regional.

Astăzi, tabloul este radical diferit: valoarea de piaţă a scăzut la 2 miliarde de lei, iar entuziasmul de atunci a fost înlocuit de un plan de conservare dictat de pierderi nete în 2025.

Ştefan Vuza, artizanul ascensiunii din anii trecuţi, acuză acum direct pasivitatea Guvernului, susţinând că statul român asistă imobil la deindustrializarea ţării.

Chimcomplex a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,06 miliarde de lei, în scădere cu 29%, respectiv o pierdere netă de 179 milioane de lei. Deşi a menţinut un EBITDA pozitiv de 62 milioane de lei, rezultatul a fost afectat de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice, costuri care sunt cu până la 300% mai mari faţă de competitorii din afara Europei.

„Ne îngrijorează lipsa unei perspective pentru următorii patru ani, şi este important ca Guvernul României să înţeleagă să sprijine industriile energo-intensive. Programul derelansare economică actual se află la pol opus faţă de măsurile aplicate de Germania sau de Franţa, Spania şi alte state europene, care ştiu că economia naţională va cădea fără industrie. De aceea programul românesc trebuie completat cu ceea ce au aplicat şi celelalte guverne europene“, spune acţionarul majoritar Ştefan Vuza, care a preluat pentru 12 luni funcţia de CEO la finele anului trecut.

Şeful Chimcomplex argumentează că alte state au ales să intervină rapid, înţelegând că lipsa de iniţiativă va fi plătită de întreaga economie pe termen lung, indiferent de cine se va afla la guvernare în viitor. în schimb, el susţine că Bucureştiul încă trage de timp.

„Ele au decis să fie curajoase, să acţioneze acum. România încă ezită, iar această ezitare menţine avantajele intermediarilor din energie, în timp ce economia reală suportă costurile“, adaugă Ştefan Vuza.

Fără sprijin guvernamental, compania recurge la măsuri radicale de conservare prin activarea „scenariului 3“, un plan de restructurare sever conceput pentru redresarea profitabilităţii.

Mecanismul presupune oprirea secţiilor energo-intensive, decizie care atrage disponibilizarea a 1.200 de angajaţi direcţi şi afectează alte 5.500 de posturi pe orizontală. Concret, grupul suspendă o linie de fabricaţie la Borzeşti şi două la Râmnicu Vâlcea. Totodată, impredictibilitatea pieţei forţează abandonarea a două din cele cinci proiecte majore de investiţii, fapt ce atrage pierderea unor finanţări nerambursabile prin PNRR în valoare de 150 de milioane de euro.

Apoi, strategia vizează dezvoltarea diviziei de comerţ, care va prelua importuri anuale de produse chimice evaluate la 1,2 miliarde de euro. Această pivotare către ţări cu politici energetice competitive ar putea adânci deficitul de cont curent al României cu 15% pe acest segment industrial.