Profit mare în banking, de 11,6 mld. lei după 9 luni/2025, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dobânzi mari din cauza inflaţiei persistente, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinire a creditării, continuare a consolidării, restructurării şi digitalizării băncilor, şi nivel încă scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2025 

Băncile par să o ducă bine şi în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate caracterizată de frânare a economiei, inflaţie persistentă, după creşteri de taxe, dobânzi ridicate, încetinire a creditării şi deficite tot mari, câştigul sistemului bancar fiind de neclintit 

Sistemul bancar românesc traversează în continuare o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

Economia frânează, inflaţia persistă, după creşterile de taxe, dobânzile sunt ridicate, creditarea încetineşte, iar deficitele-s tot sus, dar băncile par să o ducă bine şi în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate, câştigul sistemului bancar fiind de neclintit.

Ultimii ani au adus maxime istorice după maxime istorice în bankingul românesc, inclusiv în privinţa profiturilor, iar finalul anului 2025 ar putea aduce un nou câştig record în termeni nominali al sistemului bancar românesc, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), după rezultatul record de 14,2 mld. lei din anul 2024. Aşa că, în fiecare an, devine dificil de spus că anul respectiv s-ar putea delimita ca “cel mai bun din istoria României pentru instituţiile de credit”, fiecare nou an venind cu rezultate mai bune. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a creditării, cu solvabilitate de peste 20% şi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rată de neperformanţă aflată încă sub 3%, sistemul bancar românesc pare să facă an de an istorie.

Rezultatele record din ultimii trei ani - 2023, 2024 şi 2025 - vin într-un context în care cei trei ani de dinainte, adică 2020, 2021 şi 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Şi pentru sistemul bancar aceşti ani au fost provocatori, însă băncile au reuşit să se replieze destul de rapid. De altfel, privind retrospectiv în ultimii 27 de ani, marcaţi şi de perioade de boom, şi de crize economice, vedem că băncile din România au rămas în cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar românesc reuşind să bifeze 22 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, şi doar 5 ani de pierderi, conform datelor de la BNR. Dovadă că băncile au cam reuşit să facă profituri şi în vremuri bune şi în vremuri mai puţin bune.

După ce în T1/2025 băncile au raportat un câştig de 3,7 mld. lei, până la  jumătatea anului au reuşit să-şi dubleze profitul, la 7,4 mld. lei, pentru ca în  septembrie câştigul să treacă de 11,6 mld. lei.

Profitul sistemului bancar ar putea să urce la un nou record în termeni nominali la final de 2025, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), peste profitul record de 14,2 mld. lei din 2024.

În anul 2025, dobânzile încă mari şi continuarea creditării au adus în primele nouă luni un profit net de peste 11,6 mld. lei pentru sectorul bancar românesc, format din 30 de bănci, uşor peste câştigul nominal din aceeaşi perioadă din 2024, conform datelor de la BNR. După ce în primul trimestru băncile au raportat un câştig de 3,7 mld. lei, până la jumătatea anului au reuşit să-şi dubleze profitul, la 7,4 mld. lei, pentru ca în septembrie câştigul să treacă de 11,6 mld. lei. În situaţia în care şi în ultimul trimestru din acest an instituţiile de credit vor reuşi să obţină câştiguri comparabile, profitul sistemului bancar ar putea să urce la un nou record în termeni nominali la final de 2025, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), peste profitul record de 14,2 mld. lei de anul trecut. O întrebare care se conturează este cât de corelate sunt câştigurile băncilor cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea privată a crescut cu un ritm mediu de circa 8,8% în 9 luni/2025, încetinind în ultimele luni, în timp ce economia a crescut modest, cu mai puţin de 1%, avansul PIB fiind de doar 0,8%. În planul profitabilităţii din datele băncii centrale se observă că rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la final de 9 luni/2025 de 1,73%, respectiv 18,4%, în uşoară scădere faţă de nivelurile din 9 luni/2024. Profiturile raportate de băncile mari au fost preponderent în creştere în 9 luni/2025 ca urmare a continuării creditării, dar şi a ascensiunii veniturilor în contextul dobânzilor încă mari.

În cazul băncilor mari, Banca Transilvania, liderul pieţei bancare româneşti, a raportat un profit de 2,9 mld. lei pentru 9 luni/2025, câştigul BCR a fost de 2,5 mld. lei, în timp ce BRD a avut un profit de 1,1 mld. lei, peste valorile de anul trecut. La nivelul Uniunii Europene (UE) băncile din România au condus în ultimii ani topul profitabilităţii, ajungând să aibă chiar ROE dublă faţă de media UE. Chiar şi BNR a recunoscut în diverse studii şi analize publicate că ROE, rentabilitatea capitalului băncilor din România, este cea mai mare din Europa. Pe de altă parte, la nivel sectorial, dacă analizăm ROE în bănci faţă de alte sectoare economice din România vedem că băncile au fost mai puţin profitabile comparativ cu alte sectoare economice, după cum reiese din datele BNR. Profitabilitatea sistemului bancar a fost sub media profitabilităţii la nivelul economiei. O problemă importantă a sectorului bancar este că România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderi în PIB ale activelor şi creditelor. La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind de-a lungul timpului cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic.

La finalul primelor nouă luni din 2025, soldul depozitelor s-a apropiat de 635 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 444 mld. lei. Iar raportul credite/depozite conform evaluărilor BNR, ajunsese la final de septembrie la 68,8%, fiind peste nivelul din 9 luni/2024, de 67,3%. Se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. În perspectivă, revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei. Revenind la profitabilitate, întrebarea este  cum au reuşit băncile să facă profit record de peste 11,6 mld. lei în 9 luni/2025? Băncile comerciale au încasat în primele nouă luni din acest an venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 36,8 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 15,5 mld. lei, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF. Practic, băncile au obţinut în primele nouă luni ale anului un câştig suplimentar din dobânzi de 21,3 mld. lei.

Banca Transilvania, liderul pieţei bancare româneşti, a raportat un profit de 2,9 mld. lei pentru 9 luni/2025, câştigul BCR a fost de 2,5 mld. lei, în timp ce BRD a avut un profit de 1,1 mld. lei, peste valorile de anul trecut.

De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Comparativ cu 9 luni/2024, veniturile obţinute de bănci din dobânzi pentru creditele acordate au fost în 9 luni/2025 uşor mai mari. Dobânzile încasate de bănci pentru împrumuturi reprezintă principala lor sursă de câştig. Iar dobânzile au rămas la niveluri ridicate în 2025, în contextul inflaţiei persistente. BNR a menţinut pe parcursul acestui an dobânda-cheie la 6,5%, nivel setat în august 2024, în contextul creşterii inflaţiei spre 10%, după majorarea TVA şi a accizelor şi creşterea preţului la energia electrică. Şi indicii de referinţă ROBOR şi IRCC au rămas la niveluri ridicate, susţinând creşterea încasărilor băncilor din dobânzi. Indicele ROBOR la 3 luni, care este folosit ca referinţă pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a avut o valoare medie în 9 luni/2025 de peste 6,4%, depăşind media din 9 luni/2024, de circa 5,9%. Spre finalul lunii noiembrie ROBOR la 3 luni a mai scăzut, până la 6,23%. Şi noul indice IRCC, folosit ca reper pentru creditele retail noi în lei luate după 2019, a fost mare în acest an, fiind între 5,55% şi 6,06%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite, nivelul a ajuns la final de 9 luni/2025 la 15,5 mld. lei, în scădere cu 4,3% comparativ cu nivelul din 9 luni/2024, conform datelor de la BNR.

Volumul cheltuielilor băncilor cu dobânzile la depozite este în continuare mic raportat la veniturile băncilor din dobânzile la credite. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci în condiţiile în care mai mult de jumătate din veniturile totale vin din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor. Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns la aproape 5 mld. lei în 9 luni/2025, fiind cu circa 13% mai mari decât în 9 luni/2024. Nivelul veniturilor nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) a ajuns la final de  9 luni/2025 la 21,3 mld. lei, după un salt de 4% faţă de 9 luni/2024. Iar veniturile operaţionale (totale) ale băncilor au urcat în primele nouă luni la 30,9 mld. lei, fiind cu 7,5% peste nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut. Majoritatea băncilor din România (peste 73%) au fost pe profit în primele nouă luni din 2025, într-un context caracterizat de dobânzi încă mari, inflaţie în ascensiune şi stagnare a economiei, în timp ce mai mult de un sfert din numărul total al instituţiilor de credit, adică una din patru bănci, au înregistrat pierderi. Concret, din cele 30 de bănci active în România în 9 luni/2025, opt instituţii de credit au fost pe minus, adunând pierderi cumulate de 226,5 mil. lei, cel mai probabil acestea fiind bănci mici, unele dintre ele înregistrând frecvent pierderi în ultimii ani. La polul opus, 22 de bănci au raportat pentru primele nouă luni din acest an profituri cumulate de 11,85 mld. lei, după cum reiese din datele transmise de BNR. În aceste condiţii, profitul la nivelul sistemului bancar românesc a depăşit 11,6 mld. lei.

Anul 2025 a adus şi consolidare a sistemului bancar românesc, în urma terminării proceselor de integrare/fuziune în cazul a trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii în banking finalizate în 2024, respectiv Banca Transilvania, care a achiziţionat OTP Bank, UniCredit Bank, care a fuzionat cu Alpha Bank România, şi Intesa Sanpaolo, care a preluat First Bank. OTP Bank România este a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania în circa un deceniu, după preluarea Volksbank România (2015), Bancpost (2018) şi Idea Bank (2022). Astfel, în urma ieşirii celor trei bănci din statistici (OTP, Alpha Bank, First Bank), numărul băncilor va scădea la finalul acestui an la 29, dacă între timp nu dispar şi altele. În anul 2025 a continuat şi restructurarea sistemului bancar autohton. Un număr de 2.237 de bancheri au plecat din sistemul bancar românesc în ultimul an, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 152 comparativ cu situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2024, după cum reiese din datele BNR. Astfel, băncile din România au ajuns să aibă la final de 9 luni/2025 mai puţin de 50.000 de angajaţi (49.001 angajaţi, septembrie 2025), iar numărul sucursalelor/agenţiilor a coborât spre 3.300 (3.314 unităţi teritoriale, septembrie 2025). Restructurarea pare să sprinteze din nou, după ce în ultimii doi ani continuase într-un ritm destul de lent, iar în anii 2020 şi 2021 accelerase, în contextul pandemiei de COVID-19. În ultimii ani, ajustarea reţelei teritoriale a băncilor şi scăderea numărului de angajaţi a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat începând din anii 2020-2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai.

Analizând retrospectiv situaţia reţelei teritoriale a băncilor şi a numărului de angajaţi vedem că pe parcursul întregului an 2024 un număr de doar 321 de bancheri au plecat din sistemul bancar românesc, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut anul trecut cu 53 comparativ cu situaţia de la finalul anului 2023, conform datelor băncii centrale. În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a accelerării procesului de digitalizare, dar şi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari. În ceea ce priveşte activele la nivelul sectorului bancar românesc, acestea au urcat în primele nouă luni din acest an până la un nou maxim istoric, de 907,3 mld. lei, în creştere cu 64 mld. lei, respectiv cu 7,6% comparativ cu nivelul de la sfârşit de 9 luni/2024, potrivit statisticilor de la BNR. Această ascensiune a activelor a venit în contextul în care creditarea privată totală a crescut în 9 luni/2025 cu un ritm mediu de 8,8%, în contextul dobânzilor încă mari. Pe parcursul primelor nouă luni din acest an, creditarea a crescut cu ritmuri anuale cuprinse între 7,5% şi 9,7%. Ultimele luni au adus, însă, o încetinire a apetitului pentru împrumuturi. De asemenea, rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general - a ajuns în septembrie 2025 la circa 24%, în scădere faţă de nivelul din 9 luni/2024, de aproape 25%. Solvabilitatea a fost şi peste nivelul de la finalul anului trecut. Nivelul solvabilităţii este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. Frânarea economiei nu se vede deocamdată în bilanţurile băncilor, rata creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) fiind încă mică, de circa 2,9% din total credite. Dar, în perspectivă, rata NPL ar putea să crească, după cum estimează analiştii.

Sistemul bancar românesc în context european

Sistemul bancar românesc traversează în continuare o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). De asemenea, calitatea activelor a rămas bună în cazul băncilor din România, cu toate că rata creditelor neperformante a mai urcat, până la 2,9% din credite la finalul lunii septembrie din acest an, rămânând peste nivelul mediu din UE, de 1,8%, după cum reiese din datele BNR prezentate de Florian Neagu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din banca centrală. BNR realizează periodic o analiză a sistemului bancar românesc, luând în considerare indicaţiile metodologice ale Autorităţii Bancare Europene, care publică trimestrial o analiză intitulată Tabloul de bord al riscului (Risk Dashboard) în care prezintă principalele vulnerabilităţi ale sectorului bancar european, identificate în funcţie de evoluţia unui set de indicatori de risc. Indicatorii de risc sunt grupaţi pe patru categorii: solvabilitate, calitatea activelor, profitabilitate şi structura bilanţului. Iar fiecare indicator este evaluat în raport cu trei intervale de prudenţă, valoarea acestuia putând astfel să fie considerată în intervalul cel mai bun, intermediar sau cel mai rău în funcţie de intervalul valoric căruia îi aparţine.

Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că indicatorii de risc se încadrează în cele mai bune intervale de prudenţă, iar performanţa este superioară mediei europene în majoritatea cazurilor. Indicatorii de solvabilitate, care arată cât de bine capitalizat este sistemul bancar românesc, îşi păstrează un nivel ridicat, de peste 20%, fiind peste media UE. Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) era de 21,5% la final de 9 luni/2025 pentru sistemul bancar românesc, peste media UE (de 17,8%). Iar în 9 luni/2025 rata solvabilităţii pentru sistemul bancar românesc a ajuns aproape de 24% peste media UE de 20,4%. Cele mai recente rezultate ale exerciţiului de testare la stres a solvabilităţii (realizat de BNR) atestă adecvarea capitalului la riscuri, având în vedere atât existenţa unui excedent de capital faţă de cerinţele globale de capital, cât şi buna capacitate de acoperire a pierderilor din profitul operaţional curent. Şi indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se menţine la un nivel adecvat în cazul sistemul bancar românesc, ajungând după 9 luni/2025 la circa 240%, mult peste media UE de circa 160%. În ceea ce priveşte profitabilitatea sistemului bancar românesc, aceasta a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE. Rentabilitatea activelor (ROA) în sistemul bancar românesc a ajuns după 9 luni/2025 la 1,7%, peste media UE de 0,7%. Iar indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era în 9 luni/2025 de 18,4%, peste media UE de 10,7%. Profitabilitatea bancară se menţine ridicată în comparaţie europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât şi cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile înregistrate în economia reală, după cum a menţionat banca centrală în anumite rapoarte.

În privinţa raportului cost/venit pentru sistemul bancar românesc, nivelul a ajuns după 9 luni/2025 la circa 48%, fiind uşor sub media UE de peste 52%, recomandarea fiind ca acest raport să fie sub 50%. Şi calitatea activelor a rămas bună în cazul băncilor din România, cu toate că rata creditelor neperformante a mai urcat, până la 2,9% din credite la finalul lunii septembrie din acest an, rămânând peste nivelul mediu din UE, de 1,8%. Nivelul consemnat se încadrează încă sub 3%, adică în intervalul de valori stabilit de ABE pentru un risc scăzut. Iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de circa 65% în cazul băncilor din România, peste nivelul mediu din UE, de circa 42%, recomandarea europeană fiind ca acest indicator să fie peste 55%. Astfel, şi acest indicator plasează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric stabilit de Autoritatea Bancară Europeană pentru acest indicator, precum şi peste media europeană. Rata creditelor restructurate a fost la final de septembrie de 1,4% pentru băncile din România, identică cu media UE. În ceea ce priveşte structura bilanţieră, aceasta a rămas echilibrată la nivelul sistemului bancar românesc, respectând standardele în privinţa raportului dintre credite şi depozite, care trebuie să fie sub 100%. Totuşi, acest raport între credite şi depozite în România este destul de mic, de sub 70%, în timp ce media UE a depăşit 100% (106%). Economiile plasate de populaţie şi companii la bănci sunt în continuare mai mari decât volumul creditelor acordate, nivelul raportului credite/depozite indicând faptul că există potenţial de creditare.