Este Inteligenţa Artificială salvarea omenirii sau călăul acesteia? Ne ajută să trăim mai bine sau ne ia locurile de muncă şi ne trimite spre o criză financiară uriaşă?

Autor: Ioana Matei Postat la 02 februarie 2026 7 afişări

Este Inteligenţa Artificială salvarea omenirii sau călăul acesteia? Ne ajută să trăim mai bine sau ne ia locurile de muncă şi ne trimite spre o criză financiară uriaşă?

Am vorbit mult despre AI, despre felul în care AI nu ne ia joburile, ci ne oferă posibilitatea să avem unele cu mai multă valoare, dar adevărul este undeva la mijloc. Pare că în tot mai multe domenii se fac restructurări cauzate de tehnologizare, fie că angajatorii recunosc sau nu.

Doar că acum restructurările sunt îmbrăcate altfel poate, cine ştie, tot la sugestia unui AI, care poate îndulci sau nu chiar şi cuvintele, fie acestea prezente şi într-o strategie de afaceri dureroasă.

Totuşi, anul trecut şi pare că şi anul acesta  cifrele sunt greu de ignorat. Milioane de locuri de muncă au dispărut, iar industria tech — aceea care promitea stabilitate, viitor şi joburi foarte bine plătite — a fost printre cele mai afectate. Un articol al revistei americane Fortune vorbea despre faptul că pe piaţa americană au fost anunţate anul trecut 1,2 milioane de concedieri, cu 58% mai multe decât în 2024.

Este un nivel comparabil cu anul 2008, vârful crizei financiare globale. Iar lucrurile nu par să stea mai bine anul acesta: un exemplu recent vine din zona bancară. Société Générale a anunţat într-un comunicat de presă că renunţă la 1.800 de angajaţi în Franţa ca urmare a „accelerării simplificării organizaţiei şi a dezvoltării competenţelor pentru a-şi consolida eficienţa, în linie cu strategia sa de performanţă sustenabilă”.

Oficial, este vorba despre optimizare, mobilitate internă, adaptare la viitor. Neoficial, însă, mesajul este că structurile vechi nu mai sunt viabile, iar banca trebuie să funcţioneze cu mai puţine niveluri, mai puţine redundanţe şi mai multă tehnologie. Un mecanism similar se vede şi în consultanţă. Deloitte a decis să renunţe la titlurile clasice de tip analyst–consultant–manager şi să le înlocuiască cu denumiri mult mai specifice, legate de „familii de joburi” şi „subfamilii”.

Este, din nou, o formă de „modernizare”, aşa cum a numit compania această schimbare în presa internaţională. Dar este şi o recunoaştere implicită a faptului că modelul piramidal, cu mulţi juniori care fac munca de bază şi puţini seniori care decid, nu mai funcţionează într-o lume în care AI-ul poate face rapid research, analiză, sinteză şi chiar primele drafturi de soluţii. În consultanţă, ca şi în tech, prima treaptă este cea care dispare.

Deloitte investeşte miliarde în AI, la fel şi celelalte firme din Big Four, iar asta schimbă felul în care munca este împărţită. Nu mai ai nevoie de armate de juniori care să pregătească prezentări sau să cureţe date, dacă aceste lucruri pot fi făcute de agenţi AI în câteva minute. De aceea, discuţia despre „AI-ul ne ia sau nu joburile” este, în mare parte, o falsă dilemă. AI-ul nu ia joburi la întâmplare. El taie straturi şi taie mai ales în straturile de început de carieră.

Dacă stau să mă gândesc la propria mea meserie — jurnalist care lucrează pentru o publicaţie scrisă — entry levelul, aşa cum îl ştiam, aproape că a dispărut deja. Rolul de început însemna, în esenţă, traducerea titlurilor internaţionale pentru site, de cele mai multe ori alese de un jurnalist senior. Sau o muncă şi mai chinuitoare, fără prea multă valoare adăugată în sine: transcrierea unor conferinţe sau interviuri video, un proces care putea dura ore întregi.

Astăzi, avem software care face asta în câteva minute. Şi ar fi absurd să ne întoarcem la transcrierea manuală, în detrimentul timpului pe care îl putem folosi pentru a gândi, verifica informaţii, a face interviuri. Câştigăm, desigur, timp pentru ceea ce rămâne esenţial. Dar pierdem altceva.

Pentru mine, sutele de ore de interviuri transcrise şi sutele de texte traduse au fost, retrospectiv privind, şcoala mea profesională. Scriind ceea ce astăzi poate scrie AI-ul, am învăţat să scriu. Făcând munca repetitivă, am ajuns să recunosc ce este o idee bună şi ce merită dezvoltat sau cum poate fi transpusă o idee bună în text. Iar aici apare întrebarea care mă nelinişteşte cel mai tare: dacă joburile de entry level dispar acum, unde se mai formează specialiştii de mâine?

Ce ne iau, de fapt, ChatGPT şi toate instrumentele similare nu este meseria, ci procesul lent de învăţare prin repetiţie. Astfel, mă întreb cât de specialişti vor fi specialiştii de mâine, indiferent că vorbim despre consultanţă, IT sau orice altceva.  


Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
locuri de munca,
specialisti,
munca,
interviu

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.