Ce urmează în relaţia cu FMI după căderea guvernului Ungureanu

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 27 aprilie 2012 32 afişări

Urmează nişte discuţii neplăcute cu FMI, a glumit joi preşedintele Traian Băsescu, plecând de la o reuniune pe tema procesului Bologna. Discuţiile erau într-adevăr neplăcute, ţinând cont că guvernul Ungureanu n-a îndeplinit decât 4 din 15 puncte ale programului asumat de la precedenta vizită până acum, însă aveau să devină şi mai neplăcute în condiţiile căderii guvernului la moţiunea de cenzură.

USL "nu vinde pielea ursului din pădure, am anunţat deja că vom respecta toate angajamentele internaţionale ale României", a spus vineri liderul PSD, Victor Ponta, imediat după ce s-a anunţat rezultatul moţiunii de cenzură care a dat jos guvernul Ungureanu. A fost prima asigurare dată de Ponta pentru uzul pieţelor financiare şi al investitorilor, câţi vor mai fi rămas la această oră tentaţi să pună la îndoială fidelitatea tuturor marilor partide din România faţă de programul cu FMI. Cert e că negocierile între misiunea FMI şi autorităţi, care tocmai aveau loc la Bucureşti când guvernul Ungureanu a căzut, au fost întrerupte, rămânând ca discuţiile tehnice să continue cu experţii.

Dacă nu se pune problema unei cotituri de politică economică, pe care niciun guvern nu şi-o permite, iar criza şi austeritatea au demolat până acum prea multe guverne în Europa încât căderea celui din România să mai impresioneze pe cineva (cabinetul de coaliţie din Olanda tocmai a picat, guvernul ceh încerca şi el vineri să facă faţă unui vot de încredere, la câteva zile după demonstraţii care au scos în stradă peste 100.000 de oameni), rămân însă efectele de moment. În primul rând, căderea guvernului a crescut presiunea speculaţiilor pe leu - ducând cursul puţin peste 4,4 lei/euro - şi e văzută de analiştii băncilor drept un factor de reducere a şanselor ca BNR să procedeze la o nouă reducere de dobândă, în şedinţa din 2 mai a consiliului de politică monetară. "Nu sunt excluse presiuni suplimentare de depreciere în perioada următoare, depinzând însă de evoluţiile de pe scena politică", apreciază analiştii Raiffeisen Bank România.

În privinţa urmărilor pe plan politic, "componenţa noului guvern este incertă, cu cel puţin două opţiuni pentru preşedintele Băsescu", comentează Eugen Şinca, analist al BCR. "Una ar fi un guvern de tehnocraţi susţinut de toate partidele, cu dezavantajul că ar avea capacitate limitată să adopte, până la alegerile din noiembrie, decizii importante pentru dezvoltarea României. Cealaltă ar fi a unui guvern condus de Victor Ponta, liderul PSD, sprijinit de PNL; cum cele două partide au prima şansă de a câştiga alegerile parlamentare, aceasta ar putea fi o variantă mai bună pentru stabilitatea politică pe termen lung."

Vizita misiunii FMI ar fi urmat să fie centrată pe măsurile de relansare a economiei, în condiţiile în care Fondul îşi bazează estimarea de creştere a PIB cu 1,5% în 2012 pe "o sporire treptată a cererii interne private şi pe creşterea absorbţiei fondurilor UE", ţinând cont că anul nu mai e considerat prielnic pentru cererea de export şi pentru cererea bazată pe credite bancare. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, considera chiar că autorităţile vor sacrifica ţinta de deficit de 1,8% din PIB (cash), care va fi deplasată la 2,5%, din cauza cheltuielilor specifice anului electoral, mai ales pe fondul rezultatelor proaste în sondaje ale PDL. Măsurile de largheţe bugetară (o majorare a salariilor înainte de alegerile locale din iunie şi/sau reducerea CAS pentru angajaţi şi poate şi pentru angajatori) ar fi putut fi anunţate chiar după încheierea misiunii FMI-CE-Banca Mondială, prevăzută oficial să se încheie la 7 mai.

Tot Muscalu adăuga însă că "din moment ce procesul de ajustare fiscală doar va încetini, nu se va opri, o astfel de depăşire a ţintei de deficit n-ar trebui să îngrijoreze prea tare pieţele; cu toate acestea, poziţia în sondaje a PDL sugerează că există riscul unor cheltuieli şi mai mari". În ceea ce îl priveşte, Victor Ponta a explicat recent, într-o scrisoare către ex-premierul Ungureanu, că susţine majorarea salariilor în paralel cu reducerea CAS, ca metodă de stimulare a economiei astfel încât "să susţinem şi pensiile, şi plata salariilor, şi plata datoriilor câtre FMI".

Cu o guvernare USL, diferenţe notabile faţă de abordarea PDL ar putea apărea însă la două capitole chiar neplăcute ale negocierilor cu FMI: angajamentul fostului guvern că va proceda până la jumătatea anului la o majorare cu 5% a preţului energiei pentru toţi consumatorii şi angajamentele încă neîndeplinite privind procesul de privatizare totală sau parţială pentru Oltchim, Cupru Min, Transgaz, Poşta Română, Nuclearelectrica, filiale ale Electrica şi CFR Marfă. Fostul ministru al economiei, Lucian Bode, a promis că va rediscuta cu FMI lista companiilor, însă între timp a venit moţiunea, aşa încât toate acestea vor cădea în sarcina noului guvern.

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/ce-urmeaza-in-relatia-cu-fmi-dupa-caderea-guvernului-ungureanu-9577799
9577799
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Top 10 cele mai căutate joburi. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.