LIVE: Videoconferinţa ZF Cybersecurity Trends 2021

Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piaţa din România, câţi români investesc şi ce aşteaptă platformele locale de exchange de la autorităţi?

Autor: Alex Ciutacu Postat la 28 aprilie 2021 15432 afişări

În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piaţa capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile româneşti care intermediază astfel de tranzacţii spun că nu prea au putut să-şi ţină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

Marius începea dimineaţa zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roşu, plin cu acte, şi cu speranţa că momentul pe care îl aştepta de mai bine de patru ani a venit.

Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să îşi deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen şi cu poziţia actualizată a Băncii Naţionale.El a luat biblioraftul în mână şi a intrat în biroul unui director de bancă. 

„Am plecat aşa cum am venit. În aplicaţia băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacţii cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieţei la noua poziţie a BNR pare că va mai dura.

„Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

«Reglare» de conturi

Poziţia din 2021 este prima poziţie a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

Deşi această clasificare s-a păstrat, instituţia a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.

Concret, nu le interzice băncilor să menţină conturi ale companiilor care operează tranzacţii cu criptomonede, cât timp respectă legislaţia europeană referitoare la cunoaşterea clientelei şi la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ţine de faptul că băncile din piaţa locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menţionat că poziţia BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ţine de faptul că s-au văzut nevoiţi să-şi deschidă conturi în alte ţări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reuşit să menţină conturi deschise în ultimii ani în piaţa locală nici măcar pentru plăţi curente, precum salarii şi chirii.

Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în ţări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

„Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit şi în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacţioneze criptomonede. (...) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaş normal, adică să ni se deschidă conturi şi să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem aşa. Societăţile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO şi cofondator al Bitcoin România.

Lansat în 2014, Bitcoin România este primul şi cel mai mare exchange din piaţa locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacţionare şi construieşte o reţea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unităţi până la finalul anului.

„Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunţaţi că ni se închid conturile. Reuşim să ne desfăşurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunţat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă şi am fost nevoiţi să ne uităm în alte ţări.”

În ceea ce priveşte legislaţia europeană de cunoaştere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piaţa locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar şi un departament de conformitate.

„Aplicăm absolut pentru toţi clienţii KYC şi AML. (...) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă şi nu înţeleg de unde provine această reticenţă, când lucrurile ar putea fi foarte clare şi profesioniste în relaţia dintre noi şi bancă”.

Trebuie menţionat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC şi AML ca o normalitate a pieţei.


Marius Morra, CEO, LDV Exchange

„Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile.”


Ce spune legislaţia

Poziţia BNR menţionează obligaţia furnizorilor de servicii de schimb şi de portofele digitale din această piaţă de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanţă de urgenţă.

Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă şi Banca Naţională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice şi înregistrare la Ministerul de Finanţe. Deşi această ordonanţă a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

„Legile sau ordonanţele de urgenţă menţionate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obţinerea unui aviz/licenţă in România. Atât Ministerul Finanţelor cât şi ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca şi crypto exchange sau pentru obţinerea avizului tehnic menţionat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuş, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piaţa locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

 Mai exact, ordonanţa prevede ca aceşti operatori să fie autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numeşte Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcţionare pentru aceste platforme.

 „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menţionează în OUG 111/2020.

Business MAGAZIN a contactat şi ADR pentru a afla când ar putea începe autorităţile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme şi în relaţia cu băncile şi în cea cu clienţii. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

„Colaborăm în momentul de faţă cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piaţă şi mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o şedinţă de guvern, nu aş putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, preşedinte interimar al ADR.


George Rotariu, CEO, Bitcoin România

„În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”


El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării şi reconsultării pieţei şi actorilor implicaţi. „Cu siguranţă va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aş putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

Până atunci, operatorii din România îşi iau licenţe din ţări care şi-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarităţii, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăseşte în situaţia de a deschide conturi în alte ţări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

„CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania şi firma este înregistrată in Estonia, de unde am obţinut şi licenţa de funcţionare. (...) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuş.

 El scoate în evidenţă şi o situaţie nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada şi alte ţări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieţei locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licenţiere, firme licenţiate sau nelicenţiate din jurisdicţii externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienţilor români”.

Câţi români investesc în criptomonede

Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menţionat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

„Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câştigă noi utilizatori în fiecare zi.

Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacţionează depăşeşte pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră faţă de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toţi oamenii. Sergiu Drăgănuş de la CryptoCoin.PRO este optimist şi estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piaţa criptomonedelor în ultimii ani.

 „Mă aştept să fie între 500.000 şi 1 milion de români în această piaţă acum”, a concluzionat el.

Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislaţiei de cunoaşterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autorităţile ar trebui să ştie cu exactitate câţi români sunt implicaţi în această piaţă, de fapt.

Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacţionează şi pe câteva platforme internaţionale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piaţă. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.


Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO

„Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat.”


Cum investesc în criptomonede?

„Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru aşa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei şi îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacţionează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

La înrolare, intervine exact procesul de cunoaşterea clientelei (KYC) adus în discuţie în plan legislativ.

„Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, şi se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranţă, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparţine”.

Cum scoţi banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piaţa locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

 „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoţi banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm şi vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulţi folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă şi prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relaţie ok cu banca, a mai tranzacţionat şi este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt şi destul de multe excepţii”.

În acelaşi timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România îşi pot scoate banii atât prin reţeaua de ATM-uri, cât şi prin bănci, dar recunoaşte că ruta bancară prezintă dificultăţi pentru unii utilizatori.

 „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plăţile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăţi în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase şi nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
criptomonede,
bnr,
monede,
banca,
tranzactii,
bani,
conturi

ALEPH STORY: Unul din doi angajaţi din România vrea să îşi schimbe locul de muncă. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.