Numărul unităţilor comerciale de catering din Ungaria este în continuă scădere: din 2010 au dispărut peste 14.000 de unităţi de acest fel, iar anul trecut funcţionau doar 35.109, scrie Portfolio.

Scăderea afectează restaurantele cofetăriile, puburile şi cluburile de noapte. De exemplu, numărul celor din urmă s-a înjumătăţit.

Guvernul anterior a încercat să atenueze situaţia cu reduceri de taxe şi pachete de susţinere, însă cauzele problemelor sunt mai profunde: declinul populaţiei, îmbătrânirea acesteia, schimbarea obiceiurilor de consum.

În viitor, întrebarea cheie va fi ce afaceri vor fi capabile să se adapteze la noua piaţă şi la noul mediu social.

Guvernul anterior a anunţat în ianuarie un pachet de măsuri pentru restaurante, extins ulterior la cofetării. Ca parte a acestuia, începând cu 1 ianuarie, cheltuielile de divertisment în restaurante, de până la 1% din cifra de afaceri a întreprinderilor, până la maximum 100 de milioane de forinţi pe an (aproximativ 280.000 de euro) au devenit scutite de impozite, iar povara fiscală anterioară de 33% a fost eliminată.

Începând cu 1 februarie, contribuţia la dezvoltarea turismului aferentă serviciilor de restaurant a fost redusă de la 4% la 2%.

De asemenea, ca parte a pachetului, la Centrul de Credit Turistic Kisfaludy a fost lansată o nouă schemă de împrumuturi prefe­renţiale, care a oferit sprijin de până la 10 milioane de forinţi, iar dacă erau îndeplinite anumite condiţii, jumătate din împrumut nu trebuia rambursată.

În plus, a fost creat „Cardul Inteligent pentru Ospitalitate“ pentru antreprenori, iar obiectivul a fost şi digitalizarea administrării sectorului: facturile pe hârtie vor fi eliminate începând cu 2027.

Pe lângă factorii financiari, cei demografici joacă şi ei un rol în închiderea unităţilor de catering, dar şi obiceiurile de consum ale oamenilor s-au schimbat în ultimele 1-2 decenii. În Ungaria, existau 49.532 de unităţi de catering, acest număr scăzând cu 14.423 până la finalul anului 2025, la 35.109.

Anul trecut, în Ungaria funcţionau 21.190 de restaurante şi cafenele, faţă de 24.709 în 2010. Numărul de unităţi a fost destul de stabil până la pandemie, dar de atunci numărul lor a scăzut dramatic.

După restricţii, sectorul s-a confruntat simultan cu deficit de forţă de muncă şi presiune salarială, iar apoi, în 2022, cu scumpirea dramatică a energiei şi inflaţia alimentară. În plus, clientele unităţilor rurale s-a redus din cauza declinului şi îmbătrânirii populaţiei, în timp ce obiceiurile de consum s-au schimbat de asemenea.

În paralel, introducerea sistemului online de case de marcat a dus la o diminuare a veniturilor din industria ospitalităţii, care a dus la o deteriorare drastică a profitabitabilităţii reale pentru multe companii care anterior îşi puteau acoperi costurile prin operaţiuni parţial informale. Pandemia a accelerat şi închiderile, deoarece mulţi oameni s-au obişnuit cu comenzile şi soluţiile online.

Numărul cofetăriilor era în creştere de mult timp, însă pandemia a întrerupt tendinţa. De la vârful de 4.120 în 2020, numărul de unităţi a scăzut la 3.692. Scăderea numărului de pub-uri este cu adevărat dramatică: în 2010, funcţionau 20.831, iar anul trecut numărul lor a scăzut sub 10.000.

În Ungaria mai există doar 362 cluburi de noapte, comparativ cu 680 în 2010.

Şi în Germania, tot mai multe pub-uri şi restaurante se închid. În 2025, aproximativ 12.300 de restaurante, pub-uri şi baruri s-au închis. Dintre acestea, 2.905 s-au închis din cauza insolvenţei, cu aproape 30% mai multe decât în anul anterior, relevă o analiză a Creditreform Economic Research, citată de Handelsblatt.

„Pandemia, criza energetică şi inflaţia au lovit puternic industria ospitalităţii. Multe companii nu au supravieţuit acestei succesiuni de crize“, arată Patrik-Ludwig Hantzsch, de la Creditreform. Între 2020 şi 2025, insolvenţele din acest sector au totalizat 11.252 la nivel naţional.

Şi unele lanţuri de cofetărie luptă pentru supravieţuire. Au generat venituri de milioane cu produse de cofetărie din întreaga lume. Însă succesul lanţului House of Sweets pare să fie în scădere: După ce magazinul din Braunschweig a trebuit să se închidă la sfârşitul lunii februarie, cea mai mare filială, din Hanovra, a fost şi ea afectată. Lanţul are şi o filială la Berlin, potrivit bz-berlin.de.

Şi în cafenelele şi restaurantele din România se simte deja o schimbare a comportamentului de consum. Oamenii vin mai rar şi cumpără mai puţin, situaţia economică determinându-i să fie mai prudenţi.

În industria ospitalităţii din România, primele semne de „oboseală“ au apărut în 2025. Iar situaţia nu pare să se îmbunătăţească, jucătorii din industrie vorbind despre un an 2026 marcat de provocări şi turbulenţe.