Inteligenţa artificială a câştigat tot mai mult teren în rândul tinerilor din România, fiind percepută drept un instrument care contribuie la  îmbunătăţirea atât a activităţii profesionale, cât şi a vieţii de zi cu zi. Generaţia Z este cea mai deschisă către adoptarea acestor tehnologii din perspectiva utilizării şi a încrederii în soluţiile bazate pe AI.

Circa 66% dintre tinerii Gen Z din România şi aproape jumătate dintre Mileniali folosesc deja instrumente AI în activitatea de zi cu zi, iar cei mai mulţi spun că acestea le influenţează pozitiv atât viaţa personală, cât şi cea profesională, arată cea de-a 15-a ediţie a raportului Deloitte Gen Z Millennial Survey. Anul acesta, raportul reflectă opiniile a circa 8.200 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 14.400 de reprezentanţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2007), din 44 de ţări din întreaga lume.

Deşi utilizarea inteligenţei artificiale este în creştere, adoptarea acesteia la locul de muncă este limitată de unele bariere. Aproximativ unul din patru respondenţi, indiferent de generaţie, spune că nu are încredere în rezultatele generate de AI, în timp ce 22% consideră că instrumentele disponibile au încă funcţionalităţi limitate.

Totodată, mulţi indică dificultăţile de integrare a acestor soluţii în fluxurile de lucru existente, se arată în cadrul aceluiaşi studiu.

De asemenea, doar 25% dintre respondenţii din ambele generaţii consideră că instrumentele AI puse la dispoziţie de angajatori sunt suficiente, semnificativ sub media globală de aproximativ 40%.

„Studiul de anul acesta evidenţiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar şi deschiderea faţă de schimbările majore pe care le aduce adopţia accelerată a inteligenţei artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanţa incertă a soluţiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar şi suportul organizaţional scăzut, au potenţialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie”, a declarat Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România.

Astfel, a mai adăugat ea, angajatorii trebuie să-şi actualizeze în permanenţă strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să ţină pasul cu evoluţiile în domeniu, dar şi să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare şi să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esenţială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparenţă cu privire la rezultatele generate şi la planurile concrete de armonizare a soluţiilor bazate pe AI cu competenţele umane.

Când vine vorba de nivelul de pregătire al tinerilor, doar 17% dintre românii din Generaţia Z şi 24% dintre Millennials au finalizat traininguri în AI, însă o treime din prima categorie şi un sfert dintre cea de-a doua caută în mod activ noi oportunităţi de formare.

Datele arată şi un decalaj între generaţii în ceea ce priveşte încrederea în AI. Astfel, 68% dintre reprezentanţii Generaţiei Z declară că au încredere în această tehnologie, faţă de doar 46% dintre Millennials, se mai arată în cadrul aceluiaşi raport.

Practic, chiar dacă utilizarea inteligenţei artificiale este în creştere, încrederea în rezultatele generate nu are acelaşi ritm. Succesul adoptării AI în mediul profesional depinde nu doar de evoluţia tehnologiei, ci şi de capacitatea companiilor de a integra aceste instrumente în mediul de lucru.