Copenhaga a fost desemnat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bun oraş din lume în care se poate locui, potrivit Global Liveability Index 2026, realizat de Economist Intelligence Unit.

Clasamentul evaluează 173 de oraşe la nivel mondial în funcţie de stabilitate, sănătate, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură, iar capitala daneză a obţinut punctaj maxim la trei dintre cele cinci categorii.

„Poţi merge cu bicicleta la muncă, poţi da o tură până în port după aceea şi poţi fi acasă la cină. Nu este o zi specială, este doar o zi de marţi”, a declarat Laura Amira Kassem, doctorand în medicină, care locuieşte în oraş de opt ani.

Topul primelor cinci oraşe este completat de Viena, pe locul al doilea, urmată de Melbourne, Sydney şi Zurich.

Viena a obţinut punctaj maxim la capitolele sănătate şi educaţie, iar rezidenţii spun că traiul de zi cu zi este definit de uşurinţa deplasării, fie pe jos, fie cu transportul public. Franziska Hochmüller, care lucrează la Vienna Tourist Board, îşi descrie naveta zilnică cu tramvaiul de-a lungul bulevardului Ringstraße drept un moment în care alege să citească sau să privească arhitectura oraşului, în loc să folosească telefonul.

„Nu ai nevoie aproape deloc de transport public în zona cuprinsă între districtul 1 şi 9”, a spus Roland Eggenhofer, care lucrează în vânzări şi marketing la Hotel MOTTO din Viena.

Melbourne a depăşit oraşul rival Sydney datorită scorului combinat pentru cultură şi mediu, unul dintre cele mai ridicate din întregul clasament.

Rezidenţii oraşului Melbourne descriu oraşul ca pe o metropolă care se comportă precum un sat, fiecare cartier având propria identitate distinctă, de la Footscray, cunoscut pentru diversitatea gastronomică, până la Fitzroy, cu barurile sale mici, sau Carlton, apreciat pentru bucătăria italiană.

Sydney a egalat scorul general al Melbourne, cu punctaj maxim la sănătate şi educaţie, rezidenţii menţionând accesul facil la natură şi stilul de viaţă petrecut în aer liber drept principalele atuuri.

Zurich a coborât de pe locul doi, ocupat anul trecut, pe locul cinci în clasamentul din 2026, dar rămâne apreciat pentru combinaţia dintre eficienţă şi proximitatea faţă de natură.

Manuela Leonhard, creator de conţinut originar din Zurich, subliniază legătura oraşului cu apa, lacul Zurich şi râurile Limmat şi Sihl fiind parte din rutina zilnică a locuitorilor, oraşul numărând peste 1.200 de fântâni publice din care se poate bea apă.

 Ea remarcă şi modul în care oraşul este întreţinut, indiferent de evenimentele desfăşurate:

„Nu contează ce eveniment mare are loc în Zurich, a doua zi dimineaţă nu poţi spune ce s-a întâmplat cu o seară înainte."

La polul opus, clasamentul EIU plasează pe ultimele locuri oraşe afectate de conflicte armate sau sărăcie, toate cu scoruri reduse la capitolul stabilitate. Damasc, capitala Siriei, rămâne oraşul cel mai slab clasat, deşi scorurile pentru sănătate au înregistrat o îmbunătăţire vizibilă după căderea regimului lui Bashar al-Assad, în decembrie 2024.

 Tripoli, în Libia, ocupă penultimul loc, iar Teheranul a intrat pentru prima dată în ultimele zece poziţii ale clasamentului, ca urmare a conflictului din Iran, alături de Kiev, al cărui loc în clasament a coborât şi mai mult.

 Lista celor mai slab cotate zece oraşe mai include Harare, Port Moresby, Lagos, Alger, Karachi şi Dhaka.