Vastint România lucrează la faza a doua a Timpuri Noi Square, un proiect care va adăuga 60.000 mp închiriabili şi cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din ţară. În timp ce cererea pentru spaţii moderne creşte, lipsa de claritate legislativă blochează investiţii majore, precum cele de la Siseşti, avertizează Antoniu Panait, managing director al Vastint România. România are în continuare chirii subevaluate şi o fereastră limitată pentru a atrage investiţii semnificative.

Dezvoltarea urbană a Bucureştiului se află într-un punct de cotitură. După ani de creştere rapidă a stocului de birouri moderne, livrările s-au oprit aproape complet în 2025, iar lipsa unui cadru urbanistic clar pune frână unor proiecte care ar putea transforma oraşul într-un magnet pentru companii şi forţă de muncă tânără. În acest context, Vastint România a demarat faza a doua a proiectului Timpuri Noi Square, una dintre cele mai ample investiţii private din sectorul de birouri din ultimii ani.

„Avem în dezvoltare 60.000 de metri pătraţi închiriabili. Este o suprafaţă foarte importantă pentru noi, dar şi pentru piaţă, pentru că asemenea cifre apar de obicei în zona industrială, nu la birouri”, a declarat Antoniu Panait, managing director al Vastint România.

Cele două clădiri din noua etapă vor dubla suprafaţa complexului, până la 112.000 mp GLA, şi vor fi livrate în ultimul trimestru din 2026. Proiectul va include şi un food hall de 6.000 mp, cel mai mare integrat într-o clădire de birouri din România. „Am lucrat cu arhitecţi specializaţi din Europa. Spre deosebire de multe food halluri amenajate în clădiri existente, noi am construit de la zero, cu spaţii pentru eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Food hallul va avea scenă centrală, bar central şi tot ce îţi doreşti, la câţiva paşi de birou şi casă”, spune Panait.

Timpuri Noi Square este deja complet închiriat în faza existentă, cele trei clădiri livrate însumând 53.000 mp. Printre chiriaşi se numără companii precum Playtika, Ayvens, Radio AG, Fratelli, Zitec, Bolt, Go Pro şi Vola. Chiriile pentru noile spaţii variază între 19 şi 20 euro/mp, în funcţie de suprafaţă şi termenul contractual. „Costurile au crescut – manoperă, materiale – iar chiria a rămas în urmă. România are un portofoliu relativ nou de birouri, pe când oraşele mari precum Paris sau Londra au clădiri mai vechi, cu costuri mari de reabilitare”, explică Panait. Dincolo de componenta comercială, proiectul mizează pe certificări de top în domeniul sustenabilităţii. „Intrăm într-o competiţie internaţională pe certificarea LEED, unde vrem să depăşim 100 de puncte (din 105), ceea ce ne-ar poziţiona în top 3 mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu Business Garden Bucureşti. Clădirea A a avut
98 de puncte”, precizează Panait.

Cererea pentru spaţii moderne rămâne solidă, în condiţiile în care companiile mari, auditate pentru amprenta de carbon, îşi mută activitatea din clădiri vechi şi ineficiente energetic. „Ne contactează companii care vor 6.000, 10.000, 20.000 mp. Pleacă din clădiri cu faţade de sticlă, care vara devin sere şi iarna nu mai pot fi încălzite eficient. Vor să vină aici, în clădiri noi, eficiente, unde costurile sunt mai predictibile şi confortul angajaţilor este real”, afirmă Panait. Un avantaj competitiv cheie al Timpuri Noi Square rămâne accesibilitatea. „Foarte multe firme îşi doresc birouri aproape de locuinţele angajaţilor, cu amprentă de carbon redusă şi accesibilitate. Se foloseşte maparea codurilor poştale ale angajaţilor pentru a alege locaţia optimă. Recent, un departament de HR a ales Timpuri Noi pentru că majoritatea angajaţilor ajung uşor aici. Într-un oraş de peste 2,5 milioane de locuitori, timpul pierdut în trafic cântăreşte enorm. Mulţi angajaţi aleg Timpuri Noi chiar dacă salariile sunt similare sau mai mici decât în alte zone, doar pentru a câştiga timp cu familia”, explică el.

Pe lângă proiectul de birouri, Vastint pregăteşte şi o componentă rezidenţială în cadrul Timpuri Noi Square, aflată în fază de studiu, care va include o zonă de wellness cu piscină semiolimpică de 25 de metri şi sală de sport. În paralel, compania vizează dezvoltarea unui cartier complet la Siseşti, pe un teren de 50 de hectare cumpărat în 2016. „Am gândit un parc central de 15 hectare, de mărimea parcului Cişmigiu, şi un concept integrat cu şcoli, casă pentru vârstnici, săli de sport, poliţie. Am trecut prin toate comisiile pentru avize, unde stilul a fost foarte apreciat. Din păcate, nu avem încă autorizaţie pentru PUZ”, spune Panait.

Blocajele urbanistice sunt principala frână pentru investiţii. „Avem nevoie de regenerare urbană, dar făcută cum trebuie – cu spaţii verzi, transport public şi funcţiuni necesare. Nu mai putem face asta dacă nu avem PUZ-uri sau reguli clare. Fără un cod şi un Plan Urbanistic General actualizat, rămânem blocaţi în etape pregătitoare care nu se mai termină”, avertizează el.

Diferenţele faţă de alte pieţe europene sunt evidente. „În Polonia, totul e clar. Autorităţile se întreabă ce să mai facă pentru a accelera investiţiile. La noi, banii sunt blocaţi. Investitorii nu aşteaptă. Dacă nu putem începe proiectul din Siseşti, fondurile se mută în altă parte. Investitorii nu ţin banii în sertar, îi investesc în alte pieţe care oferă claritate”, afirmă Panait.

Chiriile nu au crescut semnificativ în ultimul deceniu, dar contextul actual oferă o fereastră de oportunitate. „Peste câteva luni, chiriile vor creşte din ce în ce mai mult, progresiv, pentru că nu se livrează mai nimic. Anul trecut au fost aproximativ 512.000 de metri pătraţi de birouri clasa A livraţi. Anul curent – cred că nimic, zero. Anul viitor o să înceapă din nou să se livreze, dar nu la aceeaşi magnitudine ca înainte de pandemie. Ca ordin de mărime, Polonia are peste 6 milioane de metri pătraţi de birouri, noi avem 3,5 milioane. Deci este o oportunitate, o fereastră care se va închide destul de repede, cu aceste chirii subevaluate”, subliniază el.

Pentru Vastint, dezvoltarea imobiliară nu este doar despre metri pătraţi, ci despre viitorul oraşului. „Există o competiţie între oraşele europene pentru forţa de muncă. Dacă salariile şi chiria sunt similare la Bucureşti şi Berlin, iar la noi lipsesc serviciile şi infrastructura, vom pierde tineri. Ce îşi doreşte cineva de la un oraş? Să aibă totul aproape – muncă, locuinţă, şcoală, parc. De aici începe orice strategie urbană”, conchide Antoniu Panait.   

Proiectele Vastint în România

Business Garden Bucharest

•Ÿ Tip: proiect de birouri (clasă A), finalizat

Ÿ• 43.000 mp GLA

Ÿ• Stare: complet (finalizat)

Ÿ• Inovaţie: concept Ready Flex Space — module de birouri autonome, complet mobilate, pe contracte de 6–24 luni

Timpuri Noi Square

•Ÿ Tip: proiect de regenerare urbană & birouri/spaţii comerciale şi rezidenţial în viitor

• Ph1: complet, 52.100 m² GLA închiriaţi integral

•Ÿ Ph2: în construcţie, livrare estimată Q4 2026, Â60.000 m², două clădiri (8 şi 15 etaje), 690 locuri de parcare

•Ÿ Retail: food hall de 6.000 m²

•Ÿ Sustenabilitate: fără combustibili fosili, 1.700 m² panouri fotovoltaice, pompe de căldură aer-apă şi geotermale (200 foraje)

•Ÿ Certificări: ţintă LEED Platinum >100 puncte

•Ÿ Obiectiv: dublarea suprafeţei la +112.000 m² GLA total

Siseşti (proiect rezidenţial/mixt)

•Ÿ Tip: proiect rezidenţial planificat în zona Străuleşti/Siseşti

•Ÿ Status: planificat

Ÿ• Teren: 48 ha

•Ÿ Potenţial: Â700.000 m² dezvoltare mixtă (rezidenţial, birouri, retail) pe terenurile Vastint România

•Ÿ Viziune: integrare urbană, proiecte sustenabile, mix funcţional