Reportaj: Viaţa românilor pe platforme petroliere, la mii de kilometri de casă

Autor: Ioana Matei Postat la 26 septembrie 2013 8217 afişări

O platformă petrolieră română cu nume de zeiţă romană este singurul utilaj care mai scoate petrol pe teritoriul Greciei. Norocul stă ascuns la peste 3.000 de metri în adâncurile mării Egee, iar peisajul te face să te întrebi cum de toate problemele economice s-au abătut tocmai asupra acestor locuri.

40 de minute durează călătoria cu barca din Potos, una dintre cele mai animate staţiuni de pe insula Thassos, spre zăcământul Prinos, regiunea din Marea Egee aflată la opt kilometri de coasta nord-vestică a insulei şi singura zonă unde se exploatează petrol în Grecia. Dacă în urmă cu 30 de ani producţia de petrol a ţării ajungea la 30.000 de barili pe zi, aceasta s-a aflat într-un declin continuu, ajungând în prezent la circa 1.500 de barili. Creşterea depinde de succesul operaţiunilor desfăşurate de pe platforma românească Fortuna, în urma contractului câştigat de compania românească specializată în servicii petroliere GSP cu grecii de la Energean Oil & Gas.

Pentru a urca pe platforma înaltă, construită pe trei piloni de 136 de metri, este nevoie de îndrumarea angajaţilor de pe platformă, în proporţie de 90% români. Atât cei 14 membri ai echipajului de pe vaporul destinat transportului materialelor, cât şi 37 dintre cei care lucrează la forarea propriu-zisă de pe platforma Fortuna fac parte din compania specializată în foraj marin Grup Servicii Petroliere(GSP), parte a Upetrom. Compania controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu a câştigat în urma unei licitaţii contractul de exploatare a zăcământului cu singura companie producătoare de hidrocarburi din Grecia, Energean Oil & Gas. Compania face acum parte dintr-un program de investiţii de 60 de milioane de dolari, potrivit publicaţiilor elene, a cărui derulare a început în 11 iulie, odată ce Fortuna a început să foreze în apele greceşti.

„Nu vă uitaţi în jos, în sus sau în lateral, ci doar la colegul din faţă, cu care e bine să mai şi glumiţi. Iar dacă aveţi probleme cu înălţimea sau cu inima, vă sfătuiesc să rămâneţi pe vapor", descrie Constantin Popa, responsabilul cu siguranţa, modul cum trebuie să te comporţi în „liftul„ care te urcă pe platformă.

În acest timp, suspendat de o macara, pe vaporul GSP Licorn este coborât coşul cu sfori ce serveşte la transport, indiferent că este vorba despre oameni sau provizii pentru echipaj. „Susţine câteva tone. Costul unui astfel de coş este de 60.000 de dolari, prin urmare este sigur„, adaugă Popa. După urcarea în timpul căreia, deşi încerci să te uiţi în ochii colegului din faţă, privirea ţi se îndreaptă dintr-un automatism spre muntele Athos, ajungi pe cel mai înalt punct al platformei, heliportul. Claudiu Stratulat, barge master al Fortuna – cea mai înaltă funcţie pe platformă – şi cu o experienţă de şapte ani în cadrul GSP, este cel care ne întâmpină. „Petrolul nu ţâşneşte în aer ca în filme. În general, în foraj nu există pungi de petrol, ci structuri de coral în care acesta se acumulează.

Când în structură nu există suficientă presiune, trebuie injectat un gaz pentru a fi exploatată„, explică el modul real în care funcţionează extracţia de petrol. În timp ce el explică procedurile de extracţie, restul oamenilor de pe platformă sunt angrenaţi în activitatea de producţie a primei sonde şi pregătirea pentru cea de-a doua, care va fi săpată până la o adâncime de 3.000 de metri. „Se introduce primul pilon, apoi se toarnă ciment pentru construirea tuburilor între care, în permanenţă, este turnat un noroi special de o densitate egală cu presiunea din adâncime. Tot procedeul de forare trebuie să fie continuu, până la extragerea ultimei picături de petrol şi dopul pus la ambele capete„, explică Stratulat detaliile extracţiei de petrol. Dacă forajul s-a oprit o dată, gaura este compromisă. Iar tot ceea ce s-a introdus acolo nu mai poate fi recuperat. Pierderea într-o astfel de situaţie este consistentă: materialele folosite într-o zi de foraj pot să ajungă la costuri de 1 - 1,5 milioane de dolari. Valoarea unei platforme este cuprinsă între 60 şi 100 de milioane de dolari, de aceea varianta închirierii este preferată.

Fortuna este „ca un taxi" pentru care costul variază între 100.000 şi 200.000 de dolari pentru operaţiunile dintr-o zi, în funcţie de complexitatea acestora. În contractul cu grecii sunt prevăzute patru sonde, potrivit reprezentantului companiei Energean Oil & Gas, Pavlos Afendra, senior drilling engineer şi manager de proiect în cadrul acesteia. 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/energie/reportaj-viata-romanilor-pe-platforme-petroliere-la-mii-de-kilometri-de-casa-11399111
11399111
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.