Insectele, tot mai aproape de farfurii. Vor putea românii să înlocuiască sarmalele şi alte mâncăruri tradiţionale cu astfel de alimente?

Autor: Alex Ciutacu Postat la 13 februarie 2021 173 afişări

Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe ţări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

Entomofagia defineşte hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să înveţe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis o opinie pozitivă faţă de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

Opinia autorităţii deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conţin insecte. În acelaşi timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranţi.

Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorităţii mai stau încă 14 aplicaţii în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri şi până la lăcuste.

Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

„Toate obiceiurile de consum ţin de nişte tradiţii, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinaţie cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele şi care ţin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranţă şi noi când mergem în afară în destinaţii exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ştefan Pădure, expert în industria alimentară şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidenţă acest lucru este cel al cărnii de cal.

 „La noi în ţară nu se consumă calul, deşi este o carne curată, cu proprietăţi foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activităţi, acesta i-a fost de ajutor şi logica este că nu îţi poţi mânca prietenul”, a adăugat Ştefan Pădure.

 Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii ştiinţifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învăţat. Asta înseamnă că nu ne naştem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

Astfel, bariera culturală ar putea fi depăşită. Spre exemplu, în alimentaţia românilor există deja produse care conţin resturile unei insecte. Colorantul alimentar cunoscut drept carmin este extras din resturile insectei cunoscute drept coşenilă. Carminul se regăseşte în mai multe alimente, printre care în anumite salamuri şi în parizer. „Ar putea exista denumiri codificate. A şti că ai aditivi bazaţi pe insecte va duce la o respingere din partea consumatorului şi probabil că va exista o formă foarte lentă de tranziţie, luând în calcul anumite posibilităţi de efecte benefice în partea de aport, proteine sau ce rol vor avea ele în compoziţia viitoarelor produse. (…) Vor exista cu siguranţă şi segmente de populaţie care vor consuma şi care vor promova astfel de produse”, a explicat o sursă cu experienţă din industria alimentară locală pentru Business Magazin.

În ţări precum Marea Britanie, Olanda, Belgia şi Finlanda, astfel de alimente pot fi găsite chiar şi în supermarketuri, notează The Guardian. Totodată, în alte ţări europene precum Franţa, Italia şi Spania, acestea sunt interzise în mod explicit.

În Germania, clienţii lanţului de retail Kaufland au găsit încă din 2019 pe rafturi viermi de făină cu gust de usturoi şi ierburi şi alte produse similare, potrivit Euractiv. Circa 6.000 de tone de proteină din insecte sunt produse în fiecare an în Uniunea Europeană, iar estimările asociaţiei europene pentru producătorii de insecte (IPIFF) arată că volumul ar putea creşte până la 2-5 milioane de tone în următorii zece ani. La nivel global, circa 2,5 miliarde de oameni consumă insecte, adică mai mult de o treime din populaţia planetei. Cele şapte ţări în care consumul de insecte este răspândit sunt: Mexic, Brazilia, Ghana, Thailanda, China, SUA şi Olanda.  

Firma de cercetare Arcluster estimează că piaţa fermelor de insecte va creşte de 10 ori până în 2025 şi va depăşi 4 miliarde de dolari la nivel global, notează Bloomberg. Piaţa a început să atragă finanţări semnificative pe plan internaţional din partea unor jucători precum Nestlé. În acest context, România ar putea avea şansa de a deveni un producător la nivel european, dacă jucătorii din industrie şi-ar dori să capitalizeze oportunitatea.

Dar în piaţa locală producătorii nu au început nici măcar discuţiile, conform surselor Business Magazin.

„Nu există discuţii între producători pe aceasta temă. Nu am auzit să fie interesaţi nici măcar în vederea exportului către Europa sau chiar către Orientul Îndepărtat, unde există cerere. Momentan, în piaţa locală această idee este în fază embrionară, poate doar pe zona de cercetare să existe activitate. Este şi o reacţie foarte recentă a Europei de a deschide puţin porţile. (…) Nu m-ar mira să vedem în Europa două-trei state care vor deveni jucători mondiali în această zonă”, a declarat o sursă din industria alimentară. Aceeaşi sursă se îndoieşte că România ar putea deveni un producător important, întrucât industria alimentară locală a dovedit că nu depăşeşte de multe ori percepţia.

„România avea un potenţial fabulos de a fi producător de organisme modificate genetic (GMO), respectiv soia până în 2006, înainte să devenim stat membru (al UE – n. red.). România era mare producător de soia GMO, dar imediat după aderare a fost oprită producţia. Când legislaţia a devenit mai permisivă şi Uniunea Europeană a spus că fiecare stat membru îşi hotărăşte singur soarta pe GMO-uri, România nu a mai continuat pentru că a luat în calcul aspectele pro şi contra implicate în a deveni un producător de soia GMO. La fel văd lucrurile şi aici, dacă devenim celebri că folosim în consum insecte, percepţia nefiind încă suficient de bine aşezată, s-ar putea să ţină în frâu orice astfel de oportunitate. (…) Va fi o piaţă, va fi o producţie, dar vom vorbi de cifre nesemnificative”.

România a mai înregistrat diferite trenduri în producţia alimentară care nu au rezistat. Ca „modă” trecătoare, au existat în piaţa locală culturi de nişă precum struţi, cai sau ferme de melci.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.