ANALIZĂ. Cum arată piaţa serviciilor stomatologice în 2023? De ce merg românii mai puţin la dentist decât alţi europeni şi ce nu face statul

Autor: Alex Ciutacu Postat la 07 iunie 2023 1471 afişări

Piaţa de stomatologie este în creştere şi atrage tot mai mulţi investitori şi, mai important, tot mai mulţi pacienţi. Totuşi, cifrele sunt în continuare îngrijorătoare, plasând românii la coada Europei în ceea ce priveşte vizitele la dentist. Când merg la stomatolog, românii trebuie să scoată mai mulţi bani din propriul buzunar, iar când vine vorba despre distribuţia specialiştilor la nivel de ţară, mediul rural este lăsat în urmă. BUSINESS Magazin a discutat cu şase jucători din industrie pentru a afla care sunt priorităţile pieţei şi care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor.

Mai mult de jumătate dintre români au accesat servicii stomatologice în 2022, acesta fiind cel mai mare procent din 2018 până în prezent, conform celei mai recente ediţii a studiului realizat de Dr. Leahu şi KANTAR pentru piaţa de stomatologie din România, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural.

La nivel declarativ, 63% dintre români intenţionează să meargă la dentist în 2023. Un procent de 26% dintre respondenţi spun că accesează servicii stomatologice doar o dată pe an, în timp ce o parte semnificativă dintre români nu au fost deloc la dentist anul trecut, procentele fiind de 36% în mediul urban, respectiv 53% în mediul rural. Totuşi, ponderea celor care nu au fost deloc la dentist a scăzut în 2022 faţă de 2021.

„Ne aflăm încă departe de Uniunea Europeană în privinţa ratei de accesare şi a numărului mediu anual de consultanţii stomatologice. Autodiagnosticarea, motivul principal pentru care românii declară că nu ajung la dentist, a crescut cu 13 procente în ultimii cinci ani. Practic, unu din cinci români spune că nu are afecţiuni stomatologice, ceea ce intră în contradicţie cu gradul de incidenţă în creştere pe fiecare dintre afecţiunile pentru care oamenii au accesat serviciile stomatologice”, a declarat Ionuţ Leahu, CEO şi fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu.

Dr. Leahu este cea mai extinsă reţea de clinici de stomatologie la nivel naţional, având 19 clinici în 13 oraşe şi peste 500 de angajaţi, dintre care 200 de medici. Pe locul doi în piaţă la numărul de clinici se află Dent Estet, parte a grupului MedLife, care are 18 clinici în 9 oraşe din ţară şi peste 550 de angajaţi, dintre care 185 sunt medici stomatologi.

Însă cele mai recente cifre disponibile public ne arată la nivel general cât de fragmentată este de fapt piaţa de stomatologie din România, a cărei valoare s-a ridicat la 3,4 miliarde de lei în 2021. Atunci, liderul pieţei după cifra de afaceri se remarca Dent Estet. Cu aproape 8.000 de companii şi peste 15.000 de angajaţi care activează în domeniu, primii 20 de jucători din piaţă reprezintă doar 14% din totalul generat de piaţa stomatologică.

Pentru anul 2022 nu există încă cifrele publice la nivel de piaţă, însă Dent Estet estimează că ritmul de creştere a fost mai redus decât în anul anterior, piaţa ajungând la o valoare de 3,7 miliarde de lei, după un avans de 15%.  De cealaltă parte, la nivelul pacienţilor, relaţia românilor cu serviciile stomatologice s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, chiar şi înainte de pandemie.

Cristian Taban, directorul executiv al Dent Estet, consideră că preocuparea românilor pentru propria sănătate orală a crescut odată cu accesul la informaţii şi cu deschiderea către srăinătate.

„Românii au descoperit şi înţeles din ce în ce mai bine că sănătatea întregului organism este strâns legată de cea a dinţilor şi gingiilor, astfel că au şi-au îndreptat atenţia şi spre îngrijirea orală. Însă, au crescut şi aşteptările lor. Tot mai mulţi pacienţi vor să beneficieze în ţara lor de tratamente de top, aşa cum sunt cele din ţări precum Italia, Germania, renumite pentru nivelul de excelenţă al serviciilor dentare”, a subliniat Taban.

Chiar şi aşa, România ocupă penultimul loc în UE după numărul mediu de consultanţii stomatologice, cu 0,3 consultanţii per capita, potrivit Eurostat şi studiului Ernst & Young, spre comparaţie cu o medie de 0,9 consultaţii per capita la nivelul UE, ori chiar 2,5 per capita în Olanda. De unde vin aceste diferenţe şi de ce comparaţia nu este una corectă?

„Chiar dacă traversăm un context pozitiv ca receptivitate şi intenţie a populaţiei, este clar că, la nivel de ţară, venim la dentist în stadii avansate, pentru a trata şi nu pentru a preveni şi avem, astfel, încă foarte mult de construit pentru a asigura sănătatea dentară a românilor”, a punctat Ionuţ Leahu.

De ce (nu) ne comparăm

În mod ideal, o persoană ar trebui să meargă la medicul stomatolog o dată la şase luni, iar cuvântul de ordine ar trebui să fie prevenţia. Dr. Amelia Surdu, CEO şi fondatoarea clinicilor Dentesse, crede că relaţia românilor cu stomatologia întâmpină obstacole „extrem de particulare”.

„Pe lângă lipsa de informaţii cu privire la sănătatea dentară şi modul în care acestea ne afectează sănătatea întregului organism, pacienţii au şi o frică foarte adânc înrădăcinată faţă de medicul stomatolog”, a declarat Amelia Surdu, fondatoarea lanţului de clinici activ în nord-estul României, care are patru clinici stomatologice.

Însă diferenţele principale între comportamentul românilor şi cel al vest-europenilor vin din modul în care este structurată piaţa. Sectorul serviciilor medicale stomatologice este finanţat din bani publici doar în proporţie de sub 5%, comparativ cu media europeană de 30%. În acelaşi timp, 99% din piaţa locală este privată.

„Cred că diferenţele între piaţa din România şi vest sunt generate de mai multe aspecte. În primul rând, educarea şi informarea pacientului din vest cu privire la importanţa unei igiene dentare corecte şi a unui comportament preventiv, unde România are mult de recuperat.”

Prevenţia sau profilaxia stă la baza sănătăţii dentare a europenilor, însă în ţările mai dezvoltate serviciile stomatologice funcţionează pe un model mixt, public-privat, iar serviciile stomatologice sunt decontate într-o pondere importantă sau sunt incluse în asigurările generale de sănătate.

În România, doar 0,23% din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre decontarea serviciilor stomatologice, iar banii se termină rapid. Mai exact, CNAS decontează servicii stomatologice de bază în cuantum maxim de 4.000 de lei per cabinet stomatologic într-un an, iar plafonul va fi mărit la 6.000 de lei în 2023. Sumele rămân în continuare extrem de reduse şi nu acoperă decât servicii de bază.

„Pentru majoritatea populaţiei ar fi de dorit ca finanţarea medicinei dentare să fie cel puţin triplată de către CNAS. Plafoanele actuale sunt insuficiente. De exemplu, clinica noastră nu are contract cu asigurările de stat, tocmai din cauza sumelor foarte mici decontate, însoţite de o birocraţie pe măsură. Dar pentru cabinetele din zonele rurale, pentru oamenii cu venituri mici, contează enorm. Îndrăznesc să spun că în perioada comunismului, sănătatea orală era la mai mare preţ în România din punctul de vedere al autorităţilor”, a explicat prof. dr. Emanuel Bratu, care conduce clinica dentară Dentalexperts din Timişoara, una dintre cele mai mari din România.

Astfel, comparaţia între România şi ţările din vestul Europei înseamnă „mere versus pere”, crede Emanuel Bratu. El spune că societatea noastră are carenţe educaţionale, dar şi problema unui  sistem de sănătate slab, subfinanţat grav în domeniul medicinei dentare, unde Europa a înţeles că veniturile populaţiei nu sunt totdeauna suficiente pentru tratamente de calitate.

„În acest context, cel mai ieftin este să educi prevenţia. Asta ar trebui să fie făcut în şcoli şi în familii. Din păcate şcoala, de la care aşteptăm minuni, are şi ea necazurile ei. Problema care mă frământă este că şi românii cu posibilităţi financiare mari, care călătoresc în lumea largă, au frecvent situaţii catastrofale de sănătate orală, pe care nici măcar nu le conştientizează.”

Şi Dan Drăghici, CEO-ul grupului Drăghici Dental – cu patru clinici în trei oraşe – consideră că discutăm despre mere şi pere în comparaţia României cu Europa, în contextul în care suntem singura ţară din Europa în care stomatologia este „peste 95% privată”.

„În Franţa se decontează peste 90%, chiar şi 100% din serviciile stomatologice. În Italia şi în alte ţări, aceleaşi servicii costă de 5-10 ori mai mult şi sunt achitate parţial de stat. La noi, bugetul lunar mediu decontat de stat nu depăşeşte 2.500 lei/lună, ceea ce este infim, raportându-ne la nevoia sistemului”, subliniază antreprenorul.

Grupul pe care îl conduce are şi unul dintre cele mai mari laboratoare de tehnică dentară din ţară, prin intermediul căruia exportă lucrări dentare în ţări din vestul Europei, ceea ce înseamnă că are o experienţă indirectă cu sistemele din acele ţări.

„Decontările sunt foarte importante, iar acest lucru se poate vedea din organizarea geografică a cabinetelor stomatologice. Acestea se regăsesc 80% la nivel urban, respectiv 20% la nivel rural. Şi asta deoarece pacienţii din mediul rural nu îşi permit să plătească aceste servicii. Acolo găsim şi cele mai multe probleme.”

De asemenea, în mai multe ţări din vestul Europei pentru a putea să beneficiezi în continuare de asigurări de sănătate care decontează masiv serviciile stomatologice trebuie să fii activ pe partea de prevenţie şi să te duci regulat la medicul stomatolog.

„Costurile tratamentelor în vest sunt mult mai mari. Astfel, pacienţii dar şi asigurătorii de acolo au înţeles că cel mai ieftin este să previi sau să tratezi în faza incipientă. Asigurările alocă sume importante şi suficiente pentru pacientul vestic, dar în acelaşi timp condiţionează aceste subvenţii de prezenţa regulată a acestuia în cabinetele stomatologice pentru prevenţie”, a explicat Amelia Surdu, CEO-ul Dentesse.

O perspectivă interesantă asupra comparaţiei cu statele europene vine de la Cristian Taban, directorul executiv dent Estet, care consideră că situaţia pieţei din România este în acest moment mult superioară unor ţări precum Anglia, Franţa sau Germania, din anumite puncte de vedere.

„De exemplu, Anglia se confruntă în această perioadă cu o importantă criză în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la servicii stomatologice. Datele arată că, în unele zone din Anglia, există până la 3.000 de pacienţi pentru un dentist din Serviciul Naţional de Sănătate, în timp ce în România există un dentist la 960 de oameni, potrivit unui raport privind Activitatea unităţilor sanitare realizat de Institutul Naţional de Statistică. Recent, Bupa Dental Care, unul dintre cele mai importante lanţuri din Anglia, a anunţat că va închide 85 de cabinete, în 2023, ca urmare a deficitului de medici stomatologi, o situaţie cu care se confruntă, de altfel, şi Franţa.”

Taban defineşte decontările sau subvenţiile drept „foarte importante”. În cazul englezilor, aceştia se confruntă cu o lipsă de dentişti în Sistemul Naţional de Sănătate şi cu faptul că cetăţenii sunt nevoiţi să aştepte subvenţile oferite de stat pentru a-şi trata problemele dentare, iar perioada de aşteptare pentru o programare poate fi şi de 6 luni.

„Ştim cu toţii că România este una dintre ţările europene cu cel mai mic buget alocat îngrijirilor stomatologice în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Potrivit datelor din 2021, medicina dentară a reprezentat doar 0,33% din total cheltuielilor pentru asistenţa medicală, din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În ultimul an, această valoare a mai crescut, dar nu foarte mult, astfel că sunt necesare eforturi susţinute, din partea tuturor celor implicaţi, pentru a găsi soluţii de a creşte accesul la servicii de calitate pentru români.”

Discrepanţe şi priorităţi

Dacă Anglia are o problemă pentru că sunt până la 3.000 de cetăţeni la un medic stomatolog, o astfel de problemă există şi în mediul rural din România. Conform Dr. Leahu, cele aproximativ 16.000 de cabinete şi clinici stomatologice din ţară sunt distribuite inegal, cu un număr crescut în zona Bucureşti-Ilfov şi în nord-vestul ţării, respectiv mai puţine în sud-vest, mai exact în regiunea Olteniei.

Decalajul în privinţa gradului de accesare a serviciilor stomatologice între rural şi urban este dictat tot de această distribuţie inegală a cabinetelor dentare. Conform INS şi studiului Ernst & Young, în mediul rural din Roânia există o medie de 3.801 locuitori pe cabinet dentar, comparativ cu 744 locuitori pe cabinet dentar în mediul urban.

„Zona rurală este prea puţin acoperită. Aici este nevoie de investiţii care ar echilibra posibilităţile de accesare din partea oamenilor. Noi, cei din domeniu, ne desfăşurăm activitatea preponderent în oraşe. Aceasta ar putea fi o direcţie susţinută de autorităţi pentru facilitarea dezvoltării de unităţi mobile care să deservească mai multe comune, sate, în condiţiile unei supraîncărcări legislative şi de costuri care, atlfel, nu ar fi sustenabile. Dar, pentru a intra pe agenda legislativă, este nevoie de o voce unitară în domeniul nostru.”

Doctorul Emanuel Bratu din Timişoara subliniază că piaţa din România nu seamănă cu cea din restul Europei. România are astăzi de 10 ori mai mulţi absolvenţi de medicină dentară decât în 1989, la o populaţie cu 4 milioane mai mică. Chiar şi în acest context, numărul de cabinete în marile oraşe este extrem de mare, în timp ce zonele rurale sărace sunt lăsate descoperite.

Discrepanţa rural versus urban este observată şi de Dan Drăghici, care a pornit grupul Drăghici Dental în zona Iaşiului. El consideră că pacienţii din rural au cele mai mari probleme şi ar trebui să primească o atenţie mai mare din partea autorităţilor şi din partea jucătorilor din piaţă.

„Dacă am gândi pragmatic, ne-am da seamă că bunicii noştri sau rudele de la ţară au cele mai multe edentaţii. Dar a devenit atât de frecvent fenomenul, încât din păcate, ne-am obişnuit şi e foarte periculos acest fenomen. Lipsa dinţilor provoacă multe boli digestive şi nu numai atât în rândul bătrânilor, cât şi în cazul tinerilor.”

Una dintre priorităţile statului şi ale pieţei ar trebui să fie copiii şi relaţia pe care o dezvoltă ei cu medicul stomatolog. Potrivit informaţiilor programului de tratament stomatologic mobil Zâna Merciluţă, care efectuează servicii de asistenţă medicală gratuită copiilor de la sat prin intermediul cabinetelor mobile, 7 din 10 copii din mediul rural nu au fost la medicul stomatolog şi doar 13% dintre cabinetele stomatologice se găsesc în mediul rural, majoritatea fiind private.

Studiul Dr. Leahu – KANTAR a observat o evoluţie pozitivă privind vizitele la stomatolog în rândul copiilor, cel puţin la nivel declarativ. Un procent de 72% dintre români au declarat că au mers cu copiii la dentist în 2022, comparativ cu 67% în 2018.

„Vedem la noi în cabinet copii cu probleme dentare grave, ce ar fi putut fi evitate printr-o vizită periodică în cabinetele de specialitate, în care s-ar fi putut observa anumite probleme sau determina gravitatea acestora din timp. Ştim cu toţii că prevenţia întotdeauna este mai ieftină decât tratarea şi orice amânare în rezolvarea anumitor probleme va duce, în final, la costuri mult mai mari”, a explicat Ştefan Obreja, cofondator al Life Dental Spa.

Reţeaua de clinici Life Dental Spa înseamnă 11 clinici stomatologice în ţară şi peste 80 de specialişti, axându-se în principal pe tratamente prin intermediul laserului de precizie ridicată. Obreja spune că un control periodic înseamnă din 6 în 6 luni, inclusiv în cazul copiilor, nu o dată la 3-4 ani.

„O sănătate bună a dinţilor temporari, la copii, asigură o sănătate bună şi dinţilor permanenţi. Prevenţia în stomatologie este cel mai ieftin tratament, de aceea încurajăm românii să viziteze un medic dentist de cel puţin două ori pe an. Acest obicei sănătos şi practicat cu succes în Occident ne va ajuta să minimizăm riscurile de a dezvolta probleme dentare sau de a avea probleme grave şi extrem de costisitoare, în final.”

Barometrul Dent Estet arată că doar 22% dintre părinţii cu copii sub 12 ani au decarat că aceştia vizitează cabinetele dentare pentru realizarea unei şedinţe de profilaxie o dată pe an, în timp ce 18% spun că merg de două ori pe an, aşa cum recomandă stomatologii.

„Cercetarea realizată demonstrează carenţe educaţionale mari şi în ceea ce priveşte cunoştinţele legate de evoluţia danturii la copii: doar 2 din 10 părinţi din România (19%) ştiu că dinţii temporari se schimbă complet abia în jurul vârstei de 10-12 ani. Cifrele sunt alarmante ţinând cont de faptul că prevalenţa cariilor dentare la copiii din România continuă să fie extrem de ridicată, iar numeroase studii demonstrează că educaţia, dar mai ales profilaxia joacă un rol crucial în prevenirea cariilor”, a declarat Cristian Taban.

O tendinţă de consolidare

Piaţa de stomatologie din România înregistrează o tendinţă de consolidare, însă rămâne în continuare foarte fragmentată şi cu puncte distribuite neuniform la nivelul ţării. Cei mai mari jucători care s-au consolidat în ultimii ani sunt Dr. Leahu şi Dent Estet. „După o perioadă caracterizată printr-un ritm rapid de creştere a sectorului serviciilor medicale private, şi implicit a celor de stomatologie, de 15-17% pe an, asistăm într-adevăr la o etapă de consolidare”, a declarat Taban.

De cealaltă parte, Ionuţ Leahu nu preconizează că vor fi multe investiţii în piaţă în 2023, pentru că a scăzut accesul la finanţare. Însă consolidarea rămâne o oportunitate de dezvoltare în industrie şi din perspectiva lui: „Consolidarea ar da mai multă putere domeniului nostru şi reprezentativitate în ochii autorităţilor”.

Piaţa de stomatologie din România înregistrează o tendinţă de consolidare, însă rămâne în continuare foarte fragmentată şi cu puncte distribuite neuniform la nivelul ţării. Cei mai mari jucători care au consolidat în ultimii ani sunt Dr. Leahu şi Dent Estet.

„După o perioadă caracterizată printr-un ritm rapid de creştere a sectorului serviciilor medicale private, şi implicit a celor de stomatologie, de 15-17% pe an, asistăm într-adevăr la o etapă de consolidare”, a declarat Taban.

De cealaltă parte, Ionuţ Leahu nu preconizează că vor fi multe investiţii în piaţă în 2023, pentru că a scăzut accesul la finanţare. Însă consolidarea rămâne o oportunitate de dezvoltare în industrie şi din perspectiva lui.

„Consolidarea ar da mai multă putere domeniului nostru şi reprezentativitate în ochii autorităţilor. Ne-ar face să unim mai multe puncte tari de la nivel individual şi să creştem ca şi comunitate. În ziua de azi, este tot mai complicat din punct de vedere legislativ, sunt numeroase schimbări cu care trebuie să ţinem pasul, există o viteză fantastică de implementare a unor decizii de la nivel european, iar acestea sunt limitări pentru dezvoltare”, a punctat Leahu.

Amelia Surdu, care a pornit reţeaua de clinici Dentesse din zona de nord-est a ţării, crede că efortul de consolidare a pieţei este unul colectiv şi are ca punct de plecare pacientul. Medicina dentară este complexă, iar un plan de tratament poate fi îndeplinit la standarde mai înalte acolo unde există o echipă multidisciplinară.

„Mai departe, sunt de părere că piaţa stomatologică se va alinia la această idee a segmentării actului medical, pe care complexitatea acestuia o impune. Epoca în care pacientul era tratat de acelaşi medic pe tot parcursul tratamentului, nu mai aparţine prezentului. Astfel, viitorul aparţine clinicilor, din păcate în detrimentul cabinetelor individuale”.

În cazul grupului Drăghici Dental, eforturile companiei s-au concentrat în ultimii ani mai puţin pe consolidare şi mai mult pe o investiţie de peste 2 milioane de euro pentru un nou laborator de tehnică dentară care să dubleze sau chiar să tripleze capacitatea companiei. Însă Dan Drăghici spune că tendinţa de consolidare va continua la nivel urban şi în marile oraşe. 

„Segmentarea nu are cum să reziste în marile oraşe, deoarece regulile de deţinere a unui cabinet devin din ce în ce mai stricte şi costurile din ce în ce mai mari. Sper ca în viitor, odată cu creşterea bugetului de decontare, vor apărea cabinete în zonele rurale unde este evident că nevoia este mare”.

O poveste interesantă, diferită de cea a consolidării şi a formării de lanţuri de clinici, vine dinspre Dentalexperts, firma doctorului Emanuel Bratu din Timişoara.

„Clinica noastră nu face parte dintr-o reţea de clinici, fiind o afacere de familie cu o tradiţie de peste 50 de ani în medicina dentară. Bunicul meu a fost medic, părinţii mei au fost medici stomatologi şi cadre universitare la disciplinele de Ortodonţie şi Protetică dentară. Tatăl meu a fost pionier în implantologia orală, inserând implanturi începând cu anul 1974, iar mama a fost o iniţiatoare a ortodonţiei moderne în România”.

Emanuel Bratu este profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara, iar în clinica pe care o conduce activează nouă medici, dintre care şapte specialişti, respectiv trei cadre didactice universitare. Contrar curentului, el nu vizează extinderea către mai multe clinici în viitorul apropiat.

„Au apărut reţele de clinici, ceea ce nu este un lucru rău, deoarece tratamentele înce să fie standardizate. Este clar, economia de piaţă funcţionează şi în domeniul nostru, doar că noi nu respectăm regulile. Aici mă refer că în mod normal un medic ar trebui să se adreseze unui număr de circa 1000-1500 de potenţiali pacienţi. Acum, în oraşe suntem unul la 300 de locuitori. Asta afectează resursele şi duce la probleme de dezvoltare, de depăşire a competenţelor, de probleme de ordin fiscal”.

El atrage atenţia că este dificil să îţi menţii echipa de-a lungul anilor într-o clinică cu mai mulţi medici, iar acest aspect poate influenţa calitatea actului medical. Astfel, un pacient ar putea reveni la o clinică şi medicul care l-a tratat să nu mai fie acolo, spre deosebire de cabinetele individuale, care sunt legate de medicul care le-a deschis.

„Pe termen lung, ne gândim să ne extindem cu o locaţie, dar decizia va fi luată doar după o analiză a capacităţii de asigurare a calităţii în noua locaţie. Dacă acest lucru nu poate fi realizat, nu ne vom extinde. (…) Medicina nu este doar pentru bani, nu este un service de maşini. Este despre pasiune şi empatie cu omul bolnav, despre a da tot ce ai mai bun din tine când te apropii de pacient. Aşa am fost educat şi aşa voi face”.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.