O companie românească a decis să investească milioane de euro într-o divizie de reciclare. Cum poţi să faci bani fiind şi „prietenos” cu mediul?

Autor: Ioana Matei Postat la 12 aprilie 2019 149 afişări

Producătorul românesc de materiale de construcţii Teraplast a înfiinţat o nouă firmă, TeraPlast Recycling, în urma desprinderii liniei de business de reciclare existente, ca urmare a potenţialului sesizat. În mod tradiţional, grupul investeşte în companii cu perioadă de recuperare a investiţiei de mai puţin de cinci ani. Cum poate fi transformată reciclarea într-un pariu câştigător?

„Avem în vedere în primul rând economiile pe care le realizăm prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat”, descrie Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar al TeraPlast, una dintre realizările pe care le vizează prin TeraPlast Recycling. Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcţii cu capital românesc de pe piaţa locală, a anunţat transformarea secţiei proprii de reciclare în companie independentă specializată în reciclare, transferul valorând 4,8 mili­oane de euro.

„În general, Grupul TeraPlast investeşte în afaceri cu o perioadă de recuperare a investiţiilor de sub cinci ani”, descrie Dorel Goia specificul investiţiilor realizate. Pentru 2019 veniturile TeraPlast Recycling sunt estimate astfel la peste 5 milioane de euro, în contextul în care preţul de piaţă pentru PVC-ul reciclat este cu aproximativ 30% sub preţul PVC-ului virgin. Pentru TeraPlast Recycling lucrează 33 de angajaţi, în care nu sunt incluse conducerea şi funcţiile administrative ale companiei, acestea fiind centralizate la nivel de grup. Grupul TeraPlast îşi adaugă astfel în portofoliu a şaptea linie de business, alături de celelalte existente – instalaţii, profile de tâmplărie, panouri termoizolante, ferestre şi uşi şi ţiglă metalică (sub brandul Wetterbest).

În cadrul TeraPlast Recycling, deşeurile sunt procesate folosind tehnologii şi facilităţi avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generaţie achiziţionate de la producători de profil, din Germania şi Italia, potrivit reprezentanţilor companiei. În perioada august 2018 – martie 2019, secţia de reciclare care exista în cadrul companiei, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producţia proprie, cât şi din achiziţii. Anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din ţări precum Olanda, Danemarca sau Italia şi doar 46% din România. În ceea  ce priveşte originea, 52% din totalul de deşeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine postindustrială. Produsul rezultat este, potrivit reprezentanţilor companiei, de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune şi este disponibil spre comercializare către terţi.

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanţă corporativă a companiei, aceasta făcând paşi în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică şi creşterea cantităţii de materiale pe care le reciclează. „Promovăm importanţa reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât şi postconsum, şi ne-ar plăcea să vedem că iniţiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcţie”, a adăugat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast.

Când vine vorba despre poziţionarea României în urma statelor vestice în materie de reciclare, Dorel Goia spune că este vorba despre mai mulţi factori care ne-au adus în această situaţie: „De la lipsa unei infrastructuri care să faciliteze colectarea, la implicarea insuficientă a autorităţilor locale în această privinţă şi angajamentul scăzut al populaţiei, care, la rândul său, derivă dintr-un simţ civic amorţit sau, pur şi simplu din lipsa unei politici publice în acest sens”.

El insistă asupra acestui punct: „Este foarte important ca populaţia să se implice într-o iniţiativă de colectare la nivel naţional, pentru că ar putea avea un efect de domino. Populaţia poate supraveghea şi responsabiliza mediul privat, pentru că vedem că firmele reacţionează destul de prompt la opinia publică şi astfel pot fi încurajate să menţină un standard ridicat în privinţa colectării”.

Astfel, pe lângă reglementări care trebuie să vină din partea statului, respectiv a Ministerului Mediului, pentru ca progresele să fie notabile, măsurile trebuie să fie propuse şi în cadrul unor politici publice. „Deci, ca soluţii, am sublinia campaniile de conştientizare, alături de implicarea autorităţilor locale şi actualizarea planurilor judeţene de colectare, adoptarea unor stimulente financiare pentru respectarea celor mai înalte norme în domeniu şi, desigur, crearea şi menţinerea unei infrastructuri actuale. La fel de importantă este şi deschiderea autorităţilor, mai ales având în vedere că există deja un plan detaliat de acţiune care să vină în sprijinul statelor care riscă să nu îşi atingă ţinta de reciclare, elaborat de Comisia Europeană.” 

Cifra de afaceri a grupului TeraPlast aproape s-a dublat anul trecut, crescând cu 91% în 2018, la 804,9 milioane de lei, pe fondul avansului luat de divizia Steel, susţinută de extinderea pe piaţa din Serbia şi consolidarea Depaco, potrivit unui comunicat de presă trimis anterior. În aceeaşi perioadă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 55%, la peste 65 milioane de de lei.

Rezultatele au venit ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi businessuri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia grupului TeraPlast pe termen lung. Divizia Steel, formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale grupului: vânzările acestei divizii au crescut în 2018 cu 181% faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungând la 41,3 milioane de lei. Pentru 2019, grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacităţilor de producţie, optimizarea portofoliului de produse şi extinderea reţelei de distribuţie.


CONTEXT:

Piaţa deşeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 în Europa a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maximum 20% din acest tip de deşeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viaţă cuprinsă între 30 şi 50 de ani în funcţie de aplicaţie, explică preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast. Compania se poziţionează pe locul 1 în România şi în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual. 

DECIZIE:

Desprinderea din TeraPlast SA a liniei de business de reciclare, ca urmare a necesităţii de a privi reciclarea ca business independent, în contextul dorinţei grupului de a-l dezvolta. 

CONSECINŢE:

Compania are în vedere, în primul rând, economiile pe care le realizează prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat. Pentru primul an de funcţionare a afacerii, reprezentanţii companiei estimează venituri de peste

5 milioane de euro.


Dorel Goia este preşedintele Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar al TeraPlast (TRP), cea mai mare companie din grup, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP, cu o capitalizare de 259 de milioane de lei, având o participaţie de 46,8%, iar KJK Balkan Holding din Luxemburg deţine 10% din capitalul social al emitentului, potrivit ZF.

Urmărește Business Magazin

ZF.ro
Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Cine este Jazz? Este labradorul lui Adrian Georgescu, cofondatorul Biodeck. Este totodată membru al echipei, responsabilul cu buna dispoziţie a echipei, dar şi a partenerilor care ajung să interacţioneze cu el Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Cine este Jazz? Este labradorul lui Adrian Georgescu, cofondatorul Biodeck. Este totodată membru al echipei, responsabilul cu buna dispoziţie a echipei, dar şi a partenerilor care ajung să interacţioneze cu el
Executivii şi prietenii lor cei mai buni: Sonia Năstase, executivul care conduce activitatea locală a Nespresso, este şi fericita „mamă“ a două animale de companie, ambele adoptate, Figaro şi Bella. "Un căţel sau o pisică sunt prieteni de nădejde pe viaţă, garantat!“
Mediafax
Restricţii ridicate pentru vacanţa la mare. Anunţul Guvernului Restricţii ridicate pentru vacanţa la mare. Anunţul Guvernului
ANALIZĂ: De ce se mută protestele din SUA în Europa. „Prăbuşirea economică s-a repercutat în buzunarul celor săraci”
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Ministrul Economiei, despre poza din biroul lui Ludovic Orban: Servisem ceva atunci, o prăjitură Ministrul Economiei, despre poza din biroul lui Ludovic Orban: Servisem ceva atunci, o prăjitură
PSD, ALDE şi Pro România, tot mai aproape de o alianţă electorală
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Amurgul zeilor? COMENTARIU Valeriu Suhan Amurgul zeilor?
COMENTARIU Valeriu Suhan DNA in depresie ? Eu, nu cred

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.