Guvernul de la Beijing mobilizează întreaga forţă a statului pentru a transforma inteligenţa artificială în motorul următoarei etape de creştere a economiei chineze, cu obiectivul ca tehnologia să pătrundă în fabrici, spitale, şcoli şi sisteme de trafic, iar China, nu Statele Unite, să devină liderul global al domeniului.

Potrivit unei analize publicate de The New York Times, preşedintele Xi Jinping a vizitat în februarie un parc tehnologic ridicat pe fostele terenuri agricole de la marginea Beijingului, unde a urmărit două mâini robotice care înfilau un ac, iar tehnologia a fost descrisă de liderul de la Beijing drept "gâsca-lider" menită să tragă după ea întreaga economie în următoarea revoluţie industrială a ţării.

Campania chineză este susţinută cu sume publice uriaşe. Economiştii estimează că fondurile controlate de stat au direcţionat peste 184 de miliarde de dolari către inteligenţa artificială între 2000 şi 2023, iar anul trecut guvernul şi băncile de stat au promis alte sute de miliarde. Investiţiile private rămân însă mult sub nivelul din Statele Unite, unde sursele private au pompat 285 de miliarde de dolari în această tehnologie numai în 2025.

În parcul vizitat de Xi Jinping, sute de companii şi-au deschis birouri pentru a dezvolta cipuri de ultimă generaţie şi modele de inteligenţă artificială, iar administraţia oraşului le oferă zeci de milioane de dolari sub formă de putere de calcul gratuită.

O expoziţie organizată acolo prezintă inclusiv cipuri destinate alimentării rachetelor nucleare şi implanturi cerebrale care ar putea ajuta persoanele paralizate să vorbească.

"Trebuie să valorificăm pe deplin avantajul naţiunii noastre de a concentra resurse pentru a îndeplini sarcini majore", le-a transmis Xi Jinping antreprenorilor, cercetătorilor şi oficialilor prezenţi la vizită.

Abordarea chineză diferă de cea americană. În timp ce la Washington şi în Silicon Valley dezvoltarea inteligenţei artificiale este privită ca o cursă către inteligenţa generală artificială, un concept încă teoretic al unei tehnologii capabile să gândească şi să înveţe cel puţin la fel de bine ca oamenii, oficialii chinezi abia menţionează acest obiectiv şi se concentrează pe aplicaţii imediate.

Populaţia Chinei scade şi îmbătrâneşte rapid, ceea ce creează o nevoie urgentă de roboţi inteligenţi care să înlocuiască angajaţii care ies la pensie. Pacienţii din zonele rurale ar putea primi îngrijiri medicale prin avataruri digitale ale medicilor din marile oraşe, iar autorităţile ar putea afla mai uşor unde se află cetăţenii chinezi, ce spun şi chiar ce simt.

Guvernul a anunţat că instrumentele şi agenţii bazaţi pe inteligenţă artificială ar trebui să pătrundă în 90% din societatea chineză până în 2030, fără să explice însă cum va fi măsurat acest obiectiv. Xi Jinping a încurajat totodată companiile chineze să mizeze pe modelele open-source, care le-au adus utilizatori la nivel global în momentul în care companiile americane de top au lansat sisteme închise.

China a îmbrăţişat inteligenţa artificială în pofida riscurilor pe care aceasta le presupune pentru legitimitatea Partidului Comunist şi pentru controlul strict asupra societăţii. Tehnologia îi înlocuieşte deja pe şoferii de taxi, pe actori şi pe angajaţii din birouri, ceea ce alimentează temerile legate de şomaj şi de tensiuni sociale. Chatboţii pot eroda controlul partidului asupra informaţiei, iar modelele străine avansate, precum Claude Mythos, ar putea facilita atacuri informatice complexe asupra infrastructurii critice, o ameninţare recunoscută recent de şeful serviciilor de informaţii de la Beijing.

Autorităţile pariază însă că pot ţine sub control aceste pericole. Reglementatorii au impus reguli stricte privind ceea ce pot spune chatboţii şi au interzis roboţii de companie bazaţi pe inteligenţă artificială pentru copii. Instanţele chineze au avertizat companiile să nu adopte tehnologia în mod necritic, iar unor antreprenori importanţi din domeniu li s-a interzis să părăsească ţara. În acelaşi timp, Beijingul priveşte cu scepticism apelurile internaţionale la încetinirea dezvoltării inteligenţei artificiale, considerând că, din moment ce Washingtonul i-a limitat accesul la cele mai avansate cipuri, o frânare acum nu ar face decât să cimenteze avansul american.

Politica actuală are rădăcini într-un discurs din iunie 2014, când Xi Jinping s-a adresat pentru prima dată, în Marea Sală a Poporului, academiilor chineze de inginerie şi de ştiinţe. Liderul chinez a spus atunci că a citit cu atenţie rapoartele participanţilor şi că a fost impresionat de unul dintre ele, care anticipa că roboţii bazaţi pe inteligenţă artificială vor transforma economia globală, iar China va fi cea mai mare piaţă. Xi a replicat că ţara trebuie să fie nu doar cel mai mare cumpărător, ci şi cel mai mare producător.