♦ Numai 8,2% dintre profesorii care au răspuns la Barometrul educaţiei ştiinţifice practice 2026 organizează săptămânal activităţi ştiinţifice practice cu elevii, iar aproape şapte din zece ajung la astfel de lecţii mai rar de o dată pe lună, ceea ce transformă experimentul într-o experienţă ocazională în şcoala românească.

Datele fac parte din Barometrul educaţiei ştiinţifice practice 2026, cercetare realizată de Asociaţia STEMplicity împreună cu Wow Lab – The WHY-ology Institute şi prezentată joi, 24 septembrie 2026, printr-un comunicat de presă. Studiul a fost derulat în perioada 19 august – 20 septembrie 2026 şi a strâns 621 de răspunsuri valide, dintre care 474 de la cadre didactice şi 147 de la părinţi.

Rezultatele vin pe fondul unei performanţe slabe a elevilor români la testările internaţionale. Potrivit datelor OECD din PISA 2025, citate în comunicat, 46% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competenţă în ştiinţe, adică nu pot folosi cunoştinţe ştiinţifice de bază pentru a explica fenomene familiare sau pentru a interpreta informaţii şi dovezi simple. La polul opus, doar 2% dintre elevii români ajung la nivelurile superioare de performanţă, faţă de o medie de 7% în ţările OECD.

„Nu putem construi competenţe ştiinţifice numai prin transmiterea de informaţii. Copiii trebuie să aibă ocazia să experimenteze, să observe, să testeze ipoteze, să folosească dovezi şi să argumenteze pe baza unor fapte. Acestea nu sunt abilităţi necesare doar viitorilor cercetători, ci competenţe de viaţă de care fiecare copil are nevoie pentru a înţelege lumea şi pentru a lua decizii informate”, a declarat Anca Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei STEMplicity.

Distribuţia răspunsurilor arată o expunere rară şi neregulată a elevilor la activităţi practice: 6,8% dintre profesori nu organizează deloc astfel de activităţi, 31,4% le fac o dată sau de două ori pe an şcolar, 30,4% de câteva ori pe semestru, 23,2% de una până la trei ori pe lună, iar 8,2% săptămânal. În total, 68,6% dintre respondenţi rămân sub pragul unei activităţi practice pe lună.

Percepţia asupra acestui volum este critică în rândul ambelor categorii de respondenţi: 81,7% dintre profesori şi 85,7% dintre părinţi consideră că numărul activităţilor ştiinţifice practice este insuficient.

Profesorii care lucrează cu elevii în laborator sau la clasă spun că văd efecte dincolo de noţiunile de fizică, chimie sau biologie. În timpul activităţilor practice, 92% dintre respondenţi observă că elevii pun întrebări, 89,2% că aceştia colaborează cu colegii, 83,3% că folosesc dovezi pentru a explica un rezultat, 82,3% că apar căutări de soluţii atunci când întâmpină o problemă, 81% că elevii perseverează şi încearcă din nou, iar 74,1% că propun idei proprii. Respondenţii au putut alege mai multe variante de răspuns.

Interesul elevilor pentru acest tip de lecţii este, în schimb, ridicat. Profesorii apreciază că 94,9% dintre elevi manifestă un interes ridicat sau foarte ridicat atunci când participă la experimente. Aproape toţi respondenţii spun că astfel de activităţi fac ştiinţele mai uşor de înţeles (99,4%), cresc curiozitatea elevilor (99,3%), îi ajută să lege teoria de situaţii reale (98,7%) şi le dezvoltă gândirea critică (98,1%).

Întrebaţi de ce ar avea nevoie pentru a organiza mai des astfel de lecţii, profesorii au indicat în primul rând kituri şi materiale pentru experimente – 82,1% dintre răspunsuri. Urmează un buget dedicat activităţilor practice (54,4%), accesul la specialişti şi facilitatori (47,7%), formarea cadrelor didactice (43,5%), planuri şi resurse didactice gata de utilizat (40,9%), laboratoare şi spaţii adecvate (40,7%) şi parteneriate cu organizaţii, universităţi şi companii (39,9%).

Autorii cercetării susţin că aceste cifre indică direcţii concrete de implicare pentru companii şi organizaţii, de la dotarea şcolilor cu materiale şi finanţarea programelor de experimente, până la susţinerea formării profesorilor şi construirea unor parteneriate locale. Barometrul a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Noi Orizonturi, GEYC – Group of the European Youth for Change, Teach4U, Eematico, Fundaţiei Nouă ne pasă, ADIP, Romanian Science Festival, Let's Do It, Romania!, Asociaţiei Narada şi PozitivEşti.

Cercetarea are însă limite metodologice asumate de autori: este un studiu exploratoriu bazat pe un chestionar online cu participare voluntară, eşantionul nu a fost construit prin selecţie probabilistică şi nu au fost aplicate tehnici de control statistic. Rezultatele descriu experienţele respondenţilor şi nu sunt reprezentative pentru întreaga populaţie de profesori şi părinţi din România.