România intră într-o fază de ajustare macroeconomică, după dezechilibrele din 2024–2025, pe fondul reducerii deficitului, al stabilizării dezechilibrelor externe şi al revenirii încrederii investitorilor, potrivit datelor Ministerul Finanţelor pentru primul trimestru din 2026.

„Rezultatele obţinute în ultimele luni arată că măsurile de corecţie încep să producă efecte şi că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investiţiilor şi stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câştiguri rămân sensibile la evoluţiile interne. Menţinerea unui cadru stabil şi predictibil este esenţială”, spune Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetară din primul trimestru confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a situat la 21 miliarde lei, faţă de 43,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB. Ca pondere în economie, deficitul a scăzut de la 2,28% din PIB la sfârşitul lunii martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidenţiind o ajustare semnificativă într-un interval scurt de timp.

Veniturile bugetare au totalizat 158,8 miliarde lei în primele trei luni ale anului, în creştere cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, evoluţie susţinută în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii şi venit şi taxele pe proprietate.

Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale. În acelaşi timp, cheltuielile totale au fost de 179,9 miliarde lei, în scădere nominală cu 2,8% an/an. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reflectă un control mai riguros al utilizării resurselor publice.

Pe partea externă, datele indică o temperare a dezechilibrelor. Deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, comparativ cu 34,4% în 2024. În paralel, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze uşor, cu o scădere de 1,4%, după deteriorarea semnificativă din anul anterior.

Structura investiţiilor publice evidenţiază o schimbare de structură, prin creşterea ponderii finanţărilor din fonduri europene şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Valoarea totală a investiţiilor în T1/2026 a fost de aproximativ 21,67 miliarde lei, comparativ cu 25,06 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de circa 13,5%. Această evoluţie este explicată în principal de reducerea investiţiilor finanţate din surse naţionale.

Investiţiile din surse naţionale au scăzut de la 10,66 miliarde lei în 2025 la 5,43 miliarde lei în 2026, respectiv cu 49%, pe fondul caracterului excepţional al plăţilor efectuate anul trecut, când au fost achitate arierate semnificative, de peste 4,5 miliarde lei, aferente unor programe precum cele derulate prin Compania Naţională de Investiţii şi Programul „Anghel Saligny”.

Totodată, în primele luni ale anului 2026, pe fondul întârzierii aprobării bugetului şi al cofinanţărilor aferente proiectelor locale, nu au fost înregistrate plăţi din acest program în execuţia bugetară.

Pe de altă parte, investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut de la 14,40 miliarde lei în 2025 la 16,23 miliarde lei în 2026, respectiv cu aproximativ 12,7%. Această evoluţie confirmă orientarea către surse de finanţare mai sustenabile şi mai puţin împovărătoare pentru bugetul naţional.

Datele la zi indică faptul că economia României se află într-un proces de corecţie şi reechilibrare, susţinut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe şi evoluţia favorabilă a investiţiilor.

Totodată, menţinerea acestor rezultate şi continuarea procesului de stabilizare depind în mod esenţial de asigurarea unui cadru de stabilitate politică şi instituţională, precum şi de evoluţiile din mediul economic şi financiar internaţional. 

“Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanţare şi dinamica fluxurilor de capital sunt influenţate direct de predictibilitatea politicilor publice şi de contextul extern. În acest sens, Ministerul Finanţelor subliniază importanţa continuităţii reformelor şi a unui climat economic stabil, care să permită consolidarea progreselor realizate şi adaptarea adecvată la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global”, a transmis luni instituţia.