Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a înregistrat în luna aprilie a doua lună consecutivă de îmbunătăţire, crescând la 47,5 de la 46,6 în luna precedentă.

Acest lucru indică un ritm mai lent de contracţie în comparaţie cu luna anterioară.

Deşi producătorii români de bunuri au continuat să se confrunte cu condiţii de cerere nefavorabile şi cu presiunea marcantă a inflaţiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu, au existat semne că declinul general al industriei s-a atenuat. Scăderea producţiei şi a comenzilor noi a fost mai puţin pronunţată faţă de luna precedentă şi a existat chiar şi o anumită pozitivitate în ceea ce priveşte vânzările la export, arată raportul BCR.

Ocuparea forţei de muncă şi achiziţiile au fost reduse la rate mai scăzute decât în luna martie.

Războiul din Orientul Mijlociu a rămas un factor cheie, care a menţinut presiunea substanţială a costurilor şi a afectat starea de spirit a sectorului, încrederea atingând un nou record scăzut. PMI este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare,  derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, angajarea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Deşi valoarea a rămas sub pragul crucial de 50,0 de puncte, rata de scădere a condiţiilor de desfăşurare a activităţii a fost cea mai redusă din ultimele trei luni. Patru dintre cele cinci componente principale ale PMI, cu excepţia stocurilor de achiziţii, au impus influenţe direcţionale pozitive. În aprilie a fost semnalată o nouă scădere bruscă a numărului de comenzi, deoarece războiul din Orientul Mijlociu a diminuat interesul clienţilor, a creat incertitudine şi a sporit presiunile inflaţioniste.

"Datele semnal pentru indicele PMI privind industria prelucrătoare din Germina arată că acesta s-a situat la 51,2 în aprilie, marcând a treia lună consecutivă în teritoriu de expansiune. Acest lucru ar putea oferi un anumit optimism pentru sectorul manufacturier intern, întrucât cererea externă pare să îşi revină. Producţia industrială a scăzut cu 0,4% faţă de luna precedentă şi cu 1,5% în termeni anuali în februarie, potrivit datelor oficiale de la INS, situându-se sub aşteptări. Rezultatul a fost oarecum neaşteptat, având în vedere că indicatorii lunari de încredere sugeraseră o îmbunătăţire secvenţială. În mod notabil, producţia industrială din Germania s-a deteriorat, de asemenea, faţă de luna precedentă în februarie, posibil semnalând rezultatul mai slab observat. Pe o notă mai pozitivă, producţia din industria prelucrătoare din România a crescut comparativ cu luna precedentă, oferind un optimism prudent pentru perspectivele pe termen scurt. Anticipăm în continuare că anul 2026 va marca primul an de creştere a producţiei industriale după trei ani consecutivi de contracţie. Cu toate acestea, evoluţiile de la începutul anului indică riscuri descendente accentuate. Ne aşteptăm ca luna martie să aducă o nouă valoare slabă pentru producţia industrială, reflectând efectele conflictului din Iran”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR. 

Contracţia generală a comenzilor noi a fost atenuată de creşterea vânzărilor la export. Aceasta a marcat prima îmbunătăţire a cererii internaţionale în ultimele şapte luni, dar a fost doar modestă. Firmele au menţionat că cererea din străinătate a fost mai favorabilă decât cea din partea clienţilor interni.

Volumele de producţie s-au diminuat din nou în aprilie, marcând aproape doi ani de declin neîntrerupt al producţiei. Scăderea activităţii a fost asociată cu o combinaţie între vânzările slabe şi presiunile ridicate ale costurilor. Totuşi, rata de contracţie a fost cea mai mică din ultimele trei luni. Deşi diminuarea activităţii a fost o temă a sondajului din aprilie, gradul în care producătorii români şi-au redus numărul de angajaţi şi achiziţiile a încetinit faţă de martie.

”Deşi investiţiile semnificative ale UE legate de securitate şi stimulul fiscal substanţial al Germaniei pentru infrastructură şi apărare ar trebui să sprijine producţia industrială europeană, redresarea este probabil să rămână inegală, sectoarele energointensive continuând să fie supuse presiunilor generate de costurile ridicate. Indicele producţiei a raportat în această lună un ritm mai lent de contracţie, deşi provocările de pe partea cererii persistă. Mai mulţi respondenţi au menţionat că presiunile ridicate ale costurilor au continuat să limiteze nivelurile de producţie” , a amia spus Dascălu.

Comenzile noi au înregistrat o îmbunătăţire relativă modestă în această lună, însă indicele a rămas în teritoriu de contracţie. Feedback-ul calitativ din cadrul sondajului indică faptul că cererea a rămas slabă, companiile raportând un număr mai redus de contacte comerciale, pe fondul incertitudinii sporite legate de conflictul din Orientul Mijlociu. P

resiunile inflaţioniste au fost, de asemenea, menţionate ca factor care apasă asupra bugetelor deja constrânse ale clienţilor.

Pe o notă mai pozitivă, Indicele comenzilor noi pentru export a depăşit pragul de 50 în aprilie, atingând maximul istoric şi marcând a doua citire peste pragul neutru din istoria seriei. Această evoluţie întăreşte opinia conform căreia cererea externă devine tot mai favorabilă. Per ansamblu, încrederea mediului de afaceri privind perspectivele pentru următoarele 12 luni s-a deteriorat suplimentar în aprilie, atingând un nou minim istoric. Sentimentul a fost afectat de îngrijorările legate de mediul economic dificil şi de incertitudinea sporită generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Reducerea personalului s-a atenuat semnificativ în această lună, deşi cererea slabă a continuat să fie menţionată de companii drept principala constrângere.

Datele sondajului din aprilie indică faptul că stocurile de achiziţii din fabricile româneşti au continuat să scadă, pe măsură ce firmele s-au bazat tot mai mult pe stocurile existente, în contextul unei cereri reduse. Timpul de livrare al furnizorilor a crescut din nou în aprilie, prelungind o perioadă de creştere susţinută de puţin peste un an. Companiile au atribuit întârzierile perturbărilor legate de conflictul din Orientul Mijlociu, deşi impactul general asupra performanţei furnizorilor a rămas moderat şi sub normele istorice.

Preţurile factorilor de producţie au crescut din nou puternic în aprilie, rămânând printre cele mai ridicate creşteri înregistrate, în pofida unei uşoare temperări faţă de martie, determinate de majorarea preţurilor furnizorilor şi de creşterea costurilor cu combustibilii, gazele şi transportul, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Preţurile de producţie au crescut, de asemenea, inflaţia preţurilor de vânzare moderându-se la un nivel încă ridicat, pe măsură ce com

 Incertitudinea cauzată de războiul din Orientul Mijlociu şi perspectiva unor condiţii economice mai dificile în viitor au influenţat perspectivele de producţie pe 12 luni din aprilie. Deşi încă pozitiv, nivelul de încredere a fost cel mai slab înregistrat în istoricul de aproape trei ani al sondajului.