"Vrem ca ordonanta sa asigure un echilibru intre interesul consumatorilor si stabilitatea sistemului financiar", a spus Franks, mentionand ca sistemul bancar face fata cu bine crizei, bancile sunt bine capitalizate si lichide, insa "pierderile din cauza imprumuturilor neperformante vor continua sa afecteze activitatea lor" si de aceea "se impune o vigilenta permanenta" in monitorizarea evolutiilor din sector.

In mod particular, Franks s-a referit la o prevedere a ordonantei care permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sa decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale legii. "Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci ar trebui sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC", a spus reprezentantul FMI.

El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea OUG 50, ca si de celelalte masuri ce vor fi incluse in scrisoarea de intentie.

"Dupa ce conducerea FMI va aproba cele convenite cu autoritatile romane si dupa ce conditiile convenite vor fi aplicate, vom putea solicita aprobarea urmatoarei transe, de circa 900 de milioane de euro, la mijlocul lunii ianuarie", a explicat Franks, adaugand ca in ianuarie-februarie, la vizita urmatoare in Romania a delegatiei FMI, vor incepe negocierile privind un nou acord.

La randul sau, Istvan Szekely, seful delegatiei Comisiei Europene, a spus ca OUG 50 are nevoie de o aplicare transparenta si care sa nu destabilizeze sistemul financiar, intrucat stabilitatea sistemului este una dintre cheile iesirii din criza. "BNR trebuie sa ramana singurul factor decisiv pentru a reglementa activitatea bancilor", a subliniat Szekely.

Seful misiunii FMI a precizat ca s-a ajuns deja la un acord la nivel de experti privind politicile care se impun de acum inainte: reducerea arieratelor, aprobarea legii pensiilor, privatizarea sau lichidarea intreprinderilor de stat cu pierderi, aplicarea strategiei fiscale pe termen mediu astfel incat sa se ajunga la un deficit bugetar de pana la 3% din PIB, trecand prin deficitul de 4,4% de la anul, reforma administratiei fiscale, inclusiv prin taxarea persoanelor cu venituri mari, cresterea absorbtiei fondurilor europene, reforma sistemului de asigurari sociale.

FMI estimeaza ca economia va scadea anul acesta cu 2%, pentru a creste la anul cu 1,5%. In privinta inflatiei, "dupa majorarea TVA, presiunile generate de preturile la alimente se acumuleaza, ceea ce ar putea impinge inflatia peste nivelul anticipat, dar va reveni in interiorul intervalului tintit spre sfarsitul lui 2011".

Jeffrey Franks s-a declarat impresionat de "eforturile extraordinare" ale autoritatilor de a pune ordine in domeniul fiscal, eforturi care incep sa-si arate roadele, astfel incat FMI a acceptat alocarea unor resurse suplimentare pentru investitii in prima jumatate a lui 2011. El a criticat insa "contestarea arbitrara, politica si in justitie, a managementului economic rational" promovat de Guvern, contestare de natura sa produca "incertitudine si recalibrari frecvente si semnificative ale politicilor fiscale".