♦ Şcoala începe în România cu clase pline şi străzi ocupate de profesori nemulţumiţi de norme didactice mai mari, copii mai mulţi în clase şi comasări de unităţi de învăţământ ♦ Per total, sistemul de învăţământ a câştigat mai multe cadre didactice în ultimii doi ani după protestele din 2023 ♦ Faţă de 2023, numărul mediu de angajaţi din sectorul de învăţământ a crescut cu 8.100, conform statisticilor INS ♦ Salariile profesorilor au crescut cu circa 1.000 de lei, în medie, între 2023 şi 2024, însă abia au depăşit salariul mediu net pe economie. 

La început de an şcolar, ima­ginea de ansamblu a siste­­mului de învăţă­mânt din România vine în contrast: clasele s-au deschis pentru elevi, dar profesorii nu sunt acolo, ci protestează cu miile în Bucureşti. Nemulţumirile legate de măsurile fiscal-bugetare şi de austeritatea aplicată în educaţie au scos în stradă cadre didactice din întreaga ţară, care au venit la Bucureşti pentru a protesta şi pentru a discuta nemulţumirile la Palatul Cotroceni.

În timp ce elevii au început cursurile, profesorii şi liderii sindicali trag un semnal de alarmă asupra subfinanţării, creşterii normelor didactice şi diminuării burselor şcolare, avertizând că reformele reale promise de autorităţi rămân deocamdată doar pe hârtie.

Ministrul educaţiei Daniel David susţine că măsurile fiscale cu impact în învăţământ, principala sursă de nemulţumire a profesorilor şi a elevilor şi studenţilor care şi-au pierdut bursele, sunt un cadru bun pentru a construi reforme reale. Despre nemulţumirile profesorilor, ministrul spune că este important „să fim şi realişti“.

„Mesajul meu pentru sindicalişti şi pentru cei care nu sunt neapărat implicaţi în sindicat este următorul: că în această perioadă este foarte important să fim şi realişti, am auzit solicitările. Este complet nerealist să te aştepţi că în această perioadă se vor întâmpla modificări în legea fiscal-bugetară, premierul îşi va da demisia sau că Guvernul va cădea, pentru că România trebuie să treacă încă prin două hopuri mari: evaluarea Moody’s din septembrie şi evaluarea Comisiei Europene din octombrie şi este nevoie de stabilitate“, a spus Daniel David la Digi24.

Cum arată imaginea de ansamblu a învăţământului din România

Statisticile de la INS arată că România are în anul şcolar 2024 – 2025 un total de 3,48 milioane de elevi şi studenţi. Sistemul public rămâne dominant, cu peste 94% dintre aceştia înscrişi în şcoli de stat.

Învăţământul primar şi gimnazial concentrează aproape jumătate din populaţia şcolară, cu 1,59 milioane de elevi, urmat de nivelul liceal, cu peste 600.000 de elevi. În timp ce în grădiniţe şi şcoli primare rolul sectorului privat este redus, prezenţa sa devine mult mai vizibilă în zona postliceală şi universitară: aproape jumătate dintre elevii de la postliceal provin din instituţii private, iar în universitar, ponderea lor depăşeşte 11%.

De asemenea, datele publice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată un declin constant al populaţiei şcolare din învăţământul preuniversitar în ultimii 12 ani. Numărul total de elevi a scăzut de la 3,21 milioane în anul şcolar 2013/2014 la 2,83 milioane în 2024/2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 380.000 de elevi, adică aproape 12%.

Scăderea este vizibilă în aproape fiecare an, singura excepţie fiind anul şcolar 2021 - 2022, când s-a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul precedent. În ultimii ani, ritmul de diminuare s-a stabilizat, însă continuă să fie constant, cu pierderi anuale de circa 20.000 - 40.000 de elevi, atât pe baza natalităţii scăzute din ultimele decenii, cât şi pe fondul migraţiei familiilor tinere în străinătate.

Infrastructura educaţională din România numără peste 149.152 de săli de clasă, 26.081 de laboratoare, 58 de bazine de înot, 4.278 de ateliere şcolare şi 5.722 de terenuri de sport. Marea majoritate a sălilor de clasă, a laboratoarelor şi a atelierelor şcolare sunt în şcolile publice.

Câţi profesori are România şi cum îi plăteşte

Numărul angajaţilor din învăţământ a crescut în ultimii doi ani, după cum arată datele de la INS. Aşadar, statisticile de la INS arată că numărul angajaţilor din învăţământ a oscilat uşor în perioada 2016–2022, cu o tendinţă mai degrabă de stagnare sau chiar de scădere, atingând la un minim de aproximativ 350.000 în 2020.

Din 2023 însă se remarcă o schimbare clară de direcţie, cu o creştere vizibilă de la 359.200 de angajaţi în iunie 2023 la 367.300 în iunie 2025.  Aşadar, faţă de 2023, când au fost ultimele proteste ale cadrelor didactice, numărul mediu de angajaţi din sectorul de învăţământ a crescut cu 8.100, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor INS.

Salariul mediu net din economie a ajuns la 5.850 de lei în iunie 2025, în creştere cu 0,7% faţă de iunie 2024, arată datele de la INS. În medie, dascălii câştigă cu circa 300 de lei mai mult faţă de salariul mediu net pe economie. Salariile au ajuns la aceste valori în ultimii ani, după ce profesorii au ieşit în stradă timp de câteva săptămâni, în anul 2023.

Aşadar, momentul cel mai vizibil de creştere salarială în învăţământ este între 2023 şi 2024, când venitul mediu net din învăţământ a sărit cu aproape 1.000 de lei, de la 4.890 lei la 5.808 lei.

În 2025 ritmul s-a temperat, salariul din educaţie ajungând la 5.850 de lei, dar rămânând totuşi mai mare decât media pe economie, care s-a situat la 5.539 de lei. Aşadar, după protestele anterioare profesorii doar au recuperat o parte importantă din decalajul faţă de media naţională, însă creşterea abruptă din 2024 a fost o excepţie.

Principalele schimbări din noul an şcolar aduse de austeritatea din educaţie:

► Creşterea normei didactice: profesorii predau cu 2–4 ore în plus pe săptămână, iar directorii şi inspectorii cu 4–8 ore.

► Comasări de şcoli: unităţile cu sub 500 de elevi au fost absorbite, peste 500 de şcoli şi-au pierdut personalitatea juridică în vara 2025.

► Bursele şcolare: au fost eliminate bursele de rezilienţă şi performanţă, iar numărul burselor de merit a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de 2023.

► Creşterea numărului de elevi dintr-o clasă: numărul de elevi dintr-o clasă creşte, în medie, cu doi elevi.  

Profesorii au deschis noul an şcolar în stradă: „Cel mai mare deficit e deficitul din educaţie“

► Mii de profesori din toată ţara au venit în Bucureşti pentru a protesta faţă de noile măsuri de austeritate ce afectează sistemul local de educaţie, , la un miting de protest organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“.

► Sindicaliştii au cerut demisia ministrului educaţiei, Daniel David. Dascălii susţin că nici în cel de-al doisprezecelea ceas ministrul nu recunoaşte problemele grave generate de decizii pripite luate de Guvern.

► Liderii sindicali susţin că prin măsurile de austeritate luate de guvernanţi salariile profesorilor au scăzut cu 15 - 25% şi că, de fapt, este vorba despre o reducere mascată a salariilor. Printre mesajele de pe pancartele profesorilor a fost şi acesta: „Cel mai mare deficit e deficitul din educaţie“.

► La Palatul Cotroceni au avut loc timp discuţii între preşedintele Nicuşor Dan şi o delegaţie a profesorilor, care au durat mai mult de două ore.

► „Nu avem nevoie de promisiuni. Preşedintele a luat act de solicitările noastre. Prima este demisia ministrului Daniel David şi a doua abrogarea măsurilor asumate de Guvern. Referitor la primul punct, nu s-a pronunţat, iar în legătură cu următorul punct a propus o întâlnire peste două luni pentru a avea date pe impactul măsurilor. Noi vom continua acţiunile de protest până la atingerea celor două obiective, iar greva generală nu este exclusă. Protestele vor continua. Profesorii vor fi în sălile de clasă mâine, dar nu se va preda“, a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, după ieşirea de la discuţiile cu preşedintele Nicuşor Dan.

► Profesorii acuză, printre altele, supraaglomerarea şi comasarea şcolilor, creşterea numărului de elevi din clase, mărirea normei didactice cu două ore, ceea ce duce la scăderea calităţii învăţământului, precum şi tăierea unor categorii de burse ale elevilor şi scăderea tarifului la plata cu ora a profesorilor, de la 60 de lei la 22 de lei.

► Alături de profesori,  la Palatul Cotroceni au protestat şi elevi şi studenţi care nemulţumiţi de măsurile care îi afectează şi pe ei în noul an şcolar. Printre mesajele transmise de ei au fost şi acestea: „Educaţia nu se poate reforma prin improvizaţii“ sau „Vă invităm la o lună de studenţie fără transport, fără burse. Anul ăsta e gratis“.