Gabriela Stanciu, Blumenfield: Un parc eolian de 84 MW generează 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe an, iar noi avem 3.000 MW de eoliene. Valorificarea deşeurilor în economie e esenţială

Autor: Alex Ciutacu, Roxana Petrescu Postat la 22 februarie 2020 374 afişări

Gabriela Stanciu, Blumenfield: Un parc eolian de 84 MW generează 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe an, iar noi avem 3.000 MW de eoliene. Valorificarea deşeurilor în economie e esenţială

Realizarea la nivel naţional a unei hărţi în funcţie de conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi mai departe valorificarea acestora în economie ar trebui să devină o prioritate pe România, mai ales în contextul eforturilor depuse la nivel european spre decarbonizarea economiilor şi înscrierea acestora pe drumul spre zero emisii, crede Gabriela Stanciu, director general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

Compania are o experienţă de peste 10 ani în consultanţă şi analize de mediu, având un laborator propriu de cercetare în domeniul protecţiei mediului.

Potrivit Gabrielei Stanciu, Blumenfield este o companie cu 100% capital românesc, formată dintr-o echipă de peste 20 de experţi şi specialişti în proiecte de mediu, în domenii de pregătire diferite: inginerie, ecologie, biologie, chimie, dreptul mediului şi drept fiscal.

„Este bine că ne gândim la viitor şi că avem tehnologie avansată care poate fi implementată, dar realitatea arată cam aşa: avem în România peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri potenţial contaminate ca rezultat al industiei”, a declarat Gabriela Stanciu, directorul general al Blumenfield.

În opinia Blumenfield soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local.

„Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.”

Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.

Şefa Blumenfield a dat şi câteva exemple.

„Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.

Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură).

„Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

Un alt exemplu privind deşeurile pericoloase este chiar cel al energiei regenerabile.

„Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.

Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic.

„A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”

Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă.

„Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.