Exporturile de bunuri au fost de 51,8 miliarde de euro, plus 2%, iar importurile au cresut cu 5,1% ajungând la 63,8 miliarde de euro.

România a exportat bunuri în valoare totală de 51,8 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 2% faţă de perioada similară din 2018. În acelaşi timp, importurile de bunuri au ajuns la 63,8 miliarde de euro în perioada ianuarie- septembrie 2019, în creştere cu 5,1% faţă de perioada similară din 2018, arată datele INS.

Prin urmare, deficitul comercial la comerţul extern cu bunuri a ajuns la valoarea de circa 12 miliarde de euro în primele 9 luni din an, în creştere cu 17% faţă de perioada similară din 2018 (adică cu mai mult de 2 mld. euro).

Analiştii economici spun că deficitul comercial la bunuri împreună cu deficitul bugetar vor avea nevoie de finanţare, iar datoria publică va creşte în continuare.

„Va conduce la o creştere a deficitului de cont curent probabil şi trebuie finanţat, în acelaşi timp cu deficitul bugetar. Practic au fost foarte multe cheltuieli, 70% din cheltuielile bugetului de stat sunt salarii şi pensii, iar asta se duce în consum. A fost o creştere prea bruscă, companiile nu s-au ajustat şi cererea suplimentară s-a ajustat prin importuri“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

De asemenea, eco­nomistul Aurelian Dochia explică faptul că veniturile populaţiei au crescut la un ritm mult mai puternic decât creşterea economică. Astfel, surplusul de cerere din creşterea consumului a fost acoperit prin importuri.

„Aşa cum am spus de mai multe ori, înseamnă o vulnerabilitate suplimentară pentru România, pentru că acest deficit comercial trebuie să fie plătit de undeva. Evident că în cea mai mare parte finanţarea vine din împrumuturi. Creşterea cea mai mare a datoriei publice este în domeniul bugetului public. Mecanismul este de câţiva ani de zile şi are în esenţă drept cauză principală politica de creştere rapidă a veniturilor. Producţia nu a crescut în acelaşi ritm. Chiar şi cu o creştere de 5% (a PIB - n. red.), vedem că veniturile au crescut şi cu peste 20% în anumite sectoare, media fiind de 10%. Toată diferenţa între creşterea PIB şi a veniturilor te aştepţi să o vezi în creşterea deficitului“, a declarat el pentru ZF.

În ceea ce priveşte avansul importurilor, datele statistice arată că cele mai mari creşteri ale importurilor din primele nouă luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018 au fost înregistrate la următoarele cate­gorii: produse chimice (o creştere de 11,2%, până la 8,5 mld. euro), alimente şi animale vii (Ă10,4%, până la 4,8 mld. euro), articole manufacturate diverse (Ă11,1%, până la 7,2 mld. euro) şi combustibili (Ă9,1%, până la 4,8 mld. euro).

Deficitul comercial la bunuri se ajustează într-o mică măsură prin excedentul comercial pe servicii, însă nu destul cât să echilibreze balanţa comercială a României. Datele BNR indică un excedent comercial al serviciilor de 5,8 mld. euro pe primele opt luni din acest an.

„În momentul de faţă anul 2019 este jucat, nu se mai pot produce modificări semnificative. Chiar dacă serviciile s-au descurcat bine, au avut o performanţă bună, structura serviciilor este în bună parte legată de servicii de transport, iar dacă economia europeană încetineşte şi transportuile încetinesc“, mai comentează Aurelian Dochia.