Intrăm în cea mai tensionată săptămână politică de după alegerile prezidenţiale din 2025, odată ce PSD, principalul partid al coaliţiei care asigură guvernarea, a anunţat că pleacă din guvern dacă premierul Ilie Bolojan, PNL, nu-şi dă demisia. Iar acesta a anunţat că nu îşi dă demisia.

Nu ştiu cum vor trata pieţele financiare, care asigură finanţarea bugetului de stat şi finanţarea altor proiecte, această criză politică care nu duce nicăieri - nici nu va aduce o creştere economică peste noapte, nu va reduce deficitul bugetar, nu va majora salariile şi pensiile, nu va relansa investiţiile private ci dimpotrivă, va crea o stare şi mai proastă în economie şi în business.

Nu ştiu pentru ce se luptă actualii politicieni, partidele care asigură guvernarea, PSD cu PNL, Sorin Grindeanu cu Ilie Bolojan, dar ştiu că rezultatele din economie şi din business sunt destul de proaste la începutul acestui an.

- Producţia industrială continuă să scadă şi nu prea sunt elemente care să indice o inversare de trend.

- Inflaţia rămâne sub presiune odată cu izbucnirea războiului din Iran şi extinderea în tot Orientul Mijlociu, iar şansele să vedem o scădere a inflaţiei de la aproape 10% la 3-4% la finalul anului, cum erau prognozele, sunt acum minime.

- Dacă nu scade inflaţia, nici BNR nu va reduce prea curând dobânzile la lei.

- Consumul a scăzut atât de mult încât a dat peste cap toată economia - creşterea de TVA nu a fost atât de mare, iar salariile nu s-au tăiat în valoare nominală şi nici reducerile de personal nu sunt chiar atât de multe.

- Piaţa muncii este poate la cel mai redus nivel din ultimul deceniu luând în considerare numărul mic de anunţuri de angajare postate de companii pe eJobs, cel mai mare site de recrutare online, coroborat cu creşterea susţinută a numărului de CV-uri postate şi a numărului de aplicare pentru o poziţie care se deschide.

- Creşterea salariilor este la un minim al ultimilor ani – 3% an la an -, iar în condiţiile în care inflaţia este de 9% avem o scădere semnificativă a puterii de cumpărare de 6%.

- Investiţiile private au luat din nou o pauză, după ce managerii, antreprenorii s-au uitat în jur, atât în România cât şi în lume, şi văzând ce se întâmplă, au decis să pună totul pe hold, atât investiţiile cât şi noile angajări, ca să nu mai vorbim şi de creşterile salariale.

- Tensiunile geopolitice – războiul din Iran şi Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, războiul lui Donald Trump cu toată lumea – sunt la un maxim istoric, ceea ce face ca riscul unor alte evenimente să crească substanţial.

- Tensiunile geopolitice au majorat din nou costurile de împrumut, iar România plăteşte acum un cost mai mare, pe lângă cel legat de situaţia deficitului bugetar, unde avem în continuare deficite mari.

- Datoria publică a României, adică cea gestionată de Guvern, va creşte inevitabil din cauza deficitelor bugetare şi din cauza dobânzilor mari pe care le plăteşte Guvernul în acest moment; şi datoria externă, în valută, va creşte, odată ce Guvernul, indiferent de numele lui, trebuie să se împrumute de pe piaţa externă pentru a finanţa deficitele şi refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă.

- Economia este în recesiune, iar datele din primul şi al doilea trimestru vor confirma această situaţie, mai ales după izbucnirea războiului din Iran, care prin creşterea preţului petrolului, al gazelor, al îngrăşămintelor, al tuturor celorlalte lucruri de bază, afectează toată economia.

Luând în considerare ceea ce se întâmplă în economie, nu avem deloc nevoie de o criză politică, mai ales în condiţiile în care aceasta nu duce nicăieri altundeva decât la consolidarea curentului suveranist al opoziţiei şi la creşterea nemulţumirii oamenilor faţă de politicieni, faţă de partide, faţă de clasa politică, faţă de sistemul politic actual. 

Companiile şi oamenii sunt din ce în ce mai stresaţi uitându-se la situaţia din economie şi din business, iar criza politică care se anunţă le va ridica şi mai mult stresul, neîncrederea şi sentimentul prost al vremurilor actuale.

PSD, care a ridicat paloşul la premierul Bolojan, are o retorică din ce în ce mai populistă, în încercarea de a-şi recupera electoratul, care se îndreptă către AUR.

Propunerea listării la Bursă a unor acţiuni de la companiile de stat – Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Aeroportul Otopeni şi a CEC Bank, bancă deţinută în totalitat de stat, a dat naştere unui populism kafkanian din partea PSD, ceva de nedescris, mai ales că pe vremea PSD-ului s-au listat cele mai multe companii de stat la Bursă. Dacă în locul Oanei Gheorghiu, care în calitate de vicepremier a prezentat acest proiect, era Victor Ponta, niciun pesedist nu avea ceva de comentat. 

O fi premierul Ilie Bolojan duşmanul PSD-ului, dar până una alta este cel mai credibil personaj pe pieţele financiare, acolo unde se decide finanţarea Guvernului şi a României, acolo unde se pun pe masă bani adevăraţi, zeci, sute şi miliarde de lei, euro sau dolari, nu vorbe, lozinci şi discursuri populiste.

Este bine să nu uităm că în alegerile prezidenţiale de acum un an BNR a cheltuit 8 miliarde de euro în câteva zile ca să controleze creşterea cursului valutar leu/euro, care intrase sub o presiune susţinută pe pieţele financiare.

Anul economic şi de business 2026 va fi compromis cu totul dacă intrăm în această criză politică care nu duce nicăieri, care nu asigură o altă stabilitate politică, ci dimpotrivă.

Obligaţia preşedintelui Nicuşor Dan nu este de a fi neutru, ci de a asigura stabilitatea politică uzând de toată puterea pe care o are direct şi indirect, asta dacă vrea să şi-o exercite.

Dacă nu avem măcar stabilitate politică internă în aceste vremuri geopolitice extrem de complicate, vom ajunge să pierdem tot ce am câştigat în ultimii ani din punct de vedere economic şi de business.